1. Introducere

În anul 2000 a fost publicată "Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă MOLDOVA-XXI". Strategia a apărut sub egida Programului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi a Consiliul Economic Suprem de pe lîngă Preşedinţia Republicii Moldova. Strategia a fost concepută ca un document de lucru pentru guvernatori care, deopotrivă, a ţinut să evalueze potenţialul de dezvoltare a Republicii Moldova şi direcţiile strategice pentru dezvoltarea socio-economică a ţării. Abordarea problemelor a ţinut cont de contextul în care se desfăşoară procesul de globalizare a economiei mondiale care este însoţit de alte procese, la prima vedere subordonate.

Pentru a înţelege rolul pe care ONG-urilor ar putea să-l aibă în Dezvoltarea Durabilă a Republicii Moldova este important să se clarifice pentru întreaga comunitate a ONG-urilor din ţară şi pentru cetăţeni ce se are în vedere atunci cînd se vorbeşte despre Dezvoltare Durabilă. Acest lucru este important şi pentru a ordona priorităţile. Al doilea lucru de importanţă majoră este de a găsi şi scoate în evidenţă afinităţile dinte Strategia naţională pentru Dezvoltarea Durabilă şi aşa numita raison d'etre a ONG-urilor. Doar înţelegînd aceste lucruri am putea pretinde că ONG-urile ar putea participa în mod eficient la implementarea scopurilor Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă. S-o luăm pe rînd.

Vom prezenta aici definiţia Dezvoltării Durabile ce se conţine în Raportul Comisiei Brundtland, pentru a clarifica lucrurile: "Conceptul de Dezvoltarea Durabilă se referă la satisfacerea necesităţilor generaţiilor actuale fără a compromite perspectivele generaţiilor viitoare de a-şi satisface necesităţile vitale". Această definiţie este menită să scoată în evidenţă integritatea societăţii umane, obligaţia de a asigura dăinuirea în spaţiu şi timp a comunităţii umane constituite din popoare, adică să scoată în evidenţă grija faţă de dezvoltarea şi prosperarea generaţiilor posterioare.

În acest context, finalitatea implementării de către Guvern a Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă constă în oferirea cetăţenilor a unui climat social-economic şi de mediu pentru existenţă de o calitate mai înaltă în conformitate cu nişte standarde general acceptate. Una din problemele majore care se prefigurează este că conceptul Dezvoltării Durabile elaborat în cadrul Organizaţiei naţiunilor Unite (ONU) este unul global, iar implementarea lui în anumite ţări trebuie să ţină cont de contextul local. În acest sens merită să fie menţionat faptul că Concepţia Dezvoltării Durabile se referă la patru subiecte primordiale dintre care trei pot fi calificate ca avînd dimensiuni interne, iar al patrulea - o dimensiune externă:

1. asigurarea unui proces stabil de asanare macroeconomică ce ar permite realizarea unei creşteri economice de natură să elimine fenomenul sărăciei şi să asigure perspective pentru o dezvoltare graduală;
2. eliminarea factorilor care pot contribui la creşterea tensiunilor sociale datorită polarizării accentuate a situaţiei grupurilor sociale după criteriul avuţiei;
3. asigurarea calităţii unui mediu natural pentru reproducerea demografică şi a factorilor tehnologici care asigură dezvoltarea economiei;
4. reducerea decalajului dintre parametrii dezvoltării economice a Republicii Moldova şi spaţiile economice adiacente care provoacă fenomenul migraţiei necontrolate a celei mai competitive forţe de muncă.

Implementarea unor programe îndreptate spre atingerea sarcinilor majore a Strategiei naţionale pentru Dezvoltare Durabilă este însă imposibilă fără asigurarea unui cadru democratic de dezvoltarea internă a Republicii Moldova. Adică Dezvoltarea Durabilă a societăţii se poate realiza doar dacă ea se produce pe un fundal democratic unde creşterea economică se corelează cu edificarea societăţii civile. Experienţa internaţională a demonstrat că sărăcia şi democraţia sunt incompatibile. Lipsa uneia dintre acestea favorizează înflorirea celeilalte.

Pagini:

1 / 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 7 / 8