Fracţiunea parlamentară Alianţa “Moldova Noastră” a solicitat deputaţilor — şi în legislatura precedentă, şi în sesiunea de primăvară-vară a actualei legislaturi — eforturi comune pentru identificarea unor soluţii eficiente în vederea depăşirii crizei continue din sectorul agricol. Acest lucru nu s-a produs, de aceea, cerem insistent să se revină la examinarea problemelor cu care se confruntă astăzi producătorii agricoli, pentru a nu admite distrugerea totală a gospodăriilor ţărăneşti. Starea de lucruri din această sferă denotă că deciziile promovate în ultimii cinci ani nu au îmbunătăţit, ci au înrăutăţit situaţia ţăranilor, aduşi la sapă de lemn, pentru a fi forţaţi să accepte revenirea la proprietatea colectivă asupra pământului, adică la colhozuri, sau să vândă ieftin pământul clientelei clanului comunist.

În condiţiile în care ţăranii nu mai văd rostul lucrării pământului, pe care sînt gata să-l lase pârloagă în primăvara viitoare, în condiţiile în care încă vedem lanuri cu roadă de grâu necolectată, Preşedintele Moldovei manipulează opinia publică din interior şi din exterior, asigurându-i pe toţi că “lucrurile merg bine în agricultură” şi că unica preocupare a ţăranilor trebuie să fie “consolidarea terenurilor”. Cercurile guvernante fac o asemenea apreciere în pofida eşecului evident — de fapt, prognozabil din start — al politicii de formare a aşa-ziselor cooperative de producţie agricole — structuri ce nu concordă cu principiile economiei de piaţă şi leagă mîinile producătorilor, alimentaţi cu iluzii false de sprijin din partea statului.

Este evident, astfel, că, prin asemenea politici la nivel de stat, aplicate celui mai important sector al economiei naţionale, nu putem vorbi despre o dezvoltare calitativă şi durabilă, prevăzută în Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei în Republica Moldova. Avem de a face, mai curând, cu un declin camuflat, stimulat de către actuala guvernare, prin încurajarea unor întreprinderi agricole, generatoare de pierderi, dar care servesc de minune drept structuri pasibile de maşinaţii financiare şi patrimoniale.

În condiţiile în care deficitul balanţei comerciale a atins un nivel ameninţător, egalându-se cu volumul exporturilor, sînt lăsate în voia soartei agricultura şi industria agricolă, ce formează circa 60% din exporturile Moldovei şi oferă 43% de locuri de muncă din numărul total ale acestora.

Prin politicile promovate de actuala guvernare, producătorii agricoli se văd nevoiţi să-şi vândă marfa la preţuri de nimic, vădit inferioare celor internaţionale.

În legătură cu deteriorarea relaţiilor bilaterale cu partenerii noştri, România şi Rusia, mii de tone de cireşe, mere, legume ş.a. au rămas să putrezească pe pământurile roditoare ale Moldovei, stropite de sudoarea şi lacrimile ţăranilor.

În pofida stabilirii preţurilor de achiziţie a grâului de către stat, acesta continuă a fi cumpărat la un preţ de două ori mai mic, licitaţiile efectuate fiind formale şi manipulate, iar plafoanele pentru procurări pe raioane fiind stabilite la un nivel de o sută de ori sub volumul recoltei. De exemplu, într-un raion s-a colectat o recoltă de 60 mii tone de grâu, însă statul nu va procura decât 600 tone. Ce vor face ţăranii cu celelalte 59,4 mii tone? Vor rămâne în podurile caselor sau în depozitele arendate, pentru ca, în primăvară, să achite preţul pentru păstrare cu grâul depozitat. În acelaşi timp, Guvernul îi obligă pe ţărani să meargă la bursă, pentru a-şi vinde la export grâul, proprietatea lor, interzicându-le, astfel, să dispună de bunul lor aşa cum consideră ei de cuviinţă şi forţându-i să hrănească clientela comunistă coruptă.

Lipsa braţelor de muncă, a investiţiilor şi a tehnologiilor străine, subvenţiile naţionale mizere reduc veniturile din vânzări, ceea ce fac imposibile şi investiţiile proprii, locale. Ţăranii noştri muncesc în pagubă. Nemaivorbind că sînt nevoiţi să achite preţuri destul de mari monopoliştilor în vânzări de seminţe. Statul nu dispune de un program special, extrem de necesar, privind fondul semincer, nu oferă pe gratis sau în condiţii avantajoase seminţele necesare, ceea ce reduce catastrofal din calitatea produselor agricole.

Recentele scumpiri la carburanţi, care vor continua, anulează orice speranţă a ţăranilor de a vedea în practicarea agriculturii un mijloc de existenţă. Lipsa subvenţiilor pentru compensarea creşterii preţurilor, ajutorul absolut nesemnificativ, de 80 lei la hectar, fac imposibilă pregătirea pentru noul an agricol.

Ţăranii sânt nemulţumiţi de politica fiscală a guvernării, fiind nevoiţi să achite impozite nejustificate, iar politica fiscală preconizată pentru anul 2006 — majorarea TVA pentru producţia fitotehniei şi a horticulturii la cota de 20%, introducerea TVA pentru importul de fertilizanţi şi substanţe chimice, precum şi pentru importul tehnicii agricole şi al pieselor de schimb pentru acestea — reduc la zero declaraţiile Guvernului de redresare a situaţiei din agricultură şi conduc la falimentarea sectorului agricol.

Fiind ferm convinşi că atingerea obiectivului de accelerare a creşterii economice şi a reducerii sărăciei poate fi obţinut doar prin susţinerea şi dezvoltarea sectorului agricol, Fracţiunea Alianţa “Moldova Noastră” CERE Guvernului Republicii Moldova realizarea următoarelor măsuri, în regim de urgenţă:

• Scutirea de impozitul funciar şi de contribuţii la Fondul Social de Stat a terenurilor agricole pe o perioadă de cinci ani;
• Prelungirea termenului aplicării cotei T.V.A de 5% pentru producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală până în anul 2011;
• Scutirea de TVA a pesticidelor şi îngrăşămintelor;
• Scutirea de TVA a tehnicii agricole şi a pieselor de schimb, importate pentru sectorul agrar, inclusiv a tehnicii livrate în leasing de companiile autohtone;
• Prezentarea Politicii Agrare pentru anul 2006;
• Formarea Fondului de intervenţie pentru cereale;
• Procurarea şi distribuirea gratis ori sub formă de credit tehnic, în condiţii avantajoase, a materialului semincer, a motorinei şi a lubrifianţilor, necesare pentru campania de însămânţare a terenurilor agricole din toamna anului 2005 — primăvara 2006;
• Abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 834 din 26 iulie 2004 privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi a exportului de cereale şi produse cerealiere;
• Compensarea majorării preţurilor la produsele petroliere;
• Revizuirea politicii preţurilor în agricultură, în scopul excluderii decalajului dintre preţul de achiziţionare şi preţul de livrare a producţiei agricole;
• Elaborarea şi adoptarea unui program de susţinere a producătorilor agricoli;
• Garantarea accesului la pieţele de desfacere a producţiei agricole;
• Elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a agriculturii, cu atragerea experţilor naţionali şi externi, strategie ce ar trebui supusă dezbaterilor în organizaţiile competente ale producătorilor agricoli;
• Stabilirea priorităţilor naţionale pentru sectorul agricol şi elaborarea unor facilităţi de stat pentru producătorii autohtoni.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet