Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
În aceste condiţii, principalele partide de opoziţie de orientare social-democrată şi liberală au format Blocul Politic “Moldova Democrată”, ca o expresie firească a intereselor forţelor sănătoase şi constructive ale societăţii noastre. În calitate de exponent al majorităţii covîrşitoare a cetăţenilor Republicii Moldova, interesaţi de modernizarea şi dezvoltarea durabilă a ţării într-o atmosferă de libertate şi de responsabilitate, BMD dispune, din start, de un potenţial uman considerabil, precum şi de o experienţă politică şi organizatorică importantă, care îi permit să fie sigur de sprijinul larg al populaţiei, să se afirme în calitate de principal pretendent la putere, adversar al forţelor înrădăcinate în trecut, intolerante şi incompatibile cu realităţile timpurilor moderne. Blocul “Moldova Democrată” are ferma convingere că menţinerea la putere a partidului comuniştilor discreditează ţara pe arena internaţională, aduce ameninţări serioase proceselor democratice din societate, nu asigură un ritm accelerat creşterii bunăstării cetăţenilor, pune sub semnul întrebării însăşi existenţa statului. BMD vede eliminarea acestor ameninţări prin victoria sa în alegerile parlamentare din 2005 şi constituirea unei majorităţi democratice în viitorul Parlament.
BMD se consideră o forţă politică modernă şi responsabilă, care recunoaşte drept valoare primordială constituirea unei societăţi democratice şi de drept, orientate clar spre creşterea riguroasă a bunăstării tuturor. BMD va conduce ţara pe un făgaş al dezvoltării dinamice şi al modernizării, care va asigura, în cele mai restrînse termene posibile, intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Priorităţile noastre de program sunt: bunăstarea, democraţia, integrarea europeană.
În pofida statisticilor oficiale optimiste privind ameliorarea nivelului de producere şi îmbunătăţirea situaţiei în sfera socială, starea de lucruri în domeniul economiei este dezastruoasă. Creşterea înregistrată este determinată, în esenţă, de conjunctura economică favorabilă din ţările vecine şi, îndeosebi, de afluxul mijloacelor financiare ale concetăţenilor, nevoiţi să muncească din greu şi, în cele mai multe cazuri, “la negru” în străinătate. De facto sunt stopate investiţiile în economie. Unica sursă sigură de completare a bugetului o constituie vama. Datoria internă creşte într-un ritm galopant, fapt ce constituie o ameninţare pentru stabilitatea financiară a statului. În pofida tertipurilor ideologice ale comuniştilor, decalajul izbitor dintre veniturile unui număr mic de oameni bogaţi şi cele ale majorităţii populaţiei, pe care o constituie cetăţenii săraci, continuă să rămînă o realitate dură în Republica Moldova, fiind dovada cea mai elocventă că ţara se află în zona unui risc social-economic sporit şi nu poate conta pe o dezvoltare durabilă şi stabilă.
Dezastrul economic are loc pe fundalul unei degenerări a atmosferei psihologice din societate. Prin concursul direct al partidului de guvernămînt, societatea este divizată în grupuri aflate într-un conflict permanent. În viaţa societăţii, se regăsesc, tot mai frecvent, principiile totalitarismului: “Cine nu este cu noi, este împotriva noastră” şi “Dacă duşmanul nu capitulează, el trebuie nimicit”. Acţiunile puterii sunt orientate spre supunerea oarbă a societăţii civile, a mijloacelor de informare în masă, a sistemului judecătoresc şi a mişcării sindicale în faţa intereselor egoiste ale guvernării comuniste. Promisiunile partidului comuniştilor de a soluţiona în scurt timp diferendul transnistrean şi de a unifica ţara s-au soldat cu un faliment total şi au condus, de fapt, la degradarea relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului, acestea ajungînd în stare de război nedeclarat.
Lipsa unei politici externe clare, inconsecvenţa şi incorectitudinea acţiunilor guvernanţilor au condus la înrăutăţirea considerabilă a relaţiilor R. Moldova atît cu partenerii săi tradiţionali: Rusia, Ucraina şi România, cît şi cu alte ţări, precum şi cu organismele internaţionale. Retorica proeuropeană a comuniştilor este una cu precădere demagogică, nefiind susţinută prin acţiuni concrete pentru accelerarea promovării reformelor democratice şi economice, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Ca rezultat, în ultimii ani Republica Moldova şi-a căpătat, alături de imaginea celei mai sărace ţari din Europa, faima unuia dintre liderii traficului cu fiinţe umane, a unui stat măcinat de corupţie, în care nici investitorii cu pondere, nici cetăţenii simpli nu pot conta pe o examinare obiectivă a cauzelor în instanţele de judecată, fiind nevoiţi să apeleze, tot mai des, la structurile judiciare europene.
În Republica Moldova, odată cu venirea la putere a PC, principalele mecanisme politice şi economice s-au concentrat în mâinile a 2–3 grupări oligarhice apropiate Preşedintelui Voronin, care au obţinut un control nelimitat asupra tuturor activităţilor vitale ale ţării. Începând cu anul 2001, pe fundalul păstrării formale a institutelor democratice, în societate au avut loc procese de excludere a normelor şi a procedurilor democratice, de instaurare a regimului politic autoritar al lui Vladimir Voronin. Uzurparea puterii politice de către Preşedintele Voronin a fost suplimentată de un trafic de influenţă fără precedent, în favoarea afacerilor propriei familii, devenite peste noapte multimilionară.
Încercînd să distragă atenţia opiniei publice de la averile fabuloase ale “baronilor roşii”, formate prin delapidări şi corupţie, regimul comunist s-a dedat practicii criminale de dezbinare a societăţii moldoveneşti după criteriul etnic. Lovitura principală este aplicată moldovenilor, pe care comuniştii, speculînd în mod perfid problemele identitare, i-au dezbinat, în deplină conformitate cu clişeele staliniste, în moldoveni propriu-zişi şi români. Pe acest fundal a fost ridicat la cote de paroxism valul românofobiei, care a acoperit în totalitate segmentul rusolingv al societăţii moldoveneşti, animând frustrările interetnice de la confluenţa anilor 80–90 ai secolului trecut. Prin practicile sale politice, partidul comunist de guvernămînt s-a manifestat, în aceşti ani, ca unul profund antimoldovenesc. Prin politica sa, PCRM capătă, tot mai mult, reputaţia unui partid al războiului civil.
Scopul BMD constă în consolidarea statalităţii Republicii Moldova, în cadrul căreia vor fi garantate separarea reală a puterilor în stat, fortificarea instituţiilor democratice, asigurarea drepturilor şi a libertăţilor omului, întărirea bazelor democratice ale vieţii sociale, afirmarea legalităţii şi a ordinii de drept; combaterea birocratismului şi a corupţiei. În opinia noastră, exact aceste principii de bază vor conduce la depăşirea actualei stări de distanţare a puterii faţă de popor, la edificarea statului de drept. BMD va contribui la instituirea unui control riguros al societăţii civile asupra instituţiilor responsabile pentru promovarea politicii militare şi de securitate. Scopul propus se va realiza prin:
BMD se conduce de principiul că un stat democratic real poate fi constituit doar pe o bază economică durabilă. Scopul principal de activitate pe care BMD şi-l propune în perioada imediat următoare este eradicarea sărăciei, asigurarea unui nivel decent de viaţă tuturor cetăţenilor şi a unei căi sigure de prosperare, în baza unei dezvoltări economice stabile. BMD propune constituirea unei economii care ar garanta bunăstarea tuturor. Avem în vedere o economie ce ar exclude divizarea periculoasă a societăţii în oligarhi şi săraci. Un asemenea tip de economie socială de piaţă le va oferi tuturor cetăţenilor libertatea de alegere a locului şi a formei de activitate, dreptul la proprietate şi la sporirea acesteia şi a capitalului, libertatea concurenţei. În acelaşi timp, modelul propus va fi o economie bazată pe parteneriatul social al tuturor participanţilor la procesul de producţie, o economie care va garanta răspunderea solidară a societăţii pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă categoriilor sociale vulnerabile: persoanelor în etate, copiilor şi invalizilor. Structurarea unei asemenea economii poate fi realizată prin soluţionarea următoarelor probleme esenţiale:
Pentru a îmbunătăţi situaţia financiară a statului şi a-l face mai atractiv pentru investitorii străini, BMD consideră necesară restabilirea în totalitate a colaborării cu organismele financiare internaţionale, în primul rând cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, şi iniţierea tratativelor privind restructurarea datoriilor prin intermediul Clubului creditorilor de la Paris.
BMD consideră că un stat puternic nu poate fi edificat fără promovarea unei politici sociale active, în conformitate cu criteriile Cartei sociale europene, orientate spre asigurarea condiţiilor decente de viaţă pentru toţi cetăţenii. Considerăm ca prioritate a unei atare politici protejarea persoanelor care au o necesitate stringentă, principalul mijloc de realizare fiind crearea unui sistem adecvat de acordare a compensaţiilor nominative. Realizarea politicii sociale de stat va cuprinde următoarele domenii:
BMD optează pentru elaborarea şi promovarea Programului complex de susţinere a tineretului. Exprimîndu-şi respectul şi grija pentru oamenii în etate, BMD este de părere că doar locurile de muncă oferite tinerilor vor putea soluţiona cardinal problema asigurării cu pensii decente a persoanelor în etate. Experţii BMD elaborează în prezent programul social-ecomonic de dezvoltare a ţării, care va asigura creşterea continuă a nivelului de viaţă al populaţiei, astfel încît, în anul 2009, salariul mediu pe economia naţională să atingă echivalentul a, cel puţin, 250–300 de dolari USD, iar nivelul mediu al pensiilor — a, cel puţin, 120–150 de dolari.
BMD consideră că de toate avantajele democraţiei poate beneficia în mod conştient doar o societate cu cetăţeni bine instruiţi, lipsiţi de carenţe identitare.
În opinia noastră, sistemul educaţional din republică trebuie orientat spre formarea de către cetăţeni a unei societăţi democratice libere, axată pe valorile general-umane. Sistemul instructiv-educativ trebuie să fie protejat, prin lege, de conjunctura politică şi de influenţa oricăror organizaţii ideologice. Pentru a ridica prestigiul profesiei pedagogice, nivelul stabilizării cadrelor în instituţiile de învăţămînt, mai ales în localităţile rurale, BMD consideră oportun de a conferi cheltuielilor pentru învăţămînt statutul de capitole protejate sub aspect social, iar salariile profesorilor să depăşească media pe ţară.
BMD pledează pentru perfecţionarea sistemului ocrotirii sănătăţii prin sporirea calităţii asistenţei medicale garantate şi prin mărirea substanţială a nivelului de salarizare a lucrătorilor medicali şi farmaceutici, care trebuie să depăşească media pe ţară.
BMD se pronunţă pentru reformarea sistemului de organizare a ştiinţei, ca forţă propulsoare a tehnologiilor avansate. În condiţiile R. Moldova, cel mai eficient mijloc de ridicare a rolului ştiinţei ar fi trecerea cercetărilor din cadrul institutelor mari, cu structuri inerte, în colective de creaţie, angajate în găsirea unor soluţii concrete, la solicitarea statului sau a unor investitori particulari. Parte componentă a întregului sistem al ştiinţei trebuie să devină tehnoparcurile şi complexele ştiinţifice de producţie.
O componentă importantă a programului BMD este susţinerea şi dezvoltarea culturii. Statul trebuie să rămînă finanţatorul principal al teatrelor profesioniste, al colectivelor de creaţie. În acelaşi timp, BMD crede că este raţională lărgirea înlesnirilor fiscale şi de alt ordin pentru reprezentanţii businessului privat, care acordă sprijin pe bază de sponsorizare atît instituţiilor de cultură de stat, cît şi celor nestatale.
BMD constată că, prin politica naţională provocatoare, bazată pe isteria românofobă, comuniştii au agravat starea de conflict din societate şi, ca rezultat, au stimulat rusofobia. Pentru BMD problema naţională este strîns legată de celelalte dimensiuni ale schimbării la faţă a societăţii moldoveneşti pe care, intr-o mare măsură, le condiţionează.
Noi împărtăşim ideea că, în secolul XXI, identitatea naţională nu se bazează în exclusivitate pe conceptul de apartenenţă etnică, ci, mai larg, de naţiune civilă. Altfel spus, identitatea naţională este un atribut al cetăţeanului şi comportă o dublă semnificaţie: apartenenţa la o comunitate etno-culturală şi apartenenţa la o comunitate statală. În consecinţă, BMD se pronunţă categoric împotriva imixtiunii statului în identificarea etno-culturală a personalităţii. Noi considerăm că obligaţia statului rezidă în formarea şi consolidarea conştiinţei cetăţeneşti a populaţiei ţării.
Suntem conştienţi de faptul că minorităţile naţionale reprezintă un factor de îmbogăţire spirituală a societăţii moldoveneşti, iar comunităţile etnice sunt constituite, în bază de opţiune liberă, din indivizi egali în drepturi cu toţi cetăţenii statului.
Sarcina BMD constă în depăşirea gravelor greşeli comise de actuala conducere comunistă în procesul soluţionării conflictului transnistrean. BMD este de părere că reglementarea politică în Transnistria prin federalizare, în condiţiile păstrării regimului antidemocratic separatist de la Tiraspol, va conduce iminent la destrămarea statalităţii moldoveneşti.
Noi vedem reglementarea transnistreană pe calea modernizării actualului mecanism internaţional de mediere — din care fac parte OSCE, Rusia şi Ucraina — prin implicarea, în acest proces, a Uniunii Europene, SUA şi a României. Problemele cu care se confruntă locuitorii din Transnistria trebuie să fie soluţionate, în primul rînd, în cadrul unui statut special conform prevederilor Cartei Europene a autonomiei locale şi actualei Constituţii a Republicii Moldova. În căutarea soluţiei pentru conflictul transnistrean accentul trebuie transferat de pe încercările de obţinere a unui consens cu regimul separatist, pe asigurarea intereselor reale ale populaţiei din zona transnistreană a Republicii Moldova. BMD se pronunţă, de asemenea, pentru retragerea necondiţionată a prezenţei militare ruse din R. Moldova.
În domeniul politicii externe, BMD insistă asupra priorităţii scopurilor şi sarcinilor ce ţin de integrarea europeană. Pledăm pentru un parteneriat durabil cu Germania şi cu Franţa, ca locomotive ale procesului de extindere şi consolidare a Europei unite. Procesul de integrare europeană trebuie să capete un conţinut real prin ajustarea tuturor domeniilor vieţii din R. Moldova la standardele europene. De asemenea, vom acţiona pentru reabilitarea relaţiilor, deteriorate de regimul comunist, cu cei mai apropiaţi vecini — România şi Ucraina — dezvoltarea acestora devenind a doua prioritate în politica externă a R. Moldova. Totodată, dezaprobăm politica duplicitară, dominată de spirit parazitar, promovată de actuala guvernare faţă de Rusia. Ne pronunţăm pentru imprimarea unui caracter pragmatic relaţiilor cu Federaţia Rusă, care trebuie să fie reciproc avantajoase, în cadrul unui parteneriat strategic real. Considerăm necesar să avem relaţii speciale cu SUA — statul cu cel mai puternic potenţial din lume, cu o pondere substanţială în instituţiile financiare internaţionale, precum şi cu o autoritate impunătoare în ceea ce priveşte promovarea democraţiei şi a drepturilor omului în lumea contemporană. Suntem de părere că, printre cele mai importante sarcini ale politicii externe a statului, trebuie să fie promovarea intereselor economice externe ale R. Moldova, inclusiv protejarea pe toate căile a drepturilor concetăţenilor aflaţi peste hotare. Politica externă trebuie să devină un pivot eficient de ridicare a nivelului de viaţă al cetăţenilor noştri.
Numai împreună vom schimba viaţa în bine!
Lansînd această declaraţie de program, BMD este conştient că realizarea prevederilor ei va fi posibilă doar în cazul prezenţei în societate a unei raţiuni la nivel de stat, a voinţei politice şi a responsabilităţii, bazate pe un larg sprijin din partea poporului. Suntem cu toţii în faţa unei alegeri decisive. Noi ne propunem să mergem cu paşi rapizi pe calea modernizării şi prosperării, spre un viitor demn pentru noi şi copiii noştri. Suntem decişi să punem în serviciul poporului toate capacităţile politice şi intelectuale ale Opoziţiei democrate unite. Urmează ca şi cetăţenii responsabili ai Republicii Moldova să facă alegerea decisivă. Numai împreună vom schimba viaţa în bine!