Monitoring→Politica→Comentarii

---

Capacităţi de a face prieteni externi influenţi…

Autorităţile moldovene demonstrează tot mai frecvent că au însuşit arta de a face prieteni influenţi ţării pe care o conduc. Este un lucru important şi necesar, ultimul exemplu, în acest sens, fiind Forumul UE-Moldova, desfăşurat în perioada 29–31 martie la Chişinău. Evenimentul a fost organizat cu concursul unor organizaţii civice de specialitate din Republica Moldova şi Polonia — Asociaţia pentru Politică Externă (APE) din Republica Moldova şi, respectiv, Economic Forum din Polonia, iar protagoniştii principali ai Forumului au fost prim-miniştrii celor două ţări.

Evenimentul a avut cîteva dimensiuni, oarecum, distincte. Prima dimensiune se referă la demonstrarea ataşamentului Republicii Moldova pentru procesul de integrare europeană şi suportul acesteia de către UE, în special de către Polonia care, deopotrivă cu Suedia, a lansat proiectul Parteneriatul Estic. Întrucît Polonia urmează să deţină preşedinţia UE în a doua jumătate a anului curent, suportul procesului de integrarea europeană al Republicii Moldova reprezintă o oportunitate ce urmează a fi realizată cu un randament maximal. Aşteptările autorităţilor moldovene, în acest sens, au fost exprimate de Premierul Vlad Filat: “Către perioada preşedinţiei Poloniei în UE, noi speram să începem negocierile în vederea semnării Acordului de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat, urmărim să depăşim prima faza a implementării Planului de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize”. Premierul Vlad Filat a menţionat că autorităţile moldovene conştientizează că suportul UE pentru Republica Moldova va fi proporţional capacităţii de implementare a reformelor, după formula — mai mult suport, pentru mai mult efort.

Reacţia părţii poloneze a fost exprimată de Premierul Donald Tusk, care a menţionat că Polonia va susţine:

• acordarea Republicii Moldova a întregii susţineri în procesul integrării europene, în special în perioada deţinerii preşedinţiei UE, astfel încît Acordul de Asociere UE-Moldova să fie semnat pînă la finele anului curent;
• acordarea Republicii Moldova regimului liberalizat de vize cu UE, astfel încît pînă la sfîrşitul anului curent să fie finalizată prima fază a Planului de acţiuni, referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale a Republicii Moldova cu cea comunitară;
• accelerarea lansării negocierilor referitoare la crearea Zonei de Liber Schimb;
• menţinerea finanţării pentru cele sase ţari din Parteneriatul Estic printr-un demers către Parlamentul European, astfel încît evenimentele din Africa de Nord sa nu schimbe destinaţia iniţială;
• procesul de reintegrare a Republicii Moldova.

Discuţiile din cadrul Forumului s-a desfăşurat în albia trasată de cei doi premieri şi au vizat procesul de reformare a instituţiilor de drept, acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru crearea unei economii funcţionale, liberalizarea pieţei, atragerea investiţiilor, dezvoltarea sectorului energetic etc. Concluziile la care au ajuns participanţii s-au referit la necesitatea dezvoltării în Republica Moldova a unui sistem economic bazat pe: schimbarea structurii economiei; demonopolizarea economiei în sectoarele transportului aerian şi telecomunicaţiilor; revoluţionarea domeniul de-etatizării prin intermediul privatizărilor, a parteneriatelor public-private, concesiuni; îmbunătăţirea climatului de afaceri, atragerea de noi investiţiilor; creşterea ritmul de exporturi peste cele ale importurilor; exportul nu de oameni, ci de bunuri şi servicii; orientarea remitenţelor spre producere şi nu spre consum etc. De altfel, toate aceste lucruri se discută demult în societate şi chiar dacă necesită a fi reiterare, oricum, mult mai necesară este capacitatea de implementare şi coerenţa în acţiuni.

Incapacitatea asigurării consensului intern

Pe lîngă partea consistentă a Forumului a fost foarte importantă şi partea simbolică, cu care a demarat evenimentul. Trei ex-preşedinţi — ai Poloniei, României şi Republicii Moldova — Aleksander Kwaśniewski, Emil Constantinescu şi Petru Lucinschi, a căror perioadă de guvernare a coincis, şi-au împărtăşit experienţele legate de tranziţia ţărilor respective şi modalitatea în care au depăşit moştenirea socialistă pentru modernizare prin eurointegrare. Concluziile au fost că atingerea scopurilor de către Polonia şi România — aderarea la Uniunea Europeană (UE), s-a datorat mai multor factori, însă factorul de bază a fost consensul forţelor politice din aceste ţări asupra efortului de aderare la UE. În special, ex-preşedintele Constantinescu a invocat importanţa Declaraţiei de la Snagov din iunie 1995 prin care toate partidele politice din România au consimţit să sprijine integrarea europeană, în pofida multiplelor divergenţe dintre ele.

Pentru auditoriul moldovenesc al Forumului mărturiile ex-preşedinţilor Kwasniewski şi Constantinescu a fost un prilej de amintire că şi în Republica Moldova s-au făcut eforturi în vederea constituirii unei platforme comune a clasei politice privind integrarea europeană. Este vorba despre “Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene”, adoptată în unanimitate la 24 martie 2004 la prima sesiune a Parlamentului de legislatura a XVI, de tuturor forţelor politice, reprezentate în forul legislativ. Numai că în cazul Republicii Moldova parteneriatul politic invocat a fost sistat în mod abuziv în iulie 2007, lucru care a condus doi ani mai tîrziu la destabilizarea politică, efectele căreia nu pot fi depăşite pînă în prezent.

În contextul celor menţionate mai sus, merită a fi scos în evidenţă faptul că liderii principalilor partide politice, reprezentate actualmente în Parlament, cu excepţia Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Premierul Vlad Filat, au strălucit prin absenţa la Forum. Invocînd diferite scuze, deopotrivă, liderii celorlalte două formaţiuni din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), de guvernare, precum şi liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), de opoziţie, au pus în evidenţă gradul de coeziune al clasei politice vis-a-vis de problema integrării europeane. Cum se zice, în Republica Moldova fiecare e cu integrarea lui europeană. Apropo, anume aşa se integrează în UE fiecare cetăţean moldovean în parte. Totuşi, se poate constata cu regret că pe plan intern unui eveniment de maximă importanţă pentru scopul strategic al Republicii Moldova i s-a redus din amploare, trasformîndu-l mai mult într-o campanie PR în favoarea liderului PLDM, Vlad Filat, pe care şi Premierul polonez l-a numit “erou pozitiv al Uniunii Europene”. Oricum, impactul pozitiv al Forumului UE-Moldova nu poate fi contestat, chiar şi prin evidenţierea lipsei de facto a parteneriatului politic pentru integrare europeană.

Concluzii

• Capacitatea autorităţilor Republicii Moldova de a-şi face prieteni externi influenţi este un factor absolut necesar, dar insuficient pentru accelerarea procesului de integrare europeană. Mai este nevoie de un consens şi parteneriat din partea clasei politice. Consensul persistă, oarecum, iar parteneriatul lipseşte cu desăvîrşire, lucru care ar putea pune în dificultate susţinătorii externi ai Republicii Moldova care vorbesc despre un suport necondiţionat în procesul de integrare europeană a acestea.
• Eventuala reanimare a parteneriatului politic în vederea integrării europene este subminată de un şir de factori — rivalităţile dintre liderii AIE; incapacitatea de identificare a unei soluţii pentru depăşirea crizei instituţionale şi instaurarea stabilităţii politice pentru un mandat de guvernare deplin; disensiunile privind interpretarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, din timpul aşa-zisei Revoluţii Twitter, cauzele care au provocat-o şi rolurile jucate de către liderii actualei guvernări şi opoziţiei etc.
• În circumstanţele invocate, suportul UE pentru Republica Moldova trebuie totuşi condiţionat prin necesitatea eforturilor clasei politice de a depăşi criza instituţională şi instaurarea stabilităţii politice, precum şi prin promovarea reformelor de modernizare a societăţii în vederea apropierii de standardele UE în baza unor indicatori verificabili.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet