Problema sănătăţii şi educaţiei populaţiei trebuie să fie una din sarcinile primordiale ale activităţii Guvernului Republicii Moldova. În realitate, proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2008 ne denotă la mod general, eşecul reformării sistemului de ocrotire a sănătăţii, obiectivul principal al căreia a fost cel de a spori accesul populaţiei, în primul rînd a celei sărace, la serviciile medicale.

Constatarea expusă reesă şi din însuşi conceptul proiectului propus astăzi Parlamentului spre examinare — majorarea veniturilor fondurilor obligatorii de asistenţă medicală prin majorarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la 1209lei la 1893 lei. Astfel, aşa -zisele poliţe de asigurare medicală pe care cetăţenii sunt obligaţi să le cumpere pentru a beneficia de tratament “gratuit” în spitale — vor costa cu circa 700 de lei mai mult decît coşul minim de consum, estimat la 1200 lei. Dacă e să luăm în calcul că costul deplin al poliţei de asigurare îl achită persoanele neangajate în cîmpul muncii rămîne doar să presupunem că prognoza de a include în sistem circa 40 mii persoane riscă a nu fi realizată. Costurile înalte ale serviciilor medicale afectează grav atît persoanele neangajate în cîmpul muncii cît şi pe angajaţi.

În 2005 — minimumul de existenta a fost de 766 lei, salariul mediu pe economie — de 1300 lei şi costul poliţei de — 400 lei . În 2006 valoarea minimului de existenţă a constituit 987 lei, salariul mediu — de 1690 lei şi costul poliţei de — 800 lei. Cifrele ne prezintă tabloul real al corelării veniturilor cetăţenilor cu minimul de existenţă — valoare de la care trebuiesc calculate toate costurile sociale. Chiar dacă salariile medii pe categorii de activitate în economia naţională au fost majorate pe parcursul ultimilor doi ani, corelîndu-le cu valoarea minimului de existenţă, constatăm că — sub nivelul minimului de existenţă continuă să rămînă salariile angajaţilor din agricultură şi silvicultură ( la nivel de 92,6%), pensia medie pe ţară — la nivel de 55,3% , alocaţiile pentru întreţinerea copiilor în vîrstă de pînă la un an — în proporţie de 54,8%.. În acest şi se înscriu şi cei 100 mii de salariati bugetari, care primesc salarii de pînă la 600–800 de lei, printre care şi personalul medical inferior şi mediu salariile cărora în 2006 au constituit respectiv 683 lei şi 1200 lei, ce este mai mic decît coşul minim de consum. Dar anume aceste categorii de lucrători medicali constituie 90% din totalul lor.

Tendinţa de majorare a cotelor primelor de asigurare obligatorie medicală se va păstra şi pentru anii viitori prin majorarea lor pînă la 7% pentru angajator şi pînă la 3,5 pentru salariat — în 2009. Tendinţă confirmată şi prin majorarea ponderii veniturilor de la primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în totalul veniturilor fondurilor — de la 32% pînă la 42% pe parcursul anilor 2006–2008. Pe cînd reducerea numărului de persoane care se asigură în mod individual de la 34 mii persoane în 2004 la 29 mii persoane în 2007 ne vorbeşte despre efectele negative ale politicilor statutului în domeniu şi ne confirmă o dată în plus incapacitatea Guvernului de a realiza obiectivele propuse ani de-a rîndul prin proiectele bugetelor cu care s-a venit în Parlament. Tot mai pronunţat, statul pune povara fiscală a bugetelor pe seama agenţilor economici.

Este recunoscut faptul că sănătatea populaţiei este un indice important al dezvoltării sociale a ţării, o reflectare a bunăstării social-economice şi morale, un factor decisiv de influenţă asupra potenţialului economic, cultural şi forţei de muncă a societăţii. Iar menţinerea şi fortificarea sănătăţii este o sarcină socială primordială a statului. Voi reaminti că din 2004 Guvernul a implementat Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăcie, obiectivele căreia, au fost susţinute şi prin proiectele de bugete şi legi, aprobate de noi în Parlament. Efectele acestora însă, nu sunt resimţite de cetăţeni. Numărul bolnavilor şi a mortalităţii rămîne în creştere, iar natalitatea scade. Numai pe parcursul anilor 2003–2006 numărul bolnavilor de aşa maladii ca tumori active a crescut de la 6,4 mii — la 7,4 mii; de tuberculoza activă de la 3,2 mii la 3,7; dramatic a crescut celor infectaţi de HIV (SIDA)- de la 43 la 85mii, iar cel al purtătorilor de HIV de la 17 la 361.

În acelaşi context, este ştiut că pentru a avea o populaţie sănătoasă este necesar şi mult mai uşor să previi cazurile de îmbolnăvire, decît să tratezi o boală avansată. Pe cînd în proiectul prezentat, la compartimentul asistenţa medicală primară plafonul de cheltuieli pentru o persoană asigurată în 2008 va constitui 290 lei dintre care 21 lei pentru medicamente compensate gratuite. Iar costul tarifului “caz tratat”pe profil variază de la 1400 lei pînă la 2400 lei. Aici sunt de acord cu obiecţia expusă în avizul Curţii de Conturi, că şi în proiectul pentru anul 2008ca şi în proiectele anilor precedenţi, cheltuielile pe tipuri de asistenţă medicală au fost prognozate şi calculate în lipsa Programului unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Atît proiectul bugetului pentru anul 2008, cît şi proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nu oferă soluţii provocărilor existente în sistemul sănătăţii. Numărul spitalelor şi a paturilor de asistenţă medicală şi profilactică este în descreştere respectiv ( de la 118 şi 23 mii în 2004 la 106 şi 22 mii în 2006), pe cînd numărul locuitorilor la un pat de asistenţă medicală şi profilactică a crescut de la 150 la 160. Doar 61 din 979 instituţii medicale primare dispun de transport sanitar nou. O parte din instituţiile medicale primare sînt în stare avariată şi necesită reparaţie capitală sau reamplasare. Echipamentul medical, cu excepţia celui achiziţionat, are un grad înalt de uzură, fapt ce provoacă aplicarea insuficientă a tehnologiilor performante de diagnostic şi tratament.

Condiţiile de activitate a personalului medical, salariile mici în comparaţie cu salariile medicilor din ţările vecine( spre exemplu în România de 1300 EURO, la noi de 1333 lei), facilitează exodul tinerilor specialişti peste hotarele ţării. Pentru confirmare, numărul lucrătorilor din sănătate a scăzut de la 63,3 mii în 2003 la 62,2 în 20006. personalul medical din care face parte şi medicii de toate specialităţile s-a redus cu 955 de unităţi numai pe parcursul anului 2006.

Iar numărul medicilor de familie, care în anul 2006 a constituit 2031 persoane, s-a redus cu 1,7% faţă de anul 2005.

Accesul la serviciile de sănătate continuă să rămînă printre principalele probleme ale sectorului sănătate. Circa 25% din populaţia dezavantajată social, în vîrstă aptă de muncă, preponderent din localităţile rurale, nu au acces suficient la serviciile de sănătate din cauza dificultăţilor financiare, lipsei infrastructurii de transport, etc. Această categorie a populaţiei nu este încadrată în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. În mediul rural pentru serviciile medicale o familie săracă cheltuieşte de 28 de ori mai puţin decît o familie înstărită. În mediul urban — o familie înstărită cheltuieşte lunar aproximativ 27 lei, în timp ce în mediul rural sînt cheltuiţi doar 3 lei.

Accesul limitat la serviciile de sănătate ale cetăţenilor — este rezultatul politicilor şi reformelor implementate de Guvern în sănătate. În consecinţă, după cei 7 ani de guvernare comunistă Republica Moldova ajuns la o criză demografică pronunţată — procesul de îmbătrînire a populaţiei avansează, fiind îmbinat cu scăderea ponderii populaţiei tinere de la 23,8% în 2000 la 17% în 2006, iar către anul 2009 acest indice se va micşora încă cu 2–3%. Nici în proiectele bugetelor pentru anul 2008 nu regăsim politici de stopare a declinului demografic, din contra, se continuă încurajarea politicilor de emigrare prin impunerea costurilor exagerate pentru serviciile medicale, de rînd cu creşterea rapidă a tarifelor şi a preţurilor.

Cu referinţă la rezultatele sondajului anonim utilizat de CNAM în scopul aprecierii gradului de satisfacere de serviciile medicale eu o să vă expun problemele existente din sistemul de ocrotire a sănătăţii identificate în sondajului de opinii realizat de Transparency International — Moldova. Respondenţii au menţionat că principalul obstacol în accesul la serviciile instituţiilor medicale publice, la rând cu costul ridicat al serviciilor în afara poliţei de asigurare obligatorii şi “cozile” lungi. Din cei 73% din respondenţi care s-au adresat pe parcursul ultimelor 12 luni la instituţiile de ocrotire a sănătăţii pentru consultaţii sau servicii — 36% au plătit neoficial angajaţilor acestor instituţii. Valoarea totală a plăţilor neoficiale a alcătuit circa 153 milioane lei. Cel mai mult s-a plătit neoficial în spitalele de stat şi policlinicile de stat.

Acesta este un rezultat al constrîngerii sectorului privat din medicină de către Guvern. Circa 35% din cei intervievaţi sunt acord să plătească oficial mai mult pentru asigurarea medicală obligatorie. Condiţii premergătoare pentru aceasta sunt posibilitatea de a alege liber instituţia medicală, medicul, serviciile medicale şi posibilitatea de a acumula mijloacele neutilizate de plătitor. Cei 65% din respondenţi care deţin poliţă de asigurare medicală obligatorie consideră că principala cauză a ne procurării poliţei este că “poliţa costă prea scump”. Respondenţii consideră că principalele cauze ale corupţiei în acest domeniu sunt salariile mici ale angajaţilor, insuficienţa cunoştinţelor populaţiei despre noul sistem de asigurare obligatorie în medicină.

Revenind la proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, se vede că reprezentanţii guvernului nu au luat în calcul rezultatele acestui sondaj. Iar Guvernul, de obligaţiunea căruia ţine soluţionarea problemelor existente în toate domeniile economiei naţionale, — în loc să întreprindă măsuri în scopul măririi atractivităţii şi accesibilităţii sistemului de asigurare medicală — continuă să transforme sistemul ocrotirii sănătăţii în bussines. Fracţiunea AMN refuză să voteze un asemenea proiect!

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet