Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Mihai Godea, preşedintele Partidului Acţiunea Democratică a înaintat astăzi Parlamentului Proiectul de Lege cu privire la crearea Ministerului Relaţiilor cu Diaspora şi Reintegrării Migranţilor.
În prezent, colaborarea cu diaspora se reduce doar la convocarea formală a unor congrese ale diasporei şi utilizarea acestora în scopuri politice şi stabilirea contactelor cu organizaţiile diasporei în timpul alegerilor, pentru a atrage voturile cetăţenilor stabiliţi peste hotare, a subliniat în cadrul unui briefing de presă liderul PAD care a precizat că, deşi de problemele migranţior moldoveni se ocupă concomitent mai multe instituţii centrale, nu există o autoritate responsabilă care să administreze acest proces.
“Proiectul de lege a fost dat publicităţii, a fost expediat organizaţiilor diasporei şi am primit propuneri din partea celor interesaţi: organizaţii şi reprezentanţi ai diasporei din Torino, Padova, Irlanda de Nord, SUA, Franţa etc. Reprezentanţii diasporei ne-au scris, ne-au sunat şi toţi au comunicat despre faptul că situaţia actuală de gestionare a domeniului nu îi satisface şi că susţin ideea PAD de constituire a unui minister responsabil de domeniu.”, a mai declarat Mihai Godea
Amintim că fondarea respectivei autorităţi face parte din cele 10 angajamente asumate de liderii AIE la solicitarea PAD în procesul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, pe 15 martie 2012.
Denumirea tehnică a iniţiativei legislative este “Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (crearea Ministerului Relaţiilor cu Diaspora şi Reintegrării Migranţilor)” iar documentul poarte fi găsit pe site-ul oficial al Partidului Acţiunea Democratică.
Proiect
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art.I. — Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131–133, art.1018), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 11 (Principalele împuterniciri ale Guvernului în domeniul dezvoltării sociale, învăţămîntului, tineretului şi sportului, culturii şi ocrotirii sănătăţii):
2. La articolul 12 (Principalele împuterniciri ale Guvernului în domeniul economiei):
3. La articolul 24, după poziţia “Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor” se introduce poziţia “Ministerul Relaţiilor cu Diaspora şi Reintegrării Migranţilor”.
Art.II. — Guvernul Republicii Moldova, în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi:
Fenomenele migraţioniste au afectat puternic întreaga lume, Republica Moldova fiind printre ţările care înregistrează cel mai mare număr de cetăţeni migranţi, comparativ cu numărul total al populaţiei. Datele statistice atestă că un număr considerabil de cetăţeni ai Republicii Moldova sînt plecaţi pentru perioade îndelungate peste hotare, majoritatea în scopul de a găsi un loc de lucru mai bine remunerat. Migraţia temporară, în scop de muncă, a căpătat proporţii îngrijorătoare, numărul persoanelor aflate provizoriu în scop de muncă peste hotare constituind (numai conform datelor statistice oficiale şi fără informaţii despre cetăţenii din regiunea transnistreană) — peste 300 mii de cetăţeni, aceştia depăşind, conform estimărilor, peste o treime din totalul populaţiei apte de muncă. Fenomenul emigrării provizorii în scop de muncă provoacă efecte negative de durată pentru dezvoltarea economică, socială şi demografică a ţării. Iar soarta cetăţenilor plecaţi temporar este doar în mîinile lor, politicile aplicate de stat în acest domeniu rămîn puţin eficiente şi nu se soldează cu un număr mare de cetăţeni care să se întoarcă definitiv în Republica Moldova. Mulţi dintre migranţi, chiar dacă planifică să revină definitiv, după o anumită perioadă părăsesc din nou ţara, din cauza că nu îşi pot desfăşura activităţile şi nu îşi pot aranja nivelul de trai în măsura dorită şi conform capacităţilor de care dispun.
Un aspect aparte îl reprezintă faptul că mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova care s-au stabilit cu traiul permanent peste hotare păstrează relaţiile cu concetăţenii din ţările unde s-au stabilit şi cu cei care continuă să trăiască în Republica Moldova. Majoritatea cetăţenilor stabiliţi permanent peste hotare sînt persoane active, interesate de procesele care au loc în Patrie şi care doresc să se implice pentru a contribui la prosperarea Republicii Moldova, prin cele mai diverse metode. Şi Programul de activitate al Guvernului prevede ca priorităţi: “încurajarea repatrierii diasporei ştiinţifice moldoveneşti; dezvoltarea şi susţinerea relaţiilor cu diaspora moldovenească din străinătate”, dar măsurile necesare se lasă aşteptate.
Analiza situaţiei actuale în domeniul gestionării proceselor migraţioniste şi al reintegrării cetăţenilor migranţi, precum şi nivelul de colaborare şi susţinere a diasporei nu sînt corelate cu impactul şi importanţa pe care le au procesele respective.
Astfel, aportul economic al remitenţelor de peste hotare este cu totul deosebit, atingînd în anumite perioade cote de circa 40% din PIB-ul ţării. Însă, în pofida cotei enorme a remitenţelor, acestea sînt folosite pentru consum curent şi nu au ajuns să joace un rol pe măsură în economia reală, remitenţele nu sînt direcţionate în domeniile economice care au potenţial semnificativ şi efecte de multiplicare sau dezvoltare. Programul de guvernare conţine prioritatea “Crearea condiţiilor stimulatorii în vederea atragerii remitenţelor în proiecte investiţionale pentru dezvoltare durabilă”, dar efectele măsurilor întreprinse rămîn derizorii.
De notat, că relaţiile cu organizaţiile diasporei şi comunităţile de cetăţeni stabiliţi peste hotare sînt în gestiunea concomitentă a mai multor instituţii publice centrale (cîteva ministere, servicii, un Birou), însă lipseşte coordonare generală şi abordare eficientă problemelor, activităţile reducîndu-se, în temei, la convocarea formală a unor congrese ale diasporei (şi utilizarea acestora în scopuri politice), precum şi la stabilirea contactelor cu organizaţiile diasporei în timpul alegerilor, pentru a atrage voturile cetăţenilor stabiliţi peste hotare. Lipseşte în continuare coordonarea eficientă a activităţilor autorităţilor publice centrale şi locale, pe verticală şi pe orizontală, cu implicarea organizaţiilor societăţii civile, a structurilor internaţionale relevante.
Proiectul de lege propus spre examinare are drept scop constituirea unui organ central de specialitate al administraţiei publice — Ministerul Relaţiilor cu Diaspora şi Reintegrării Migranţilor, care va fi responsabil de protecţia cetăţenilor moldoveni de peste hotare, de reintegrarea economică şi socială a celor reveniţi în ţară şi de implicarea acestora în procesele economice şi de dezvoltare, care au loc în Republica Moldova. Crearea şi funcţionarea autorităţii naţionale pentru problemele diasporei şi a reintegrării migranţilor se înscrie în politicile promovate prin Programul de guvernare şi va contribui la procesele de integrare, dezvoltare şi reformare a diverselor sfere ale vieţii sociale şi economice.
Sursa: www.padm.md