Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Declaraţia PAD: Curtea Constituţională susţine necesitatea perfecţionării legislaţiei ce reglementează alegerea Preşedintelui Republicii Moldova
|
|
Curtea Constituţională confirmă că am avut dreptate
Partidul Acţiunea Democratică reaminteşte deputaţilor în Parlament şi opiniei publice, că pe data de 24 mai 2012, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a pronunţat Hotărîrea nr.7 pe marginea sesizării privind controlul constituţionalităţii unor dispoziţii ale Legii nr.1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. Imediat după decizia Curţii, unele mijloace mass-media afiliate ori susţinătoare fervente ale partidelor aflate la guvernare s-au grăbit să declare că pretenţiile din sesizare ar fi fost respinse şi că nu există probleme de legalitate în procedura de alegere a Preşedintelui ţării.
Situaţia reală se prezintă altfel şi chiar dacă consecinţele de ordin juridic ale hotărîrilor Curţii Constituţionale nu se pot referi la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 16 martie 2012, sîntem siguri că pe viitor nu vor mai putea fi tolerate abuzuri şi tertipuri legate de procesul alegerii şefului statului, iar principiul legalităţii va fi pus în capul mesei.
Curtea Constituţională nu putea depăşi limitele în care s-a izolat şi nu putea să treacă de constrîngerile pe care şi le-a impus atunci cînd a validat alegerile prezidenţiale din 16 martie 2012. Menirea sesizării şi a Hotărîrii Curţii Constituţionale pe marginea acesteia este să prevină abuzurile şi erorile legale pe viitor, precum şi să stabilească sancţiunile de rigoare pentru asemenea abuzuri. Parţial, considerăm că aceste deziderate au fost atinse şi în spijinul acestei declaraţii vin o serie de constări din Hotărîrea Curţii Constituţionale (HCC), care dau dreptate pretenţiilor Partidului Acţiunea Democratică:
- Curtea este de acord este de acord cu autorul sesizării că “deputaţii au obligaţia constituţională de a alege Preşedintele ţării” şi în cazurile, cînd în mod repetat nici unul din candidaţii nu obţine sprijinul a cel puţin 15 deputaţi, Parlamentul, uzînd de dreptul său discreţionar, “ar putea micşora numărul necesar de susţinători”.
- termenul de 30 de zile, instituit prin lege pentru fixarea pentru o nouă dată a alegerilor ordinare la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, “se înscrie în termenul general de două luni”, prevăzut de alin.(4) art.90 din Constituţie pentru alegerea Preşedintelui.
- norma legală, care impune participarea la scrutinul prezidenţial a cel puţin 3/5 din numărul deputaţilor aleşi “îi obligă pe deputaţi, care se află în serviciul poporului, să respecte normele de procedură” prevăzute de art.78 din Constituţie.
- nereglementarea exhaustivă a circumstanţelor (impedimentelor) de convocare a şedinţei speciale “face posibilă eschivarea deputaţilor de la onorarea obligaţiei care le revine, obstrucţionarea şi amînarea procedurii de alegere a şefului statului pentru un termen nedeterminat” şi în redacţia actuală norma contestată vine în contradicţie cu cerinţele de calitate ale normei de drept, încalcînd astfel art.23 din Constituţie.
- deoarece procedurile respective se referă la tehnica guvernării, norma contestată “nu corespunde principiilor statului de drept”, consacrate de art.1 alin.(3) din Constituţie.
- sintagma “precum şi în cazul altor impedimente ce fac imposibilă desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova” încalcă principiul clarităţii legii, deoarece “permite deputaţilor să interpreteze norma legală după bunul lor plac şi să întîrzie desfăşurarea procedurii de alegere a Preşedintelui”.
- atunci cînd există divergenţe cu privire la termenul rezonabil de desfăşurare a unei proceduri (acţiuni), Preşedintele Republicii Moldova (ori altă autoritate publică vizată de actul normativ) “este obligat să explice raţiunile extinderii termenului respectiv”.
- în cazul survenirii circumstanţelor stabilite de Constituţie, procedura dizolvării Parlamentului “poate fi iniţiată de Preşedintele în exerciţiu şi înainte de a se împlini un an de la ultima dizolvare”.
Constatările de mai sus, făcute de Curtea Constituţională în cuprinsul textului Hotărîrii nr.7 din 24.05.2012, corespund în mare parte cu argumentele invocate în sesizarea depusă de deputatul Mihai Godea, dovedind dreptatea afirmaţiilor şi pretenţiilor faţă de legalitatea procedurilor de alegere a şefului statului, actualmente în vigoare. În condiţiile expuse, Partidul Acţiunea Democratică declară oportună promovarea în continuare a modificărilor legislative menite să perfecţioneze procedura alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentul ţării, prin fracţiunile membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană, şi Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de garant al suveranităţii poporului, urmează să contribuie la executarea Hotărîrii Curţii Constituţionale sus-numite, să promoveze modificarea Legii nr.1234 din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, asigurînd astfel supremaţia Constituţiei, realizarea principiilor statului de drept, legalitatea şi constituţionalitatea procedurilor viitoare de alegere a şefului statului.
Sursa: www.padm.md
