Ne-am convins, deja, şi nu o singură dată, de indiferenţa Puterii comuniste faţă de propriile angajamente luate în faţa cetăţenilor ţării şi faţă de nevoile oamenilor — ei sunt minţiţi în faţă de un Guvern, care sau nu vrea, sau nici nu-i capabil să se ţină de cuvânt.

Proiectul de lege, pe care îl discutăm e un exemplu, în acest sens, pentru că loveşte în aşteptările a mii şi mii de angajaţi ai sectorului bugetar. Toţi sperau că actuala conducere a ţării se va ţine de cuvânt, pentru că s-a angajat, singură, în decembrie 2005, să aplice un sistem nou de salarizare. Iar, principalul era majorarea retribuţiei muncii pentru toate categoriile vizate de lege, începând cu ianuarie, 2007. Acum singurul nostru scop este să convingem deputaţii din coaliţia majoritară să votaţi în interesul oamenilor, să vă rspectaţi obligaţiile pe care le-aţi luat nesiliţi de nimeni. În acest sens am să vă amintesc istoria acestor angajamente, şi cea politică, şi cea legislativă.

Încă înainte de alegerile parlamentare din 2005, de frica de a pierde Puterea, Partidul Comuniştilor a copiat din platforma noastră electorală obiectivele de majorare a salariului mediu pe economie până la 300 de dolari pe lună. Analiştii au observat încă de atunci contradicţia dintre promisiunile făcute de “tovarăşi” şi Planul de cheltuieli pe termen scurt şi mediu adoptat de propriul lor Guvern, care prognoza creşteri salariale de două ori mai mici. Totul, însă, era propagandă, amplificată de presa aservită Puterii, şi oamenii au fost încă o dată păcăliţi…

Tot pentru propagandă, de această dată a succesului guvernării, cu mare laudă de sine, la sfărşitul anului 2005 a fost adoptată legea salarizării bugetarilor. Încă de atunci, Fracţiunea AMN a spus că ea este, în general, prost concepută:

• creează diferenţe nejustificate în salarizarea diferitor categorii de bugetari — adică adânceşte şi aici împărţirea în bogaţi şi săraci;
• în lege lipseşte princiul formării şi evoluţiei stabile a bazei de calcul — care ar trebui să fie corelată cu creşterea reală a costurilor de viaţă;
• majorările de salarii, aşteptate în consecinţa adoptării legii, erau prea mici faţă de necesităţile bugetarilor, mai ales în raport cu situaţia din sectoarele ocrotirea sănătăţii, învăţământ, cultură, administrare publică locală;
• şi aşa mai departe.

Deputaţii Alinaţei “Moldova Noastră” au prezentat în Parlament şi aprecieri critice, dar şi propuneri concrete de îmbunătăţire a conceptului şi prevederilor legii. Evident, coaliţia majoritară le-a ignorat. Dar trebuie să vă amintesc faptul că la această lege s-a revenit deja de câteva ori, şi de fiecare dată s-a dat dreptate aprecierilor şi propunerilor Fracţiunii AMN! Şi în cazul nepromulgării ei iniţiale de către Preşedintele ţării, şi acum, când comuniştii încearcă să dreagă situaţia, pe care tot ei au creat-o privând salariaţii bugetari de aproape un miliard de lei, promişi ca spor la salarii pentru 2007. Mă tem, că majoritatea parlamentară, din nou, doreşte doar să-şi “cârpească” imaginea sa, şifonată în societate!.. Pentru mai mult zice că nu are bani.

Dar aici apar, cel puţin, două întrebări interesante: Când s-a învăţat Guvernul Tarlev a număra, dacă a aflat abia după un an că nu are fondurile necesare pentru executarea unei legi propuse tot de el? Şi principalul, unde-s banii, tovarăşi?.. Citez, din stenogramă, reprezentantul Guvernului, care la prezentarea iniţială a proiectului de lege, spunea: “Conform calculelor pentru anul 2006, costul legii este de 826 de milioane de lei, surse care sunt prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul respectiv”. Aşa afirma în Parlament ministrul — ce era aceasta: minciună comunistă, incapacitate de a face planuri financiare, adică incompetenţă, sau utopii greu de realizat în condiţiile unei economii dusă de râpă?

De altfel, în timp ce nu sunt bani pentru a majora salariile mizere ale bugetarilor, s-au găsit peste o sută de milioane de lei, alocaţi de deputaţii PCRM şi PPCD, pentru a cumpăra o navă aeriană în condiţii foarte dubioase. S-au găsit sute de milioane şi în 2006 şi în 2007 pentru reparaţii ale sediilor şi sanatoriilor puterii centrale, pentru reconstrucţii de scuare, monumente şi ale mofturi ale conducerii de vârf. Eu cred că milioanele cheltuite pentru luxul sălilor de la Preşedinţie era mai bine de folosit la majorarea salariilor în sfera bugetară. Lui Voronin îi şedea bine şi fără “tron”, că nu mai are mult timp.

Dovadă că bani se pot găsi sunt şi rapoartele triumfaliste despre acumularea supra-plan a veniturilor la bugetul de stat chiar în primele luni ale acestui an. Fracţiunea Alianţa “Moldova Noastră” înţelege că bani se găsesc doar pentru a finanţa grupurile de alegători, pe care comuniştii cred că mai pot miza în viitor. Dar, dacă vreţi, măcar şi în context preelectoral, vă chemăm să impuneţi Guvernul să-şi reia pe deplin angajamentele de sporire a salariilor în faţa bugetarilor.

Propunem respingerea acestui proiect, care rezolvă doar parţial şi treptat o problemă existenţială a salariaţilor bugetari şi să fie adoptată iniţiativa legislativă a deputaţilor AMN, care prevede aplicarea majorărilor de la 1 ianuarie 2007, aşa cum s-a promis!

Serafim URECHEAN
Preşedinte al Fracţiunii AMN

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet