4. Structurarea comunităţii ONG-urilor şi reţelele de comunicare

Mai sus a fost arătat că pentru a activa eficient comunitatea de ONG-uri ar trebui să se auto-organizeze. În Republica Moldova există o astfel de experienţă de auto-organizarea a ONG-urilor, care în linii mari reproduce experienţa din ţările Europei Centrale şi de Est. În Republica Moldova activitatea ONG-urilor are o dimensiune teritorială şi una ce ţine de domeniul de activitate. Aceasta permite a determina foarte exact ce ar avea de făcut ONG-urile, spre exemplu, în promovarea ideilor fixate în Strategia naţională pentru Dezvoltarea Durabilă.

Începînd cu 1997, ONG-urile moldoveneşti se convoacă pentru participarea la Forumurile naţionale ale ONG-urilor unde pun în discuţie cele mai importante probleme cu care se confruntă, învaţă din experienţa altora şi stabilesc priorităţi comune de activitate pentru viitor. Ideea organizării forumurilor a venit din mediul ONG-urilor şi a transpus în viaţă o experienţă împrumutată din ţările vecine. Criteriile de bază pentru participarea la forumuri sunt legate de performanţele organizaţiilor în domeniile în care activează. În acest sens, în paralel cu forumurile se organizează tîrguri la care organizaţiile participante la forum fac publice propriile realizări. Astfel, are loc diseminarea reciprocă a informaţiei şi împărtăşirea experienţei.

În cadrul forumurilor se alege un Consiliu al ONG-urilor care are sarcina de a traduce în viaţă rezoluţiile adoptate la forumuri şi a reprezenta comunitatea ONG-urilor în perioada dintre forumuri, a asigura circulaţia fluxurilor informaţionale de interes pentru comunitatea ONG-urilor. Desemnarea membrilor în Consiliu se face din partea organizaţiilor participante care reprezintă un anumit sector. O altă preocupare de bază a Consiliului este stabilirea unor norme de etică a comportamentului ONG-urilor şi standarde de excelenţă în activitatea lor.

Pentru a cuprinde un număr cît mai mare de ONG-uri în reţeaua de comunicare a fost lansată ideea organizării forumurilor regionale. De asemenea, a fost lansată şi ideea organizării forumurilor sectoriale care să întrunească organizaţiile performante ce activează într-un anumit domeniu. Aceste idei şi-au arătat eficienţa, permiţînd identificarea celor mai active organizaţii din teritorii şi pe domenii. În sfîrşit, a fost lansată ideea organizării forumurilor civice în cadrul cărora alături de ONG-uri să participe şi alte organizaţii care reprezintă societatea civilă: partidele politice, sindicatele, organizaţii religioase. Această formă de auto-organizare a ONG-urilor pare a fi cea mai complexă şi poate atrage în circuitul de comunicare a ONG-urilor cel mai larg număr de organizaţii. Astfel, ONG-urile par a fi organizate şi integrate pe verticală şi orizontală. Organizaţiile cele mai performante în diferite domenii de activitate fiind distribuite teritorial pot deveni centre de conexiune teritoriale şi pe domenii, formînd o reţea absolut firească de difuzarea a informaţiei şi diseminare a experienţei.

În plus, este extrem de important că cele mai puternice şi eficiente organizaţii moldoveneşti fac parte din reţelele internaţionale ale ONG-urilor. Această filieră internaţională este extrem de importanţă pentru schimbul de experienţă la primul nivel, cel al cetăţenilor.

Merită o evaluare adecvată şi mijloacele mediatice de comunicare ale ONG-urilor. În acest sens se poate menţiona că un şir de ONG-uri editează buletine informative care reflectă viaţa asociativă la nivel naţional, regional şi sectorial. De asemenea, un şir de ONG-uri editează buletine electronice care se distribuie întregii comunităţi a ONG-urilor care posedă poştă electronică. În sfîrşirt, tot mai multe ONG-uri au web site-uri unde inserează cele mai diverse informaţii referitoare la activitatea lor, precum şi informaţii referitoare la viaţa ONG-urilor. În acest sens, ONG-urile moldoveneşti au acces prin reţeaua INTERNET la informaţii de interes, dar şi oferă posibilitatea celor din străinătate să cunoască mai multe lucruri despre Republica Moldova.

Gradul de auto-organizare a ONG-urilor este reflectat în bazele de date referitoare la comunitatea ONG-urilor pe care le deţin unele ONG-uri. Există ONG-uri care deţin baze de date referitoare la partidele politice, cultele religioase etc. Toate aceste lucruri luate împreună demonstrează că reţeaua ONG-urilor este relativ bine organizată şi funcţională pentru a fi integrată în aşa-numita societate informaţională pentru a fi utilizată în procesul de implementare a Strategii naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă. Totuşi, aceste lucruri trebuie cu insistenţă scoase în evidenţă pentru ca auto-organizarea absolut spontană şi firească a ONG-urilor să fie conştientizată de comunitatea de ONG-uri. De asemenea, există semne clare că potenţialul ce apare din auto-organizarea ONG-urilor nu este conştientizat de către guvernanţii moldoveni care îşi permit să afirme în public că li se pare extrem de mare numărul de ONG-uri înregistrate. Este curios că preşedintele ţării nici măcar nu cunoaşte că de 5 ani ONG-urile organizează forumuri periodice în cadrul cărora încearcă să stabilească relaţii cu autorităţile publice. Este evident că majoritatea simplilor cetăţeni cunosc şi mai puţin despre auto-organizarea ONG-urilor.

Pagini:

1 / 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 7 / 8