Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Summitul Parteneriatului Estic nu a creat aşteptări mari. Prin urmare, rezultatele în general minore corespund cu nivelurile de performanţă demonstrate de cele şase ţări partenere, în acest caz, Moldova. Guvernul moldovenesc nu se putea aştepta la mai mult de la această întrunire, având în vedere că a rămas în urmă în ceea ce priveşte angajamentele făcute, în special în legătură cu prima platformă multilaterală din cadrul Parteneriatului Estic: democraţie, buna guvernanţă şi stabilitate.
În loc să combată în mod autentic corupţia şi să asigure un stat de drept, guvernul şi parlamentul au regresat în parcursul democratic al Republicii Moldova prin schimbarea sistemului electoral împotriva voinţei a cel puţin jumătate dintre alegători şi împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
Mai mult decât atât, intensificarea concentrării mediatice în mâinile a câteva persoane bogate şi cu conexiuni politice, sporirea presiunii politice asupra autorităţilor publice locale şi hărţuirea opoziţiei vin în contradicţie directă cu angajamentele politice asumate în Acordul de Asociere UE-Moldova şi încalcă idealurile fundamentale ale Parteneriatului Estic, conceput ca o regiune de transformări democratice pozitive.
Rezultatele generale ale summitului, precum reafirmarea angajamentului UE de a sprijini integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea tuturor partenerilor săi şi recunoaşterea de către participanţii summitului a opţiunii şi aspiraţiilor europene ale partenerilor vizaţi, definite în Acordurile de Asociere, reprezintă o realizare destul de modestă.
Totuşi, “cele 20 de acţiuni concrete de realizat până în 2020” sunt o asumare promiţătoare, create, probabil, pe pragamatismul sporit arătat de UE în ceea ce priveşte partenerii din Parteneriatul Estic. UE se află într-o poziţie dificilă în încercarea de a îmbunătăţi vieţile cetăţenilor în ţările partenere fără a crea percepţia că sprijină elitele de la putere, adesea corupte, din acele ţări şi astfel stau lucrurile, cu siguranţă, în cazul Republicii Moldova.
Este încurajator, în mod special, accentul pus la Summitul Parteneriatului Estic pe dezvoltarea unei societăţi civile dinamice drept o componentă-cheie a construcţiei democratice a acestor şase ţări. Rolul UE în sprijinirea societăţii civile moldoveneşti, îndeosebi pe aspecte de egalitate de gen şi nediscriminare, însă fără a se limita la acestea, este extrem de valoros.
În acelaşi mod, sunt remarcabile asistenţa financiară şi accesul pe piaţa UE orientate către generarea unei creşteri durabile şi a sporirii numărului de locuri de muncă în ţară. Intenţia de a deschide mai multă finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii este binevenită şi extrem de apreciată. Intenţia de a spori conectivitatea dintre sectoare şi ţări reprezintă un obiectiv foarte ambiţios. Totuşi, pentru ca aceste rezultate tangibile să dea roade, este necesar un accent sporit pe consolidarea instituţiilor şi a bunei guvernări, care, în lipsa unei voinţe politice locale în rândul elitelor de la putere, pot fi atinse doar printr-o presiune constantă din partea opoziţiei, precum şi prin sporirea condiţionalităţii politice din parte UE.
Percepem rezultatele Summitului Parteneriatului Estic ca pe un pas înainte, deşi unul mic. Este incontestabil faptul că Republica Moldova a beneficiat imens în ultimul deceniu din partea sprijinului UE atât sub aspect economic, cât şi politic.
Din păcate, guvernările succesive din Republica Moldova au eşuat să ajungă la nivelul aşteptărilor pe care le-au avut faţă de ele cetăţenii, precum şi partenerii internaţionali. Acestea fiind spuse, noi ne angajăm să facem o schimbare decisivă, iar cadrul bilateral, dar şi multilateral, precum Parteneriatul Estic, reprezintă un beneficiu important în facilitarea procesului de reforme din Moldova.
Traducere din articolul semnat de Maia Sandu, Preşedinte PAS, publicat în Jurnalul Periodic al PPE axat pe Vecinătatea UE.
Sursa: unpaspentru.md