Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Şeful statului acuză deschis Guvernul de compromiterea cursului european al ţării, lăudînd în schimb fracţiunea comunistă din Parlament. E o nouă încercare de a manipula întreaga societate prin spectacole demagogice şi coloristice… Se dă cartonaş roşu Guvernului, dar se transmite “fanionul roşu” grupului majoritar din Parlament, deşi ambele structuri sunt la cheremul Preşedintelui.
Fracţiunea AMN consideră că membrii grupării de la Putere joacă acest spectacol doar de ochii lumii, inclusiv ai celei occidentale, fiind speriaţi de propriile eşecuri şi încercînd să-şi denunţa răspunderea. Iată explicaţia şi pentru maşina de aruncat noroi, folosită de Voronin, şi pentru “cîntecul de lebăda” interpretat ieri de Roşca la această tribună, dar şi pentru optimismul afişat zilnic în mass-media de Tarlev.
Fracţiunea AMN apreciază proiectul Raportului de activitate a Guvernului în anul 2006 prin genericul: “Distrugerea ţării — sărăcirea poporului”!
Anul curent a fost ultimul în aplicarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei — documentul de bază al Programului de guvernare şi singurul pe care s-a bazat sprijinul financiar oferit anterior Republicii Moldova de donatorii externi. Guvernul arată că SCERS e prelungit şi preluat în planurile de perspectivă, adică e compromis. Iar la întîlnirea cu Grupul consultativ al donatorilor, la Bruxelles, a fost recunoscută stoparea procesului de reducere a sărăciei şi aprofundarea ei în zonele rurale.
Deci, Moldova are astăzi un Guvern cu un program de activitate ratat şi, ce e şi mai important, cu mari semne de întrebare privind credibilitatea în faţa donatorilor şi investitorilor externi.
Iată de ce, pe 12 decembrie la Bruxelles s-au stabilit următoarele. Voi expune în mod concentrat:
Unu — Republica Moldova şi cetăţenii ei au nevoie stringentă de asistenţă financiară externă pentru a evita colapsul economic — riscul căruia, în opinia noastră, este o consecinţă a guvernării comuniste;
Doi — Partenerii noştri occidentali au estimat necesităţile şi au anunţat disponibilitatea lor de a oferi 1,2 miliarde de dolari pentru finanţarea dezvoltării Republicii Moldova, a sectorului privat, a capitalului fizic şi uman, a investiţiilor în programe concrete şi eficiente;
şi Trei, dar cred că în primul rînd — Comisia Europeană şi Banca Mondială au pus condiţii precise şi dure autorităţilor din Moldova pentru debursarea acestor fonduri:
Moldovei nu i s-au dat bani şi încredere, cum se laudă guvernanţii, ci i s-a promis un sprijin substanţial cu condiţia că ea va da dovadă de voinţă puternică în implementarea reformelor politice, sociale şi economice. Am accentuat acest lucru ca să se înţeleagă — cu rapoarte superficiale şi triumfaliste, ireale şi denaturate, Guvernul va pierde orice şansă de a convinge Grupul consultativ al donatorilor că merită, de facto, alocarea ajutorului financiar promis.
Onorată asistenţă!
Problemele enumerate mai sus sunt vechi, cît guvernarea comunistă. Şi Fracţiunea AMN le cere soluţionarea de peste un an de zile. Iar preşedintele Voronin, cu mare întîrziere, încearcă să facă o mină nevinovată în faţa Europei. El, însă, este acela care controlează autoritar şi abuziv întregul proces de guvernare, toate puterile în stat, şi este principalul responsabil de performanţele proaste ale guvernării.
Conform prognozelor Fondului Monetar Internaţional Republica Moldova va fi unica ţară din regiune, care va înregistra o scădere a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor deja în 2007. Se va adînci enorm decalajul faţă de nivelul de dezvoltare şi cel economic al ţărilor vecine. Trebuie să renunţăm la aprecieri făcute prin compararea indicilor de azi cu cei de ieri, cum face Guvernul. Populaţia activă părăseşte Republica Moldova pentru că alte ţări îi oferă şanse, iar în Patrie ele sunt minime sau lipsesc, şi pe nimeni nu încălzeşte modul în care dl Tarlev selectează şi prezintă indicatorii favorabili.
Experţii estimează o creştere economica in agricultura foarte modesta în acest an, de doar 1,8 %. Industria va înregistra chiar valori negative — va descreşte cu 5% comparativ cu anul 2005. Deficitul balanţei comerciale va depăşi 1,6 miliarde dolari americani. Volumul exporturilor, pentru prima dată după 1998, se va reduce cu peste 5 la sută faţă de anul precedent. Iar soluţiile la această problemă lipsesc, căci s-a dovedit a fi deşartă şi promisiunea de a obţine un Acord de comerţ asimetric cu Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007.
Inflaţia ridicată si speculaţiile în jurul cursului valutar contribuie la frînarea creşterii economice şi barează exporturile. Pînă la sfîrşitul anului se aşteaptă o inflaţie de 13%, bazată pe creşterea preturilor nu numai la resursele energetice, dar şi la bunurile vital necesare populaţiei. Iar declinul producţiei economice stimulează în continuare importurile, care substitue mărfurile autohtone.
Pe piaţa forţei de munca: pe de o parte, populaţia continuă să emigreze, iar economia se confrunta cu un deficit serios de cadre. Numărul locurilor de muncă ocupate în sectorul economic se va reduce cu 5% în 2006. Statistica majorărilor salariale (atît în sectorul public, cît şi în cel privat) este afectată de o realitate negativă — în Moldova încep să crească îngrijorător restanţele salariale, care la sfîrşitul lui noiembrie erau deja de circa 135 milioane lei, cu peste 21 milioane mai mult decît la 1 iulie, curent.
Restanţele şi nivelul mic al salariilor afectează cel mai mult agricultorii, cea mai numeroasă categorie. De altfel, este stranie prezentarea de către Tarlev în proiectul de raport a succeselor programului “Satul moldovenesc”, patronat de Voronin. Dacă “din 370 de acţiuni” prevăzute, 30 chipurile s-au realizat, iar 85 de abia se execută, atunci unde sunt celelalte 255 de acţiuni?..
Şi un alt program “prezidenţial” — gazificarea — înregistrează asemenea succese, încît comuniştii au început a înţelege utilitatea cazanelor de ardere a paielor… Iar în ce priveşte acordul privind aprovizionarea ţării cu gaze, rezultatele negocierilor clarifică deocamdată doar două lucruri: 1 — preţurile vor creşte la intervale foarte dese; şi 2 — economia şi populaţia Moldovei e plasată pe termen lung în condiţii de incertitudine, în ce priveşte siguranţa energetică. Însuşi GAZPROM-ul, pe site-ul său, infirmă declaraţiile mincinoase ale lui Voronin cum că preţul la gaze pentru ţara noastră va fi de 170 de dolari, anunţînd un preţ minim de 227 de dolari pe mia de metri cubi de gaze livrate în ţările vecine.
Cert este un singur lucru — Republica Moldova este ţara, accentuez, cu cea mai proastă guvernare şi cu cei mai slabi indicatori de dezvoltare social-economică în regiune. Cu ritmul actual, cetăţenii noştri vor aştepta peste 30 de ani pentru ca să atingem nivelul de azi al Romîniei şi peste o sută de ani, dacă avem în vedere Ţările Baltice.
Iată ce-i afectează pe oameni, nu rapoartele guvernanţilor şi nu PR-ul demagogic şi aruncarea de noroi, la care se dedă tot mai des Preşedintele comunist, Vladimir Voronin.
Vă mulţumesc!