Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
MAE salută adoptarea actului prezidenţial prin care ziua de 28 iunie este declarată zi de doliu naţional, în memoria victimelor regimului comunist de ocupaţie.
Reamintim că ieri, preşedintele interimar al Republicii Moldova a semnat decretul prin care ziua de 28 iunie este declarată zi a ocupaţiei sovietice.
Acesta este primul act oficial prin care sunt comemorate victimele regimului totalitar comunist.
Decretul prezidenţial reprezintă prima dovadă că autorităţile Republicii Moldova ascultă vocea trecutului şi dau curs sentimentelor de solidaritate cu consângenii noştri, masacraţi de satrapii regimului sălbatic stalinist.
Mişcarea Acţiunea Europeană consideră că orice gest de solidaritate, cum este cel de comemorare a victimelor regimului comunist, trebuie tratat tot cu solidaritate şi din partea clasei politice.
Nu contestăm că actul lui Mihai Ghimpu poate fi uşor interpretat ca un gest electoral menit să aducă voturi partidului pe care acesta îl reprezintă. Dar nu putem ignora faptul că, indiferent de motivele pe care le-a avut preşedintele interimar să semneze acest decret, el reprezintă un gest de moralitate pentru întreaga Republică Moldova.
Au fost făcute public deja părerile partidelor politice cu privire la acest subiect. De exemplu, la conferinţă de presă organizată de PDM. Am observat că în special aceşti neocomunişti au criticat modalitatea prin care a fost anunţată declararea zilei de 28 iunie ca zi a ocupaţiei sovietice.
Sigur că există orgolii şi jocuri de putere în cadrul Alianţei de guvernare, pe cere le putem intui şi care s-au manifestat şi public. Sigur că PCRM şi neocomuniştii — retraşi după alegerile din aprilie anul trecut la alte partide — se grăbesc să trimită în derizoriu acest act.
Noi considerăm că întotdeauna se vor găsi politicieni care spun că nu este momentul. Dar pentru adevăr şi pentru dreptate nu există un moment anume: adevărul trebuie spus cu tărie mereu. Ne întrebăm doar de ce domnilor Voronin şi Lupu le este teamă de adevăr? De ce se feresc să îl recunoască, chiar şi după ce a fost asumat public?
Mişcarea Acţiunea Europeană le reaminteşte acestor lideri politici că politica se face punând pe primul loc interesul naţional. Deciziile cu adevărat importante sunt cele pe care clasa politică le ia în raport cu aşteptările oamenilor, nu cu interesele unui singur partid. Am spus-o şi vom repeta acest lucru până când vor începe să se ruşineze de reacţiile lor toţi aceşti politicieni care vorbesc despre formă, nu despre conţinut, chiar şi într-un moment cum este cel de acum.
MAE atrage atenţia că societatea moldovenească se află într-un moment simbolic important. Vorbim despre un moment care este mai presus de strategiile şi jocurile electorale ale partidelor politice.
Haideţi să privim lucrurile în ansamblu.
La 26 iunie 2010 se vor împlini 70 de ani de când URSS a înaintat o Notă ultimativă Guvernului regal al României, un document plin de falsuri şi de batjocură la adresa unui stat vecin. A fost vorba de un dictat, lipsit de orice logică. A existat doar logica pumnului de fier al regimului totalitar bolşevic şi pofta nemăsurată de expansiune.
Ultimatumul cerea “inapoierea cu orice pret” a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei. La 28 iunie, a acceptat dictatul. 3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul Romaniei au fost lasate prada furiei oarbe a hoardelor rusesti. La 29 iunie, tancurile rusesti acupa abuziv Tinutul Herta, pe langa Basarabia si Nordul Bucovinei.
Odată cu instaurarea în Basarabia şi nordul Bucovinei a regimului sovietic stalinist, în aceste ţinuturi au fost comise crime împotriva umanităţii: omoruri în masă, deportări, foamete organizată.
Noi, întreaga clasă politică din Republica Moldova, suntem datori să comemorăm aceste victime ale regimului totalitar comunist. Suntem datori să le recunoaştem suferinţa şi să fim solidari — să facem acest lucru nu pentru interesele Moldovei de peste 6 luni, ci pentru Republica Moldova de peste 5–20–50 de ani.
Serviciul de presă al MAE