Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Rezultatele BOP din ajunul alegerilor parlamentare
|
|
Rezultatele Barometrului de Opinie Publică (BOP) prezintă un interes aparte în comparaţie cu alte cercetări sociologice, datorită menţinerii unui bloc constant de întrebări, precum şi datorită faptului că investigaţia se desfăşoară într-un cadru metodologic standardizat. Cel mai recent BOP a fost realizat în perioada 17 octombrie — 7 noiembrie 2010, pe un eşantion reprezentativ de 1104 de respondenţi, ceea ce corespunde marjei de eroare a eşantionării de ±3%. Interesul faţă de ultima investigaţie este dictat de faptul că e una preelectorală, desfăşurată în condiţii de influenţare a opiniei publice de către principalii concurenţi electorali.
Optimismul social — indicator implicit pentru eventualele preferinţe electorale
Evoluţia optimismului social, legat de percepţia generală a stării de lucruri, este importantă şi pentru estimarea implicită a suportului cetăţenilor, mai cu seamă a celor cu preferinţe politice incerte, pentru formaţiunile aflate la putere sau pentru cele din opoziţie. Sondajele efectuate în ultima vreme (august-noiembrie 2010) au scos în evidenţă un şir de evoluţii care, în linii mari, au fost confirmate de BOP-ul recent. Fiind vorba despre evoluţii, este firesc să fie elucidată dinamica schimbării percepţiilor cetăţenilor, mai cu seamă că reprezentanţii fostei guvernări, aflaţi acum în opoziţie, insistă asupra incoerenţelor din recentul BOP.
Aşadar, în ultimul deceniu cetăţenii Republicii Moldova au avut percepţii potrivit căror, la modul general, lucrurile au mers şi continuă să meargă într-o direcţie greşită. Totuşi, Tabelul 1 relevă că în prima jumătate a ultimei decade, oscilaţia percepţiilor negative avea loc în jurul cifrei de 50%. În cea de a două parte a decadei, percepţiile au devenit şi mai pesimiste, oscilaţiile avînd loc în preajma cifrei de 60%.
Tabel 1. Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?
Explicaţiile referitoare la înrăutăţirea percepţiilor pot ţine de faptul că după ce în prima jumătate a ultimei decade economia Moldovei a cunoscut o creştere apreciabilă, datorată în mare parte creşteri economice regionale robuste şi a stabilităţi politice, a urmat perioada embargoului Federaţiei Ruse asupra produselor agro-alimentare moldoveneşti care, practic, a distrus industria vinului, apoi a urmat perioada majorării succesive a preţurilor la hidrocarburi, care au atras scumpiri în lanţ la alte produse. Finalmente, guvernarea de opt ani a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a culminat cu o profundă criză politică, suprapusă pe cea economico-financiară de import. De aceea, nu este de mirare, că percepţia generală a mersului lucrurilor este cea pe care o reflectă BOP. Totuşi, este de remarcat că după preluarea guvernării de către Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) percepţiile totuşi se îmbunătăţesc puţin. Este primul indicator că optimismul social poate, în principiu, să fie convertit în suport politic.
Percepţia generală a situaţiei economice din ţară oscilează în jurul unor cifre care s-au stabilit înainte de preluarea guvernării de către AIE în 2009. Tabelul 2 relevă că, cel puţin, AIE a reuşit să menţină situaţia cît de cît stabilă, lucru foarte important dacă se ia în consideraţie că guvernarea a fost preluată într-un moment de manifestare acută a crizei financiar economice.
Tabel 2. Cît de mulţumit sînteţi de situaţia economică de acum în Moldova?
Percepţia că în ultimul an s-a produs o stabilizare sesizabilă a situaţiei economice este relevată de Tabelul 3, care arată că procentajul celor care consideră că situaţia economică acum un an era mai proastă este cu aproximativ 20% mai mic, iar procentajul celor care consideră că situaţia acum este mai bună a crescut peste eroarea statistică.
Tabel 3. Cum apreciaţi situaţia economică a Republicii Moldova comparativ cu cea de acum un an?
Creşterea optimismului social este relevată clar în Tabelul 4, care arată, de asemenea, că este în descreştere semnificativă procentajul celor ce cred că peste un an situaţia economică va fi mai proastă şi mult mai proastă. În acelaşi timp, a crescut procentajul celor care cred că situaţia va fi mai bună, depăşindu-l puţin pe cel dinainte de alegerile din 5 aprilie 2009.
Tabel 4. Comparativ cu situaţia economică din prezent, cum credeţi că va fi situaţia economică a Republicii Moldova peste un an?
Veniturile individuale ale familiilor respondenţilor s-au menţinut în limitele stabilite demult, deşi procentajul celor ce au venit pentru un trai decent oscilează în jurul cifrei de 20%, iar celor ce au venituri pentru acoperirea strictului necesar este puţin peste 40%. Şi numărul celor foarte săraci este constant destul de mare ~30% (Tabelul 5).
Tabel 5. Cum apreciaţi veniturile actuale ale familiei Dvs.?
Îngrijorarea legată de creşterea preşurilor a revenit în top, alte trei îngrijorări majore — sărăcia, şomajul şi viitorul copiilor, fiind cele ce s-au profilat de-a lungul anilor (Tabelul 6).
Tabel 6. Care sînt lucrurile ce vă îngrijorează cel mai mult în prezent?
Priorităţile cetăţenilor vs. priorităţile guvernanţilor
După eşuarea alegerii şefului statului la 7 decembrie 2009, componentele AIE au ştiut foarte bine că guvernarea lor este una provizorie, pentru o perioadă de aproximativ un an. În plus, au ştiut din rezultatele precedente ale BOP care sînt aşteptările prioritare ale cetăţenilor, asupra cărora urmau să-şi concentreze eforturile — dezvoltarea economică, ordinea în ţară, combaterea corupţiei şi asigurarea înţelegerii între oameni (Tabelul 7). De fapt, acestea au şi fost priorităţile formaţiunilor pragmatice din AIE, în timp ce romanticii s-au preocupat de adevărul istoric, lucru care s-a răsfrînt asupra rating-urilor formaţiunilor.
Tabel 7. Care sarcini consideraţi că sînt acum cele mai importante pentru Republica Moldova?
Concluzia de mai sus transpare şi din răspunsurile cetăţenilor la întrebarea ce ar trebuie să întreprindă autorităţile pentru îmbunătăţirea situaţiei social-economice din ţară (Tabelul 8).
Tabel 8. Ce ar trebui întreprins pentru a îmbunătăţi situaţia social-economică din ţară?
Încrederea în instituţii
Cel mai periculos lucru pentru componentele AIE ţine de descreşterea dramatică a încrederii în instituţiile statului, fapt relevat de Tabelul 9. Cea mai dramatică descreştere a încrederii a înregistrat-o instituţia preşedinţiei. S-a ajuns pînă la limita după care populaţia a început să aibă mai puţină încredere în Preşedinţie şi Parlament decît în poliţie şi justiţie, care, în mod tradiţional au o imagine relativ proastă, încă din perioada sovietică. Pe acest fundal, instituţia Guvernului arată mai bine, fapt cu impact asupra rating-ului de încredere a partidelor şi politicienilor, deţinători ai posturilor respective.
Tabel 9. Cîtă încredere aveţi în…
De asemenea, pentru componentele AIE ar trebui să fie un semnal de îngrijorare faptul că mai mult de jumătate (54%) din respondenţi au menţionat că nu se simt liberi să protesteze împotriva deciziilor adoptate de guvernanţi, mai mult de 70% din cetăţeni consideră că nu pot influenţa deciziile la nivel naţional. În acest context, poate fi înţeles faptul că 74% din respondenţi afirmă că Republica Moldova nu este guvernată de voinţa poporului, iar 46% afirmă că alegerile nu sînt libere şi corecte.
Singurul lucru pozitiv pentru AIE este că în percepţia cetăţenilor, Guvernul Filat a condus ţara mai bine (32.5%) decît Guvernul Greceanîi (23.6%), dar acest lucru trebuie privit prin prisma culturii politice patriarhale care domină în Republica Moldova. Este o axiomă că în ţări cu o cultură politică parohială, ca şi în Republica Moldova, cei care sînt la guvernare şi reuşesc, cel puţin, să menţină situaţia social-economică pe linia de plutire, obţin un avantaj semnificativ în privinţa încrederii cetăţenilor. Probabil, acest fapt explică cumva creşterea încrederii în partidul al cărui reprezentant deţine funcţia de Prim-ministru.
Încrederea în partide şi liderii politici
Percepţia generală a stării lucrurilor din Republica Moldova, precum şi încrederea în instituţii, se corelează destul de bine cu intenţiile de suport electoral pentru partidele aflate la guvernare şi în opoziţie. Astfel, ratingul liderului Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, a avut o creştere considerabilă după preluarea funcţiei de Prim-ministru în septembrie 2009. După o uşoară descreştere în primăvara acestui an, trendul ascendent al ratingului de încredere al Premierului a fost reconfirmat. În acelaşi timp, rating-urile principalilor oponenţi, atît din cadrul alianţei de guvernare, cît şi din opoziţie, au cunoscut un trend descendent ori au stagnat (Tabelul 10).
Tabel 10. Cîtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice?
Cea mai bună confirmare a acestuia fapt este evoluţia răspunsurilor la întrebarea deschisă privind personalitatea politică care se bucură de încredere (Tabelul 11). Într-adevăt, răspunsurile la întrebările deschise sînt cele mai relevante pentru estimarea simpatiilor politice, întrucît implică efortul personal al respondenţilor în identificarea subiectului preferinţelor. În acest sens, în ultimul an, lider politic de rang naţional a devenit Premierul Vlad Filat, rating-ul de încredere al căruia în răspunsurile la întrebarea deschisă a crescut în mod constant, începînd cu anul 2007, pînă la devansarea tuturor celorlalţi lideri în 2010. O ascendenţă vizibilă a înregistrat rating-ul preşedintelui Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu. Cu certitudine, ascensiunea respectivă se datorează funcţiei de preşedinte interimar pe care o deţine de aproximativ un an. Totuşi, se poate presupune că această creştere este din contul vice-preşedintelui PL, Dorin Chirtoacă, care fiind adevăratul animator al PL, s-a lăsat umbrit, trecînd pe al doilea plan. Creşterea rating-ului lui Mihai Ghimpu pe fundalul descreşterii rating-ului lui Dorin Chirtoacă ar putea însemna că PL nu reuşeşte să atragă aderenţi noi. Rating-ul liderului PCRM, Vladimir Voronin, s-a stabilizat, fiind practic constant în ultimul an. În sfîrşit, după tentativa nereuşită de a deveni şef al statului, rating-ul liderului Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, a scăzut vizibil, revenind la poziţia de start, de dinaintea alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2009.
Tabel 11. Care este personalitatea politică în care aveţi încredere?
Tabelul 12 relevă că există o corelaţie foarte strînsă între gradul de încredere în lideri şi în partidele pe care aceştia le reprezintă. Tendinţele de creştere sau descreştere a încrederii în partide se datorează, cel mai probabil, calităţii campaniilor pe care le desfăşoară formaţiunile.
Tabel 12. Cîtă încredere aveţi în următoarele partide politice?
Concluzia de mai sus este valabilă şi în cazul răspunsurilor privind intenţiile de vot (Tabelul 13). După mai bine de o lună de campanie electorală, se remarcă foarte clar ascensiunea rapidă a PLDM şi reluarea trend-ului ascendent în cazul PDM. Este normal să fie aşa, ambele formaţiuni dispun de resurse financiare şi mediatice impunătoare. După o cădere apreciabilă, intenţia de vot pentru PL s-a stabilizat, profilîndu-se o tendinţă compensatorie. În cazul PCRM se observă o descreştere uşoară, datorată aflării în opoziţie.
Tabel 13. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Moldovei, cu ce formaţiune aţi vota?
Experienţa anterioară a arătat că aceste trend-uri, deopotrivă cu cele privind optimismul social, reprezintă indicatori, deşi impliciţi, dar extrem de utili pentru estimarea comportamentului electoratului indecis.
Concluzii
După un an de guvernare, AIE a reuşit să menţină Republica Moldova pe linia de plutire. În linii mari, deşi decepţia majorităţii cetăţenilor pentru actul de guvernare este vizibilă, totuşi se observă o manifestare slabă de optimism social, fapt ce ar putea avea un efect determinant asupra rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare anticipate;
După expirarea a mai mult de jumătate din termenul destinat campaniei electorale, se poate concluziona că optimismul social va favoriza clar PLDM, lucru care se va produce preponderent din contul altor componente ale AIE. Deocamdată nu este clar dacă per ansamblu componentele AIE vor fi favorizate vis-a-vis de principala forţă de opoziţie — PCRM;
Poziţiile PCRM, deşi par slăbite din cauza aflării în opoziţie, nu au fost afectate dramatic. Totuşi, speculaţiile PCRM pe marginea activităţii anti-populare a AIE nu par să aibă impactul scontat. Prea grele sînt poverile pe care le poartă populaţia pentru asigurarea vieţii de zi cu zi pentru a reacţiona furtunos la tot felul de insinuări ale propagandei PCRM-iste;
Ordinea ponderii rezultatelor finale ale principalilor concurenţi electorali va fi probabil cea relevată de BOP. Tendinţele reliefate sugerează că, cel mai probabil, PCRM va obţine un rezultat final peste numărul de blocaj la alegerile prezidenţiale, dar mai mic decît necesarul pentru formarea unui guvern monocolor. Oricum, surprizele nu pot fi excluse, dacă luăm în consideraţie că certurile dintre componentele AIE prind noi contururi, iar impactul acestora nu mai poate fi estimat.