Monitoring→Politica→Comentarii

---

Politicienii din Republica Moldova promit multe în campaniile electorale, iar realizările acestora sunt de obicei foarte modeste. Intrînd într-o campanie electorală nouă politicienii moldoveni uită să facă o dare de seamă în privinţa realizării promisiunilor scadente. Aceste constatări se referă şi la politicienii din autonomia găgăuză. În cele ce urmează va fi reflectată harta promisiunilor electorale ale Guvernatorului nou-ales al Găgăuziei, Irina Vlah. Este de remarcat că în timpul campaniei electorale doamna Irina Vlah s-a identificat drept succesor şi continuator al politicilor promovate în perioada 2006–2015 de către Guvernatorul Mihail Formuzal. Acesta a avut drept obiectiv întreprinderea a “11 paşi în întîmpinarea oamenilor” pentru a face Găgăuzia mai prosperă. De aceea, va fi util ca activitatea Guvernatorului nou-ales Irina Vlah să fie monitorizată prin prisma moştenirii lui Mihail Formuzal, care a susţinut-o în campania electorală. Cu toate acestea, din capul locului, ar trebui să se remarce deosebirile dintre Irina Vlah şi Mihail Formuzal. Cel din urmă a evoluat de la calitatea sa de administrator, primar al oraşului Ceadîr-Lunga, spre cea de politician, lider al Partidului Regiunilor, şi chiar de geo-politician, animator şi organizator al referendumului regional privind integrarea eurasiatică a Găgăuziei, în pofida cursului de integrare europeană al autorităţilor Republicii Moldova. Irina Vlah, dimpotrivă, a promis să nu se ocupe de politică, ci doar de administrarea autonomie găgăuze, pe principii de ne-afiliere politică, şi aceasta după o experienţă politică de 10 ani în calitate de deputat comunist (PCRM) în Parlamentul Republicii Moldova. Programul electoralRU al Guvernatorului nou-ales Irina Vlah este complex şi se referă la cele mai importante aspecte ale vieţii social-economice a autonomiei găgăuze, meritînd o succintă analiză pe domenii.

Viziuni şi abordări de ordin general

Promisiunile de ordin general servesc în calitate de punct de reper, la care urmează a fi raportate toate celelalte promisiuni cu caracter concret. Acestea se referă la:

• dezvoltarea Găgăuziei în cadrul Republicii Moldova, dar alături de Rusia, în Uniunea Vamală (UV) şi Uniunea Economică Eurasiatică (UEE);
• crearea Consiliului Consultativ de pe lîngă Guvernator, avîndu-i în componenţa sa pe primul prezident şi preşedinte al Sovietului Suprem al Republicii Găgăuzia (1990–1995); guvernatorii precedenţi şi preşedinţii Adunării Populare;
• ocrotirea şi dezvoltarea limbii, culturii şi tradiţiilor găgăuze.

Este vorba despre evocarea unor evenimente de referinţă pentru autonomia găgăuză, de exprimare a viziunii asupra unor stări de fapt şi aspiraţii pentru viitoarele evoluţii. În acest sens, referendumul din 2 februarie 2014 privind pledoaria cetăţenilor găgăuzi pentru vectorul integraţionist eurasiatic faţă de cel european, promovat de autorităţile centrale, reprezintă punctul central al viziunii de dezvoltarea a Găgăuziei. În administrarea autonomiei găgăuze, Guvernatorul nou-ales intenţionează să se sprijine pe un gen de “consiliu al înţelepţilor”, din care vor face parte şi liderii Republicii Găgăuze din perioada 1990–1995, care au declarat independenţa regiunii de Republica Moldova (RSSM), dar în componenţa URSS. Este vorba despre mai mult decît o aluzie la continuitate şi succesiune în preferinţele găgăuzilor de a fi alături de Rusia în UV şi UEE, la fel cum au fost şi preferinţele de acum o pătrime de veac de a rămîne în cadrul URSS. La fel de important este şi recunoaşterea faptului că după un sfert de secol de renaştere naţională, crearea autonomiei găgăuze nu şi-a atins scopul iniţial — “satisfacerea necesităţilor naţionale şi păstrării identităţii naţionale a găgăuzilor, dezvoltării lor plenare şi multilaterale, prosperării limbii şi culturii naţionale, asigurării sinestătorniciei politice şi economice”. Vorba e că la recentele alegeri pentru alegerea Guvernatorului Găgăuziei cererea pentru tipărirea buletinelor de vot în limba găgăuză a fost de doar 1,5%. Este un indicator foarte important pentru a înţelege care este rolul limbii găgăuze în viaţa politică şi administrativă a regiunii. Aici mai există şi o curiozitate referitoare la acuzaţiile aduse de Irina Vlah autorităţilor centrale de la Chişinău, care ar fi întreprins măsuri de limitare a utilizării limbii găgăuze în regiune. Este adevărat că nu a existat nici un fel de exemplificarea a modalităţilor în care Chişinăul se dedă unor astfel de fapte reprobabile, dar de dragul obţinerii unui scor electoral mai bun se recurge şi la astfel de învinuiri.

Rolul şi locul Găgăuziei în cadrul Republicii Moldova

De la instituirea autonomiei găgăuze a devenit o obişnuinţă discuţia despre rolul şi locul Găgăuzie în cadrul Republicii Moldova. În acest sens, programul electoral al Irinei Vlah prevede:

• obţinerea statutului de lege specială pentru “Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”;
• fixarea în legislaţia naţională a dreptului Găgăuziei la activitate economică şi politică externă, inclusiv a dreptului de a numi reprezentanţii Găgăuziei în misiunile diplomatice de peste hotare.

A fost o mare scăpare lipsa dezbaterilor electorale, în cadrul cărora concurenţii electorali şi jurnaliştii să poate formula întrebări de precizare pentru candidaţi. Totuşi, ţinînd cont de intenţia Irinei Vlah de a menţine continuitatea în guvernarea regiunii găgăuze, se poate presupune că statutul de lege specială pentru legea privind statutul Găgăuziei ţinteşte spre utilizarea principiului priorităţii normelor speciale asupra celor generale. În acest sens, elitele de la Comrat au invocat în mod constant refuzul Chişinăului de a aduce cadrul legal al Republicii Moldova în conformitate cu legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, considerînd că astfel Chişinăul s-ar fi eschivat de la promisiunile făcute în procesul de depăşire în 1994 a conflictului cu Comratul. Dacă anume acest lucru se are în vedere, atunci promotor al modificărilor legislative invocate în programul electoral al Irinei Vlah ar trebui să fie cea mai mare fracţiune din Parlamentul Republicii Moldova — fracţiunea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), care a susţinut-o pe Irina Vlah în campania pentru alegerile Guvernatorului. Aşadar, ajustările legislative menţionate ar trebui puse pe seama PSRM.

Dezvoltarea economică şi regională

Ambiţiile Guvernatorului nou-ales al Găgăuziei pentru transformarea regiunii într-un centru de dezvoltare regională, care ar atrage prin exemple demne de urmat şi alţi agenţii economici din ţară este salutară. În acest sens, promisiunile electorale ale Irinei Vlah prevăd:

• crearea Agenţiei Dezvoltării Regionale pentru elaborarea programelor de dezvoltare social-economică a Găgăuziei;
• crearea a cinci agro-întreprinderi moderne prin intermediul consolidării gospodăriilor agricole;
• crearea cu suportul investitorilor din Federaţia Rusă a 11 întreprinderi înzestrate cu tehnologii moderne, preponderent în domeniul industriei de prelucrare;
• redeschiderea totală şi ireversibilă a pieţii ruse pentru produsele găgăuze, urmată de atragerea redeschiderii întreprinderilor moldoveneşti în Găgăuzia pentru a beneficia de accesul pe piaţa rusă;
• deschiderea la Moscova a unui Centru Comercial pentru promovarea producţie vinicole din Găgăuzia şi a mărcilor comerciale locale pe piaţa rusă;
• asigurarea cu subsidii pentru carburanţi a agricultorilor din Găgăuzia pe perioadele semănatului şi recoltării;
• transformarea Zonei Economice Libere din Vulcăneşti în centru de dezvoltarea economică a raionului Vulcăneşti şi a întregii regiuni de sud a Republicii Moldova.

Este de menţionat că cele mai importante performanţe economice viitoare ale regiunii găgăuze sunt legate de suportul investitorilor şi autorităţilor din Federaţia Rusă. Rolul autorităţilor centrale moldoveneşti nu sunt elucidate în nici un fel. Ba mai mult, se lasă impresia că autorităţile centrale reprezintă impedimentul central în procesul de prosperare economică a Găgăuziei. Este important de menţionat că în timpul campaniei electorale Irina Vlah, alături de liderul PSRM, a efectuat un şir de vizite la Moscova şi în regiunile Federaţiei Ruse pentru a-şi asigura viitorul suport din partea factorilor de decizie din Rusia. Deci, onorarea promisiunilor respective vizează nu doar Guvernatorul nou-ales al Găgăuziei, ci şi autorităţile Federaţiei Ruse. Ultima remarcă este importantă pe motiv că autorităţile ruse s-au implicat masiv în campania electorală regională din Găgăuzia. Apoi, reprezintă interes o eventuală comparaţie a suportului din partea UE, despre care autorităţile găgăuze preferă să nu vorbească, şi a suportului din partea Federaţiei Ruse.

Dezvoltarea socială

Promisiunile electorale referitoare la sfera socială sunt tradiţional foarte extinse. Partea pozitivă este că acest gen de promisiuni sunt cuantificabile:

• transformarea autonomiei găgăuze în regiunea cu cel mai înalt nivel de bunăstare din Republica Moldova;
• crearea pînă în 2017 a două mii locuri de muncă noi;
• crearea unui Fond special pentru susţinerea veteranilor războiului, invalizilor şi familiilor cu mulţi copii. Indexarea regională a pensiilor şi garantarea odihnei pensionarilor în sanatorii.
• susţinerea familiilor tinere prin acordarea îndemnizaţiilor la naşterea copiilor, care începînd cu 2017 vor depăşi de două ori media pe ţară;
• instituirea a 100 de burse pentru studenţii universităţii din Comrat;
• asigurarea a 50 de locuri în instituţiile de învăţămînt superior din Rusia pentru absolvenţii din Găgăuzia;
• construirea a cinci grădiniţe de copii, a cinci şcoli şi a unui complex sportiv în oraşele şi satele Găgăuziei. Neadmiterea închiderii şcolilor, grădiniţelor de copii şi a spitalelor în Găgăuzia în procesul de optimizare;
• deschiderea cu suportul Rusiei a unui Centru Ştiinţific Ruso-găgăuz pe lîngă universitatea din Comrat;
• dotarea cu suportul regiunilor din Federaţia Rusă a universităţii, şcolilor, grădiniţelor de copii, spitalelor, bibliotecilor cu echipamente moderne;
• deschiderea la Comrat a unui Centru de diagnostic medical modern;
• dotarea Staţiei Zonale de ajutor medical urgent din Găgăuzia cu cinci automobile specializate din Rusia;
• negocierea furnizării directe a gazului natural rusesc în Găgăuzia cu scopul micşorării costurilor de livrare pentru populaţia din autonomia găgăuză;
• deschiderea în Găgăuzia a filialei Serviciului Federal de Migraţie a Rusiei pentru acordarea serviciilor muncitorilor migranţi din Găgăuzia.

La fel ca viitoare dezvoltare economică a Găgăuziei, dezvoltarea socială este prevăzută cu suportul Rusiei. Se poate constata că şi la capitolul respectiv nu au avut loc dezbateri publice pentru a preciza un şir de lucruri. De exemplu, se cunoaşte că în ultimii ani UE a oferit autorităţilor găgăuze granturi în valoare de aproximativ 5 milioane euro, dar nu se ştie cît a oferit Federaţia Rusă, pe seama căreia va cădea sarcina susţinerii sociale a Găgăuziei în următorii patru ani, aşa cum prevede programul electoral al Irinei Vlah. Este adevărat că bunăvoinţa Rusiei este de mare folos pentru muncitorii migranţi din Găgăuzia în Federaţia Rusă. Totuşi, rămîne neclară modalitatea în care filiale a unor instituţii de stat ruse pot fi deschise pe teritoriul Republicii Moldova în afara misiunilor diplomatice. Cu atît mai interesant va fi să se urmărească cum filiala Serviciului de Migraţiune a Rusiei va putea fi deschisă la Comrat. În aceeaşi ordine de idei se înscrie şi furnizarea gazelor ruseşti către Găgăuzia evitînd serviciile companiei “Moldovagaz”.

Dezvoltarea infrastructurii

Promisiunile dezvoltării infrastructurii regionale sunt cît se poate de cuantificabile şi deci verificabile:

• repararea în următorii patru ani, cu suportul partenerilor internaţionali, a tuturor drumurilor magistrale, care traversează teritoriul autonomiei găgăuze;
• acoperirea cu pavaj solid a drumurilor ce leagă localităţile Avdarma, Joltai, Chiriet-Lunga, Chioselia Rusă şi Cotovscoe cu drumurile magistrale.

Singura precizare la acest capitol ţine de faptul că programul electoral al Irinei Vlah identifică printre partenerii internaţionali ai Găgăuziei doar Rusia şi Turcia.

Referinţe

• Alegerile Guvernatorului (Başcanului) Găgăuziei (Gagauz Yeri) din 22 martie 2015

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet