|||
Igor Boţan / 20 septembrie 2010
Ca urmare a eşuării referendumului constituţional se poate constata că consecinţele pozitive le echilibrează pe cele negative. Printre lucrurile negative trebuie menţionate:
- inducerea în eroare a instituţiilor europene de către autorităţile moldovene, precum că referendumul reprezintă singura posibilitatea de depăşire a crizei constituţionale. Scopul strategic al Republicii Moldova — integrarea europeană, poate fi compromis ireversibil, dacă autorităţile moldovene vor da dovadă şi în continuare de recurgere la metode mincinoase;
- elaborarea şi punerea în practică de către componentele AIE a unor proceduri extrem pentru modificarea Constituţiei. În eventualitatea accederii la guvernare a unor politicieni aventurieri sau a unor partide cu înclinaţii autoritare, o eventuală recurgere a acestora la utilizarea mecanismelor şi metodelor utilizate de AIE ar reprezenta un pericol real pentru democraţia extrem de fragilă a Republicii Moldova;
- după alegerile parlamentare anticipate, programate pentru sfîrşitul lunii noiembrie 2010, Parlamentul nou ales se poate pomeni în aceeaşi situaţie de incapacitate de alegere a şefului statului, evident dacă nu se vor găsi mecanisme de depăşire a năravului politicienilor moldoveni de a recurge la boicot atunci cînd nu pot găsi soluţii care să le convină;
- exemplul prost de “umblare” la Constituţie prin metode simple a generat manifestări de dorinţe şi pentru alte segmente sociale, de a recurge la referendum din porniri propagandistice sau populiste, fără să existe vreo necesitate presantă în acest sens.
Printre lucrurile pozitive ce rezultă din referendumul eşuat pot fi menţionate:
- aducerea în simţire, la realitate, a componentelor AIE, care după mai puţin de un an de aflare la guvernare au fost afectate de aroganţă şi lipsă de responsabilitate. Referendumul eşuat va avea cu certitudine un caracter mobilizator pentru componentele AIE în alegerile anticipate;
- rîmînerea neatinsă a Constituţiei, care nu a fost supusă unei proceduri simpliste de modificare, lucru ce ar fi profanat semnificaţia Legii Supreme. Eşuarea referendumului face puţin probabilă recurgerea cu succes la acest mecanism pe viitor, fără ca să existe un larg consens printre principalele formaţiuni politice şi în societate la general;
- Republica Moldova rămîne şi în continuare singura ţară din CSI care îşi alege şeful statului indirect, prin Parlament. Acest lucru este un prilej pentru dezvoltarea unei democraţii parlamentare în Republica Moldova, care poate deveni cel mai avansat partener al UE în cadrul Parteneriatului Estic, cu toate beneficiile ce pot decurge dintr-un astfel de statut.
Finalmente, angajarea după alegerile parlamentare anticipate într-un proces serios de modernizare a Constituţiei Republicii Moldova, transformarea ţării în republică parlamentară autentică, ar fi de mare utilitate. Participarea şi consimţămîntul partenerilor europeni şi a instituţiilor democratice internaţionale, astfel încît acest proces să contribui la apropierea Moldovei de UE şi să stăvilească pornirile aventuriste de “umblare” la Constituţie pentru soluţionarea unor probleme politice curente, ar asigura un parcurs pro-european exemplar pentru ţara noastră.