Partidul politic Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE), se află la moment în cel de-al treilea proces judiciar cu Ministerul Justiţiei (MJ) în mai puţin de doi ani de existenţă, având în spate deja două câştiguri. Acest ultim proces este cauzat de refuzul Ministerului de a înregistra modificările la Statutul MAE impuse de noua lege a partidelor politice.

Decizia de refuz se înscrie în şirul procedeelor menite să împiedice activitatea Partidului şi inventate de un Ministru care îşi exercită funcţia în modul abuziv. Abuzul Ministrului Justiţiei este mult mai periculos, decât abuzul unui simplu funcţionar, căci acţiunile acestuia discreditează statul şi descurajează cetăţenii, ori Ministerul potrivit Regulamentului de funcţionare este autoritatea publică centrală care asigură realizarea politicii de stat în domeniul justiţiei şi protecţiei drepturilor omului.

Primul dosar, privind înregistrarea MAE a fost câştigat de aceasta, iar Ministerul de Justiţie a fost obligat să înregistreze partidul, executând hotărârea judecătorească. Astfel, Ministerul ce are drept scop protecţia drepturilor omului a încălcat dreptul a 6639 de cetăţeni la asociere, proclamat în Constituţia RM şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ca motiv al refuzului s-a invocat că 122 din “semnăturile aplicate pe documente prezentate la înregistrare au fost falsificate” . Printre semnăturile calificate de Ministerul Justiţiei ca fiind false erau şi a celor mai activi membri ai grupului de iniţiativă, a membrilor Consiliului Naţional, a 4 preşedinţi ai organizaţiilor raionale, etc. Aceste persoane au fotografii şi înregistrări video care confirmă participarea lor la Congresul de Constituire a Partidului şi susţin apartenenţa lor politică în orice instanţe. Instanţele de judecată au considerat că şi în cazul dacă cele 122 de semnături ar fi fost false, MJ era obligat să respecte dreptul la asociere al celorlalţi membri (6527 persoane) a căror semnături nu erau puse la îndoială, şi să înregistreze Mişcarea.

Al doilea dosar, privind eliberarea documentelor, a fost şi de această dată câştigat de Partidul Mişcarea Acţiunea Europeană. Ministerul Justiţiei nu a răspuns în termenii stabiliţi de lege la cerinţa MAE de a elibera documentele necesare pentru buna funcţionare a partidului. Singura soluţie de a obliga Ministerul Justiţiei să elibereze programul şi statutul Mişcării cu amprenta ştampilei Ministerului, listele şi cererile membrilor, actele de constituire a organizaţiilor teritoriale şi primare, extrasul din Registrul Partidelor cu indicaţia numelui preşedintelui partidului, regulamentele organizaţiilor teritoriale a fost, iarăşi, o decizie judecătorească. Însă pentru a obliga Ministerul Justiţiei să o execute, membrii Mişcării Acţiunea Europeana au trebuit chiar să iasă în stradă şi să picheteze MJ.

Refuzul înregistrării modificărilor la Statut a constituit motivul celui de-al treilea proces de judecată a MAE împotriva Ministerului. Modificările la Statut sunt menite să-l adapteze la noua lege cu privire la partidele politice, intrată în vigoare în anul curent. Refuzul a fost întemeiat pe motivul că MAE trebuie să treacă procedura de reorganizare prin transformare şi de aceea să prezinte actul de transmitere a drepturilor şi obligaţiilor şi avizul privind reorganizarea publicat în două ediţii consecutive ale Monitorului Oficial, dar şi alte documente menţionate în lege în cazul înregistrării partidelor noi. Însă MAE nu s-a reorganizat, ci doar şi-a modificat statutul ca să funcţioneze eficient în concordanţă cu noua legislaţie. În aceeaşi ordine de idei, MAE este un partid deja înregistrat şi de aceea, conform legii, nu trebuie să prezinte încă o dată statutul, programul de activitate, certificatul de înregistrare, listele membrilor, etc. La fel, Ministerul Justiţiei susţine că “în modificările la statut al partidului nu este consemnată expres forma de organizare a acestuia”, însă art.4 al modificărilor la Statutul MAE completează art.3 cu alineatul “forma organizatorico-juridică a Partidului Mişcarea Acţiunea Europeană este partid politic”.

Astfel şi în acest caz motivele MJ nu-şi găsesc fundament în lege, prin urmare, sunt inventate şi direcţionate spre intimidarea şi destabilizarea activităţii partidului Mişcarea Acţiunea Europeană. Însă cel mai grav, o astfel de activitate a Ministerului Justiţiei reprezintă o limitare inadmisibilă a dreptului la asociere, a dreptului la vot şi a dreptului de a fi ales al cetăţenilor Republicii Moldova. Ţinând cont de faptul că numărul cazurilor pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului depăşeşte 110, şi suma prejudiciilor se cifrează la milioane de euro, însăşi Ministrul Justiţiei, desemnat în funcţie pentru a asigura respectarea drepturilor omului, continuă şirul de încălcări a acestora. Întrebarea, oare poate această persoană să rămână în funcţie, devine retorică.

Nicolae Roşca, doctor în drept, conferenţiar universitar

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet