Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) au făcut declaraţii de principiu privind formarea coaliţiilor majoritare în raioane. Însă unele dintre aceste declaraţii au fost făcute înainte de răbufnirea celui mai recent şi crîncen scandal dintre reprezentanţii de vîrf ai Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi Partidului Democrat din Moldova (PDM). Cea de a treia componentă a AIE — a Partidului Liberal (PL) a păstrat tăcerea şi neutralitatea în scandalul dintre cei doi aliaţi. Dacă admitem că atitudinile şi declaraţiile de principiu ale liderilor AIE nu vor suferi schimbări de pe urma scandalului menţionat, atunci acestea trebuie puse în evidenţă pentru identificarea formulelor de constituire a alianţelor raionale.
Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat “… trebuie să lăsăm la o parte supărările şi să muncim în interesul cetăţenilor. În conformitate cu rezultatul scrutinului, vor fi constituite şi coaliţiile la nivel local. Evident că în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană… Nu vom accepta «alianţe» în cadrul alianţei”. Din poziţionarea liderului PLDM se poate înţelege că replicarea AIE la nivel raional este posibilă doar dacă ceilalţi doi parteneri ar accepta ca preşedinţii de raioane să fie desemnaţi de către formaţiunea care are mai mulţi consilieri decît fiecare dintre parteneri în parte, fără ca aceştia să poată invocă argumentul că împreună au mai mulţi consilieri decît PLDM.
Liderul PL, Mihai Ghimpu, nu este de acord cu abordarea PLDM, propunînd “… formarea coaliţiilor reieşind din rezultatele votării la nivel naţional”. Adică, PL pretinde că în cele 26 de raioane în care AIE deţine majoritatea, funcţiile de preşedinţi de raioane să fie distribuite proporţional potrivit numărului total de voturi şi nu de mandate, obţinute de fiecare formaţiune la nivelul raional şi municipal, inclusiv în circumscripţiile în care Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut majorităţi absolute de mandate de consilieri raionali şi municipali.
Abordarea PL a fost susţinută parţial de liderul PDM, Marian Lupu, care a învinuit PLDM de manifestare de egoism, întrucît potrivit formulei PLDM în cele 26 de raioane în care AIE deţine majoritatea, PLDM ar trebuie să fie ajutat să-şi aleagă reprezentanţii în 23 sau 24 de raioane, PDM în 2 sau 3, iar PL nu ar putea avea nici o pretenţie la vreo poziţie de preşedinte de raion.
În baza abordărilor comune ale PDM şi PL, PDM a elaborat un proiect de Acord privind formarea coaliţiilor de orientare democratică la nivel local, potrivit cărui:
Proiectul de Acord pare a fi unul realist, deşi nu este foarte clar după ce formulă a calculat PDM distribuirea funcţiilor de preşedinţi de raioane între componentele AIE. Probabil, PDM a luat în calcul faptul că PL îi datorează ceva PLDM.
Principiul majorităţii votului cetăţenilor în circumscripţii, promovat de PLDM la desemnarea preşedinţilor de raioane, nu poate fi aplicat direct, întrucît nici o componentă a AIE nu are în niciun raion vreo majoritate absolută. Dacă este vorba despre majorităţi relative, atunci acestea se suplinesc de partenerii de coaliţie în cele 26 de raioane pînă la majorităţi simple necesare pentru alegerea preşedinţilor de raioane, potrivit legii privind administrarea publică locală. Deci, coaliţiile AIE la nivel local sînt posibile doar în baza unui compromis cu eventualii aliaţi, oricare ar fi aceştia.
Totuşi, principiul majorităţii promovat de PLDM, este unul foarte important şi util, dacă acesta este aplicat deopotrivă cu principiul proporţionalităţii promovat de PL şi susţinut de o manieră diferită de către PDM. În plus, dacă e vorba despre echitate în susţinerea reciprocă la alegerea preşedinţilor de raioane, atunci PL nu trebuie să uite că victoria candidatului său pentru primăria municipiului Chişinău se datorează, în mare măsură, suportului circumstanţial al PLDM. De aceea, ar fi echitabil ca PL să susţină cu generozitate PLDM în procesul de alegere a preşedinţilor de raioane. Doar principiul proporţionalităţii poate sta la baza compromisului în eventualitatea formării alianţelor locale şi doar principiul majorităţii oferă mecanismul de identificare a raioanelor în care cele trei componente ale AIE îşi vor înainta de comun acord candidaţii. Principiul generozităţii i-ar permite PL să-şi demonstreze nobleţea şi să-şi achite “datoriile” faţă de PLDM.
Apetitul PLDM de a distribui funcţiile de preşedinţi de raioane după criteriul majorităţilor relative în cadrul coaliţiilor locale denotă lipsa realismului sau dorinţa de a avea pretexte pentru alt gen de coaliţii, deoarece formaţiunea nu este în stare să-şi aleagă de una singură, fără suportul eventualilor aliaţi, cel puţin un singur preşedinte de raion. Mai mult, PLDM nici măcar nu poate să-şi înainteze propriii candidaţi în mai mult decît 7 raioane, întrucît potrivit articolului 49(1) al Legii nr. 436/28.12.2006 privind administraţia publică locală “consiliul raional alege preşedintele raionului, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi, cu votul majorităţii consilierilor aleşi”.
Principiul proporţionalităţii permite ieşirea din impas, dar acest principiu este aplicat diferit de PL şi PDM. PL vrea aplicarea principiului respectiv avînd în vedere suma totală a voturilor pentru cele trei componente ale AIE în toate raioanele şi municipiile, inclusiv în cele în cele 8, în care PCRM a obţinut majorităţi absolute şi componentele AIE nu au ce împărţi. Potrivit acestei formule, PLDM i-ar reveni 11 raioane pentru a-şi desemna candidaţii; PL — 8; PDM — 7. Pe de altă parte, în mod logic, trebuie să se ia în consideraţie faptul că voturile cetăţenilor au fost deja transformate în mandate de consilieri raionali, care în fine, aleg preşedinţii raionali. Dacă principiul proporţionalităţii are în calcul nu voturile alegătorilor, ci mandatele de consilieri obţinute de cele trei formaţiuni în raioane, atunci este logic ca acesta să fie aplicat doar avînd în vedere cele 26 de raioane în care AIE deţine majoritatea, făcînd abstracţie de raioanele şi municipiile în care PCRM deţine majorităţi absolute. Aplicînd această abordare obţinem următoarea distribuire: PLDM — 12; PDM — 9; PL — 5. Trebuie menţionat faptul că acelaşi rezultat se obţine şi dacă principiul proporţionalităţii este aplicat ţinînd cont de numărul total de mandate obţinute de componentele AIE, inclusiv în raioanele şi municipiile în care PCRM a obţinut majorităţi absolute. Totuşi, este curios ce formulă a aplicat PDM în proiectul de Acord, care dă: PLDM — 13; PDM — 9; PL — 4. Probabil, PDM a aplicat în mod automat principiul recompensei generoase a PL faţă de PLDM.
Dacă se ajunge la un numitor comun în privinţa aplicării principiului proporţionalităţii, atunci principiile majorităţii şi generozităţii ar putea fi aplicate după cum urmează:
Tabel 1. Distribuirea funcţiilor de preşedinţi de raioane în cazul extinderii AIE la nivel raional prin utilizarea principiilor proporţionalităţii şi majorităţii
PCRM | PLDM | PDM | PL | Alţii | Total | |
---|---|---|---|---|---|---|
Municipii şi raioane în care PCRM a obţinut majorităţi absolute | ||||||
Chişinău | 26 | 7 | 1 | 17 | - | 51 |
Bălţi | 26 | 5 | 2 | 2 | - | 35 |
Basarabeasca | 14 | 6 | 6 | - | 1 | 27 |
Donduşeni | 14 | 6 | 4 | 2 | 1 | 27 |
Dubăsari | 17 | 5 | 3 | 2 | - | 27 |
Edineţ | 17 | 5 | 10 | 1 | - | 33 |
Ocniţa | 20 | 6 | 6 | 1 | - | 33 |
Taraclia | 19 | 3 | 4 | - | - | 27 |
Raioanele în care AIE deţine majoritatea absolută, iar una din componente are cel puţin 1/3 din consilieri | ||||||
Căuşeni | 12 | 11 | 6 | 3 | 1 | 33 |
Criuleni | 9 | 11 | 7 | 5 | 1 | 33 |
Hînceşti | 7 | 14 | 10 | 4 | - | 35 |
Ialoveni | 7 | 11 | 7 | 8 | - | 33 |
Rezina | 11 | 12 | 7 | 3 | - | 33 |
Şoldăneşti | 9 | 9 | 5 | 3 | 1 | 27 |
Teleneşti | 4 | 14 | 10 | 5 | - | 33 |
Leova | 10 | 9 | 11 | 3 | - | 33 |
Nisporeni | 4 | 8 | 14 | 6 | 1 | 33 |
Raioanele în care AIE are majoritatea absolută, PLDM are mai puţin de 1/3 din numărul de consilieri, dar mai mult decît are împreună PDM şi PL | ||||||
Briceni | 14 | 10 | 7 | 2 | - | 33 |
Drochia | 16 | 9 | 7 | 1 | - | 33 |
Soroca | 14 | 10 | 6 | 3 | - | 33 |
Ungheni | 14 | 11 | 6 | 3 | - | 35 |
Raioanele în care AIE deţine majoritatea absolută, PLDM are un număr de consilieri mai mic decît 1/3 şi mai mic decît numărul total al PDM şi PL, iar PDM are mai mulţi consilieri decît PL | ||||||
Cahul | 15 | 9 | 6 | 4 | 1 | 35 |
Călăraşi | 7 | 9 | 8 | 5 | 4 | 33 |
Floreşti | 14 | 8 | 8 | 2 | 1 | 33 |
Glodeni | 12 | 9 | 8 | 3 | 1 | 33 |
Orhei | 6 | 10 | 9 | 7 | 3 | 35 |
Rîşcani | 14 | 7 | 6 | 2 | 4 | 33 |
Ştefan Vodă | 10 | 10 | 8 | 5 | - | 33 |
Raioanele în care AIE deţine majoritatea absolută, PLDM are un număr de consilieri mai mic decît 1/3 şi mai mic decît numărul total al PDM şi PL, iar PL are mai mulţi consilieri decît PDM | ||||||
Anenii Noi | 14 | 8 | 4 | 5 | 2 | 33 |
Cantemir | 12 | 9 | 5 | 7 | - | 33 |
Străşeni | 9 | 10 | 5 | 8 | 1 | 33 |
Raioane în care în care AIE deţine majoritatea absolută, nici o componentă a acesteia nu deţine cel puţin 1/3 din consilieri, iar PLDM şi PDM + PL au un număr egal de consilieri. În aceste raione PLDM şi PL trebuie să ajungă la un compromis pentru a respecta principiul proporţionalităţii, un raion revenindu-i PLDM şi două — PL (de exemplu, PL i-ar reveni preşedinţia raionului în care are mai multe mandate şi raionul în care diferenţa de mandate este mai mică) | ||||||
Cimişlia | 11 | 10 | 6 | 4 | 2 | 33 |
Făleşti | 15 | 9 | 7 | 2 | - | 33 |
Sîngerei | 11 | 10 | 8 | 2 | 2 | 33 |