Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
De ceva timp încoace, Guvernul ne promite reformarea sistemului de pensii. În august a fost aprobat un Concept de reformă a sistemului, doar că acesta nu a fost făcut public pentru ca să înţelegem şi noi despre ce este vorba. Prim-ministrul Filip a anunţat şi un termen pentru punerea în aplicare a noului cadru legislativ — 1 ianuarie 2017, un termen foarte optimist, ţinînd cont de faptul că o reformă serioasă trebuie pregătită şi mai ales dezbătută pe larg pentru a obţine sprijin popular. Altfel, aceste discuţii cu jumătate de gură vor rămîne la nivelul declaraţiilor populiste.
Problemele sistemului de pensii sînt foarte serioase, iar amînarea rezolvării lor va duce la o nouă criză de proporţii în Republica Moldova, cu implicaţii mai grave chiar decît cele ale “furtului miliardului”.
Atît comuniştii, cît şi democraţii, care au fost responsabili de acest sector în ultimii 15 ani, au preferat să ocolească problemele sistemice, limitîndu-se la intervenţii minore de majorare sporadică a pensiei, fără a se ghida de o politică coerentă care să asigure echitate şi durabilitate.
În primul rînd trebuie să spunem clar, fără ocolişuri, că situaţia sistemului de pensii este una critică. Astăzi, cheltuielile Fondului de asigurări sociale de stat depăşesc 7% din PIB şi 18% din Bugetul Public Naţional. Deficitul Fondului creşte în fiecare an; în 2015 acesta era de 1,1 miliarde lei, adică 11,2% din toate cheltuielile Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat şi aproape 1% din PIB. Acest deficit se acoperă prin transferuri de la bugetul de stat. În consecinţă, cei care contribuie la Fondul de asigurări sociale achită şi pentru cei care nu fac aceste contribuţii, prin intermediul altor forme de impozite plătite la bugetul de stat şi care trebuie să fie folosite în alte scopuri. Dacă această tendinţă va continua, în doar cîţiva ani, Fondul de pensii va deveni o povară insuportabilă pentru bugetul de stat, periclitînd cheltuielile publice pentru alte domenii sau va înceta să existe.
De ce avem un deficit aît de mare? Administrarea proastă a sistemului public de pensionare, valoarea mică a pensiei pentru limita de vîrstă, inechităţile din sistem au redus substanţial încrederea oamenilor în Fondul de asigurări sociale de stat. Ca urmare, mulţi dintre ei se eschivează de la plata contribuţiilor (economie informală, salarii în plic etc). Acest lucru, combinat cu exodul masiv al populaţiei active şi procesul de îmbătrînire a populaţiei, pune o presiune enormă pe sistemul de asigurări sociale. În Republica Moldova, raportul dintre numărul persoanelor care trebuie să contribuie pentru a susţine un pensionar a ajuns la un nivel de 1.2 la 1, pe cînd limita minimă acceptată internaţional este de 4 contribuabili la un beneficiar.
De ce cetăţenii se eschivează de la plata contribuţiilor? Cauza majoră rezidă în faptul că ei ştiu că valoarea pensiei care urmează să o primească este una foarte mică. Republica Moldova are cea mai joasă rată din regiune de înlocuire a salariului pierdut — 26%. În 2015, minimumul de subzistenţă pentru pensionari a fost de 1,437 lei lunar, pe cînd pensia minimă a constituit doar 798 lei pe lună. De ce suma stabilită pentru pensia acordată pentru limita de vîrstă (pensia pe care o primeşte cineva ajuns la vîrsta de pensionare) e atît de mică? Modalitatea de stabilire a pensiei pentru limita de vîrstă în Republica Moldova este unică şi defectuoasă: formula de calcul a valorii pensiei nu ia în consideraţie valoarea banilor în timp. Spre exemplu, cetăţeanul a contribuit la sistemul de pensii cu o sumă anumită în anul 2000; această sumă îi permitea sa cumpere un anumit coş de bunuri în acel an. La calcularea pensiei, corect ar fi ca statul sa ia în consideraţie nu suma brută a contribuţiei, dar suma care, în momentul calculării (de ex. anul 2016), să îi permită sa procure acelaşi coş de bunuri pe care ar fi putut să-l procure în perioada cînd a contribuit. Această formulă este adoptată de sistemele de pensii în alte ţări. Aceasta înseamnă valorizarea pensiei. Un sistem echitabil, în acest context, ar însemna ca pentru fiecare contribuabil să se recalculeze pensia, astfel încît să se stabilească pensia corectă şi să-i fie returnat venitul pierdut din 1999 (cînd a fost introdusă noua formulă) pînă astăzi. Aceasta implică cheltuieli enorme care ar trebui alocate, din nou, de la bugetul de stat.
Altă inechitate majoră ţine de sistemul diferenţiat de calculare a pensiilor: parlamentarii, membrii guvernului, aleşii locali, judecătorii, procurorii şi alţii primesc o pensie care constituie între 50% şi 80% din mărimea salariului pierdut, pe cînd celelalte categorii de angajaţi primesc doar 26% din salariul pe care l-au avut. Care este justificarea pentru un asemenea tratament diferenţiat? De ce mărimea pensiei nu este calculată în funcţie de mărimea contribuţiei, fără să se ţină cont de locul unde a lucrat persoana asigurată? Sau există vreo formulă care demonstrează că munca de parlamentar este mai dificilă decît cea de profesor sau de medic şi aceştia trebuie să subvenţioneze pensia parlamentarilor şi a judecătorilor? Despre această inechitate se discută de la obţinerea independenţei Republicii Moldova, dar nicio guvernare nu a avut bun-simţ să o elimine.
Chiar şi în aceste condiţii, din varii motive, unii oameni sînt minţiţi atunci cînd li se calculează pensia, ei trebuind să piardă timp bătînd pragurile instituţiilor statului şi fiind umiliţi doar pentru că încearcă să verifice dacă pensia le-a fost calculată corect. Mai mult timp în urmă, cu sprijin extern, a fost elaborat un soft care permite fiecărui contribuabil să introducă datele iniţiale şi să calculeze mărimea pensiei pe care trebuie să o primească. Nu este clar de ce, după atîţia ani, acest calculator nu este pus la dispoziţia oamenilor.
Nu ştiu ce şi-a propus guvernarea actuală în Conceptul de reformă. Noi avem cîteva întrebări esenţiale pentru salvarea sistemului de pensii la care vrem răspuns de la această reformă.
Sursa: unpaspentru.md