Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Stimate Domnule Preşedinte! Stimaţi deputaţi!
Principala apreciere a proiectului Bugetului asigurărilor sociale pe 2008, este că performanţele negative ale economiei şi ale politicilor guvernării comuniste pun cruce pe speranţa cetăţenilor la un sprijin real din partea statului. Orientarea socială a bugetului este doar o poveste, repetată an de an de conducerea de vârf a ţării.
Un test al acestei orientări, şi vreau să spun acest lucru din start, este şi propunerea Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră ca alocaţiile de la Bugetul de stat pentru cel al asigurărilor sociale să fie suplimentate cu 200 de milioane de lei. Ei sunt necesari pentru a dubla pensiile de vârstă şi cele sociale, pentru a mări alocaţia de naştere a copiilor la 3000 de lei pentru primul şi câte 5000 pentru următorii. Este timp pentru a le prevedea în ambele legi, să vedem dacă există şi dorinţă din partea guvernării.
La formarea bugetului asigurărilor sociale de stat se continuă tendinţa discriminatorie de stoarcere a veniturilor din contul celor care muncesc. Contribuţia la asigurările sociale de stat se majorează pentru salariaţi de la 2%, cât erau în 2004 — la 5% în 2008. Statul se eschivează tot mai pronunţat de obligaţia finanţării protecţiei sociale a cetăţenilor, trecând-o pe salariaţi.
Referitor la majorările de salarii trebuie de accentuat că ele sunt insuficiente şi se operează fără corelarea necesară cu valoarea coşului minim de consum. Guvernul a şi renunţat la acest important indicator social, înlocuindu-l cu altul mai puţin relevant — “minimum de existenţă”, de parcă manipulările statistice ar îmbunătăţi situaţia.
Pensia medie in Moldova, după majorarea de la 1 aprilie 2006 a atins tocmai 460 de lei, fiind de 2 ori mai mica şi decât minimul de existenţă. Dar să nu uităm că pensia minima pentru limita de vârsta e de 336 lei pentru cei care au lucrat în economia naţională, si de 299 lei - pentru foştii agricultori! Să le spunem acestor oameni, că după modificările operate în 2003, pensia şefului statului e de circa 7500 lei, a deputaţilor — 4300 lei…
Fracţiunea AMN îşi orientează atenţia şi spre criză demografică îngrijorătoare din Republica Moldova — în mediu ponderea populaţiei tinere, care în 2001 era de 24%, a scăzut până la 17% în 2006. Iar numărul total al persoanelor apte de muncă se va reduce cu încă 2–3% în următorii ani.
În Moldova 50 % din copii sunt sub limita sărăciei, conform raportului UNICEF din 2006. Potrivit aceleiaşi surse, 25–30% dintre ei trăiesc în familii incomplete. Motivul principal al absenţei unuia sau a ambilor părinţi fiind migraţia în căutate unui loc de muncă peste hotare, fuga de sărăcia, ce domneşte la noi în ţară. La capitolul şcolarizării, 8% din totalul copiilor de 15–17 ani din regiunea urbană nu merg la şcoală şi tocmai 26% în regiunile rurale, arată UNICEF
În altă ordine de idei, sistemul de compensaţii bazat pe categorii are performanţe tot mai scăzute. Numărul categoriilor de beneficiari s-a extins de la 11 la 13, ceea ce denotă că s-a mărit numărul celor vulnerabili.
Cât priveşte programele de stimulare a ocupării forţei de muncă, o reflectare a cărora este şi Fondul de şomaj, situaţia continuă să înregistreze tendinţe negative. Numărul populaţiei economic active s-a diminuat între 2004 şi 2006 cu 76 mii de persoane! În trimestrul I al anului 2007 numărul şomerilor a fost de peste 72 de mii. Dintre ei fiecare al treilea se află în şomaj de 12 luni, iar fiecare al cincilea — mai mult de 24 de luni. O problemă gravă pentru republica noastră este şomajul în rândul tinerilor, care înregistrează o cotă de trei ori mai înaltă decât media pe ţară (17% faţă de 7,4%). Iar mărimea medie a indemnizaţiei de şomaj, de 515 lei, este un mic ajutor umanitar, departe de un suport social real.
Ceea cu ce se laudă guvernarea, încercând să ascundă realitatea, sunt majorările cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Dar efectul lor va fi egal cu zero pentru susţinerea categoriilor de populaţie la care m-am referit, pentru că lipsesc abordările noi, de amploare, lipsesc intervenţiile solide ale statului în asigurarea socială. După 7 ani de guvernare comunistă e clar că această conducere a ţării poate doar să reproducă problemele. Înţelegem că lipsa performanţelor economice reale face imposibilă pentru 2008 rezolvarea crizei sociale din ţară.
Cât priveşte proiectul bugetului asigurărilor sociale, Fracţiunea AMN insistă să fie operate în cadrul lui majorările prevăzute de amendamentele noastre cu caracter social propuse pentru lectura a 3-a a Bugetului de stat, pe care îl vom examina mâne. În caz contrar, majoritatea comunistă trebuie să fie gata pentru reacţii mai puţin colegiale şi din partea noastră, dar şi la protestul populaţiei.