Anul 2012 a fost un an al conturării mesajului Mişcării Populare Antimafie şi al consolidării poziţiei formaţiunii pe eşchierul politic al Republicii Moldova prin ducerea unei lupte continue cu Mafia de la guvernare în spaţiul public. Mişcarea Populară Antimafie a apărut anume pentru scopul de a stârpi Mafia din Republica Moldova — Mafie creată de Voronin şi instituţionalizată la nivel de stat de AIE. Mişcarea Antimafie nu este o înţelegere de grup la baza căreia ar sta interese personale sau de grup. Dorinţa de a apăra şi elibera ţara noastră de pericolul Mafiei a fost motivul care a adunat grupul de iniţiativă pentru crearea formaţiunii politice. Fiecare dintre noi a contribuit cu ce a putut pentru instituţionalizarea acestei năzuinţe astfel încât schimbarea la faţă a RM pentru a deveni un stat al familiei europene să fie o realitate şi nu o poveste de succes. Noi, ostaşii acestei Mişcări, trăim un ideal — ca ţara noastră să fie o ţară civilizată alături de celelalte state membre ale UE.

Acum doi ani, noi ne-am conformat rigorilor legislative şi am pregătit pachetul necesar de acte pentru înregistrare, care au fost verificate la sânge, cu sunete pe acasă la cei care au semnat pentru Mişcare. Cu o zi înainte de a expira termenul de înregistrare la Ministerul Justiţiei, Mişcarea a fost înregistrată dintr-un singur motiv din teama ca noi să nu facem scandal pe faptul că cu o zi înainte la Minister, un alt partid, a depus actele peste o singură zi de la petrecerea Congresului şi a fost înterigstrat chiar a doua zi — lucru imposibil de realizat într-un termen atât de scurt.

Noi eram conştienţi că încă nu avem o organizaţie politică aşa după cum ne dorim, cu structuri şi organizaţii active, şi că eforturile depuse pentru înregistrare au fost pentru a ne conforma cerinţelor legislative — când vom fi în Parlament vom veni cu o iniţiativă legislativă şi pentru modificarea Legii partidelor, prevederile căreia sunt rupte de realitate. Avem experienţă în acest sens şi ştim ce avem de făcut pe acest domeniu.

Stimaţi concetăţeni, la momentul de faţă, Mişcarea Populară Antimafie are toate elementele constitutive ale unui partid politic viabil: are lider, are un mesaj clar, are membri activi şi începe să adune din ce în ce mai mulţi adepţi. Cel mai important element al unei formaţiuni politice este liderul acesteia. Liderul Mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, este un lider carismatic, cu instinct de luptător, care a dat dovadă de curaj. Or, în toţi cei 20 de ani de la indepnedenţă RM La Conferinţa Republicană a Mişcării Populare Antimafie din 9 decembrie 2012, au participat atât membrii Antimafiei, cât şi susţinătorii Mişcării în număr de aproximativ 70 de persoane, care au venit din raioanele republicii, dar şi de peste hotare din diferite state europene, unde s-au stabilit de mai mulţi ani de zile. O parte din ei au venit din Marea Britanie, Belgia şi Irlanda, iar alţii s-au alăturat discuţiilor prin intermediul unei conferinţe video realizată prin Internet. Scopul Conferinţei a fost de a dezbate evoluţia evenimentelor politice din anul 2012 , de a analiza activitatea Mişcării Antimafiei pe această perioadă şi de a veni cu anumite observaţii, sugestii şi propuneri. Conferinţa a avut loc într-o atmosferă propice pentru discuţii şi dezbateri deschise, departe de obiectivele de luat vederi. Conferinţa s-a încheiat cu adoptarea a două documente: Rezoluţia şi Declaraţia Mişcării Populare Antimafie cu care puteţi face cunoştinţă pe pagina 6 a ziarului. Clava era “zvenavoaie” într-o brigadă de culturi agricole multianuale. Nu fusese, însă, întotdeauna “nacealnik”: până a ajuns să facă o “carieră de succes” pe câmpurile kolhozului “Pravda”, o trecut prin toate încercările realismului socialist. O numărat cu mare greu şi necaz opt ani de şcolarizare sovietică. Clasa a opta o chinuit-o într-un hal fără de hal, mai ales spre primăvară, când Ionel “a lu’ Şeara Măsâi” s-o întors acasă “di la armatî” şi răspundea cu o întârziere misterioasă doar la numele Vanea. După trei ani de marină la “Baltiiskii Flot”, Vanea purta “bezkazîrkî” şi avea probleme grave de respiraţie din cauza atmosferei neobişnuit de aride pentru un marinar care o tras voiniceşte în piept atâta amar de vreme doar aer umed de mare. În plin sezon agricol, când ţăranii mergeau dis-de-dimineaţă la arat, “moreaku lu Feştiloaia” striga cât îl ţinea gura de pe prispa casei: “Mamă, blea, mă-năduş!”, de alerga sărmana vădană cu “taziku” plin şi îşi stropea cu apă progenitura aidoma valurilor Mării Baltice pe timp de furtună — “doar de nu s-o sufoca băietu mamii!”. Pe măsură ce se deprindea cu uscatul, Vanea o început să hoinărească serile — flăcău, prin sat. În una din acele nopţi o prins-o pi Clava obraznic de-o bucă chiar pe uliţa care, în mod normal, îi ducea fete-i paşii şovăielnici spre şcoală. De la acel moment, mersul lu’ Clava o căpătat brusc coerenţă militărească spre un şopron dosit de ochii lumii — în hărman la Târşî . Din şopronul lu’ Târşî, sclava iubirii precoce cu iz sărat de mare nordică o ieşit pe la sfârşitul lunii mai groasă … cu Mikişor. Şi cum anul de învăţământ era spre sfârşite, nunta s-o jucat prin iunie, după examenele de studii medii incomplete trecute de şcolăriţă prin complicitate cu Marea Petrovna, care şi-o dat seama la timp de situaţia delicată a Clavei. Până babele din sat şi inspectorii de la “RaiONO” s-o dezmeticit să numere până la nouă, Mikişor, în postul Crăşiun-ului, “sî kişă”, deja, “pi lejanka” lu’ Feştiloaia. Acum, dacă revenim la momentul de glorie al carierei lu Clava, trebuie să spunem că ea avea o viaţă de familie oarecum fericită pentru rigorile satului moldovenesc din acea vreme. Vanea nu era nici tare beţivan şi nici tare harnic — exact aşa cum îi şedea bine unui kolhoznik în perioada socialismului dezvoltat. Pe Clava o bătea regulat, dar cu măsură, singura deosebire de alţi bărbaţi fiind faptul că “moreaku” îşi “cioplea” muierea dimineaţa, pe capul treaz şi nu seara, la beţie, aşa cum obişnuiau s-o facă gospodarii din partea locului. Consătenii Clavei numesc asemenea apucături — “huiuri”. Şi “hui”- ul lui Vanea de a o bate treaz mai n-o costat-o cariera de “zvenavoie”. Situaţia o fost lămurită de Larisa — moaşă satului, “cilen pravleinia” şi psiholog rustic , un fel de analist politic din timpurile noastre trăite după meniul mediatic al “akuşercilor” de la Publika. “Medsestriţa Larisa” o explicat devierile lui Vanea prin defularea din subconştientul lui de “corsar neîmplinit” a frustrărilor acumulate în perioada când Feştiloea, Dumnezeu s-o ierte, muncea in loc de Mare Baltică la umezit atmosfera de pe prispa casei. În sfârşit, problema s-o rezolvat: cariera Clavei o plecat pe traiectorie ascendentă, iar apucătura lui Vanea a fost dată uitării ca şi toate celelalte “hui”-uri latente din sat până… într-o zi. În dimineaţa acelei zile, Vanea, într-un acces de frustrare Freidistă, i-a administrat Clavei o lovitură psihanalitică cu piciorul în fund. Clava, o căzut secerată de pe prispă în bătătura casei chiar în clipa când femeile din “zvenou” o strigau la poartă să meargă “la deal”. Când o ridicat privirea şi-o văzut cum se topeşte reputaţia ei ca grindina de vară în ochii maliţioşi ai “zvenoului”, Clava o sărit ca o felină-n în picioare, o răsturnat podoaba capilară pe spate, o împins provocator un şold îndărăt, o aruncat o privire şăgalnică pe prispă, unde stătea “moreacu” ei şi-o zis galeş: “Şădz mai Vanea, c-a mai crede lumea că ne batem…” Filat este Prim-ministrul celei mai de lux guvernări din cel mai sărac stat din Europa. Filat este mirele şi mireasa celei mai vesele şi prelungite nunţi care s-a jucat vreo dată în Moldova, de la ţara aia medievală şi până la această îmbârligătură independentă. Dincolo de Carpaţi, în capitalele europene din direcţia beciurilor de la Cricova, situate pe undeva prin stepele tătaro-mongole din Est-ul sălbatic, se aud de câţiva ani ecourile unei nedesluşite gălăgii provocată de factor uman. Factorii humanoizi care ajung la Bruxelles din peşterile de la Cricova să cerşească bani vorbesc întrun limbaj aristocratic — arogant, coboară din avioane private, poartă pe ei piese scumpe de-ţi vine să plângi de mila grecilor şi se hlizesc ca ultimii golani prin budoare. Culmea stupidităţii este că europenii chiar le dau banii ceruţi. Ai impresia că oficialii de la Bruxelles sunt familiarizaţi în amănunte cu obiceiurile de nuntă moldoveneşti care îi obligă pe nuntaşi, prin tradiţii seculare, să scoată ultimul ban din buzunar pentru fericirea tinerilor. Nu cunoaştem ce ştiu europenii despre hore, în general, şi despre această tananică politico-diplomatică poreclită de AIE “proces de integrare europeană”, în particular. Ştiu ei oare că horele moldoveneşti, deşi sunt foarte dinamice şi gălăgioase, n-au înregistrat niciodată vreo deplasare a masei transpirate de indivizi chercheliţi în spaţiu. O i-a lipsit un conducător cu calităţi de lider. Mişcarea Antimafie are un mesaj tranşant Comuniştii şi Mafia de la Guvernare sunt o apă şi-un pământ, iar valorile împărtăşite de membrii Mişcării Antimafie care sunt respectul pentru viaţa şi sănătatea omului, libertatea de consştiinţă şi de exprimare, dreptul la muncă şi la o bătrâneţe asigurată, statul de drept şi economie de piaţă — vor putea asigura dreptul cetăţenilor Republicii Moldova de a fi fericiţi în ţara lor!

În ultima lună a anului am convocat o Conferinţă Republicană a Mişcării în cadrul căreia am abordat cele menţionate şi vă invităm să citiţi acest număr pentru a vă informa despre evenimentul Mişcării care a încheiat anul calendaristic 2012 cu punctarea condiţiilor şi cerinţelor în baza cărora construim formaţiunea. La Mulţi Ani!

Sursa: www.antimafie.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet