Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Mişcarea Populară Antimafie (MPA) a desfăşurat astăzi cel de-al treilea Congres al formaţiunii. În cadrul evenimentului, membrii Antimafie au adoptat programul electoral cu genericul “Nicio obligaţiune în afara interesului public”.
“După 25 de ani de activitate politică pot să-mi permit luxul de a propune formaţiunii mele un slogan pentru campania electorală care nu şi-l poate permite nimeni dintre politicienii din generaţia mea. Sloganul este «Nicio obligaţiune în afara interesului public». Acesta este un răspuns celor care m-ar putea întreba ce caut eu printre dvs. Eu caut oameni ca mine care nu se împacă cu realităţile, oameni care se revoltă, oameni care se simt umiliţi atunci când sunt trădaţi şi manipulaţi. Noi nu suntem străini problemelor acestei societăţi, iar terapia este simplă. Să-ţi depăşeşti în fiecare zi propria condiţie şi să nu pretinzi nici pentru o clipă că ai reuşit deja definitiv s-o surmontezi, să-ţi trăieşti fiecare zi de activitate în interes public ca pe ultima zi şi să nu aştepţi altă recunoştinţă decât satisfacţia că ai reuşit măcar cu un pas să-ţi mişti ţara spre civilizaţie”, a declarat în debutul Congresului liderul MPA, Sergiu Mocanu.
La rândul lui, membrul Consiliului politic al MPA, Carolin Veleşco, a spus că în 2009 a crezut forţele proeuropene şi a sperat că vor ridica ţara din genunchi, însă nu a fost să fie.
“Ţara mea a rămas pe mâna unor hoţi în lege, care au minţit electoratul că sunt altceva decât comuniştii, s-au cocoţat la putere şi fură ca în codrul verde. Dacă nu ne mobilizăm acum să dăm jos această mafie prin alegeri, atunci uitaţi de cei plecaţi. Nu se vor întoarce nimeni în mizeria asta care devine tot mai mare şi mai mare. Noi ştim problemele ţării, dar până nu băgăm la puşcărie aceşti hoţi, Republica Moldova nu are nici o şansă. Noi venim să muncim, nu să furăm. Hoţii trebuie să stea la puşcărie. Vom declara sistemul judecătoresc anacronic. Vom da toţi judecătorii afară şi vom aduce judecători europeni pentru a scăpa de aceşti hoţi”, a declarat Carolin Veleşco.
Vicepreşedintele MPA, Daniela Bodrug, consideră că Republica Moldova este un stat capturat, iar instituţiile publice sunt subordonate intereselor de grup ale clanurilor mafiotice. Mai mult, aceasta consideră că justiţia nu mai poate fi reformată întrucât administraţia publică este excesiv birocratizată, coruptă şi ineficientă.
“Nu vom fura şi vom diferi justiţiei fiecare funcţionar asupra căruia va exista o bănuială rezonabilă că a încălcat legea. Vom face o evaluare a întregii activităţi administrative, economice şi financiare a statului cu scopul depistării fraudelor şi restabilirii echităţii sociale. Vom reduce cabinetul de miniştri până la opt ministere. Vom lipsi miniştrii de vile guvernamentale. Vom desfiinţa parcul de maşini al instituţiilor administraţiei de stat. Nu vom tolera dreptul de posesie asupra bunurilor furate de către funcţionari publici. Prima lege care o vom adoptat este Legea sechestrului de stat. Nu vom accepta perpetuarea statului mafiot, vom introduce în termen de câteva luni dictatura statului de drept. Nu vom admite delapidarea veniturilor publice. Vom purcede imediat la reorganizarea venitului vamal şi al celui fiscal. Vameşii şi inspectorii fiscali vor fi concediaţi” a enumerat Daniela Bodrug câteva dintre priorităţile pe care şi le propune partidul.
“De mâine avem de făcut o muncă foarte grea. Vom crea o listă electorală şi vom porni într-o campanie electorală extrem de complicată. Nu vreau să spun acum că noi o să-i dăm jos pe toţi şi o să avem 60 de mandate în Parlament. Ştiu că într-o luptă poţi şi să mori sau să fii rănit. Aşa sau altfel, eu mă mândresc cu faptul că am adunat în sală aceşti oameni frumoşi şi care nu au motivaţia banul”, a declarat la finalul Congresului Sergiu Mocanu.
Rezoluţie adoptată la Congresul III al Mişcării Populare Antimafie
Ţara noastră, ca şi acum 23 de ani, este în faţa unei mari provocări!
Dacă Republica Moldova şi-ar fi declarat independenţa a doua zi după “Putciul” din 19 august 1991, acea alegere ar fi fost una geostrategică, cu bătaie lungă şi cu perspective identitare clare. La 27 august, atunci când a fost proclamată independenţa Republicii Moldova, Ucraina era deja ţară declarată independentă, iar Republica Moldova a făcut doar ceea ce i s-a permis vecinului nostru de la răsărit. Republica Moldova a făcut doar un act de prezenţă colectivă la o paradă neocolonială dictată de Rusia ţărilor din fosta Uniune Sovietică.
Concluzia care se impune şi care nu este recunoscută nici după aproape un sfert de veac de către Clasa Politică moldovenească, este că actul declarării independenţei Republicii Moldova în 27 august 1991 a fost unul de conjunctură şi nu unul de opţiune geopolitică.
Ezitarea ne-a costat mult. Am plătit cu sute de vieţi omeneşti într-un război sângeros la Nistru, am plătit cu o ţară dezmembrată şi, ceea ce este mai grav, am moştenit o politică ezitantă, confuză şi de conjunctură pe mulţi ani înainte.
Una din consecinţele acelei ezitări este şi neutralitatea permanentă fixată la insistenţa Federaţiei Ruse în Constituţia Republicii Moldova.
Pe parcursul a douăzeci de ani, “neutralitatea permanentă” a ţinut Republica Moldova într-o zonă incertă din punct de vedere a securităţii politico-militare, în derivă diplomatică şi fără nicio perspectivă de alegere geostrategică. “Neutralitatea permanentă” a fost cea care a ţinut Republica Moldova în sfera de interese ale Federaţiei Ruse şi departe de perspectiva de integrare în Uniunea Europeană.
Agresiunea militară a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei a schimbat radical situaţia în zonă, iar Republica Moldova s-a pomenit descoperită din punct de vedere politico-militar, în pericol de agresiune militară şi fără aliaţi care să-i poată oferi cele mai elementare garanţii de securitate.
Constituţia din 1994, care a pus temeliile statului, conţine o prevedere care poate anula brutal toate cuceririle noastre democratice, poate lichida independenţa şi ne poate pune în pericolul pierderii de vieţi omeneşti într-un război de agresiune care poate fi lansat împotriva Republicii Moldova de pe teritoriul ei suveran, controlat de autorităţile separatiste de la Tiraspol în complicitate cu armata Federaţiei Ruse şi care ne poate lăsa fără nicio şansă de rezistenţă armată. În acest sens, comportamentul actualei guvernări de a răspunde oricărei provocări a oficialilor ruşi cu trimiterea la statutul de stat independent al Republicii Moldova este unul inadecvat, iresponsabil, imoral şi unul extrem de periculos.
Republica Moldova are nevoie de garanţii imediate de securitate politico-militară!
Realităţile create, pe parcursul a două decenii, sunt de aşa natură încât nu putem miza pe un consens naţional pentru a schimba neîntârziat prevederea constituţională în partea ce ţine de statutul de stat neutru şi aderarea la structurile de securitate colectivă a Blocului Nord-Atlantic. Ceea ce putem face, însă, este să obţinem garanţii în cadrul unui parteneriat de securitate creat ad-hoc pentru o perioadă de timp limitată, timp în care să modificăm Constituţia.
Pornind de la cele expuse mai sus, Mişcarea Populară Antimafie declară:
După alegerile din 1 decembrie 2014, în Parlament, vom propune începerea neîntârziată a negocierilor pentru crearea unui parteneriat strategic pe axa Kiev-Chişinău-Bucureşti-Washington pentru obţinerea unor garanţii colective de apărare în caz de agresiune militară asupra teritoriilor controlate de autorităţile moldoveneşti, pe linia de demarcaţie între Chişinău şi Tiraspol stabilită prin acordul trilateral din 21 iulie 1992;
Pe 1 decembrie 2014, vom iniţia Campania pentru Consens Naţional, Securitate şi Dreptul la Viaţă menită să modifice Constituţia, să schimbe statutul de stat neutru al Republicii Moldova şi să obţină statut de membru al Blocului Nord-Atlantic.
Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la securitate garantată, au dreptul să-şi construiască planuri pe zeci de ani înainte pentru ei şi copiii lor, fără să trăiască cu frica de un regim anacronic cum este cel al lui Putin din Federaţia Rusă.
Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la viaţă, iar acest drept trebuie să-l asigure partidele şi liderii acestora prin politici adecvate contextului politic şi în corespundere cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Sursa: www.antimafie.md