Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Privarea locuitorilor capitalei de instituţii publice audiovizuale este un plan comun al Partidului Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin, şi al Partidului Popular Creştin-Democrat, condus de Iurie Roşca. Reprezentanţii lor au aplicat la nivel înalt o schemă de promovare a deciziilor legislative şi administrative, orientate spre împărţirea celor două instituţii media între grupările controlate de cele două partide aliate.
Fracţiunea AMN a susţinut în Parlament soluţii ce corespund interesului public, iar după respingerea lor a scos în vileag jocul intereselor de grup, ce afectează dreptul cetăţenilor din Chişinău la libertatea de informare şi de exprimare a opiniilor.
În cererea depusă la onorata curte pe 9 ianuarie, 2007, deputaţii AMN solicită controlul constituţionalităţii articolelor 66, alineat 2, şi 68, alineat 6, din Codul Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260-XVI din 27 iulie 2006, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 131–133 din 18 august 2006.
În primul caz, e vorba despre interzicerea participării autorităţilor publice la fondarea instituţiilor private ale audiovizualului. Iar, în cel de-al doilea — despre obligarea autorităţilor locale de a reorganiza instituţiile publice ale audiovizualului, existente în comunităţile lor. Pe fundalul omiterii cadrului juridic de creare şi de funcţionare a instituţiilor publice locale, al permisiunii exclusive oferite în acest sens doar UTA Gagauz Yeri şi zonei de est a Moldovei, deputaţii consideră că sunt încălcate prevederile constituţionale privind autonomia locală, drepturile comunităţilor locale, egalitatea în faţa legii şi non-discriminarea, libertatea informării şi a exprimării de opinii.
Conform Articolului 140 al Constituţiei Republicii Moldova, alineat 1, “legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale”.