Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Declaraţie a Fracţiunii parlamentare a PCRM privind politica salarială în sectorul real al economiei, adusă la cunoştinţa deputaţilor de Larisa ZIMIN, deputat din partea PCRM
|
|
Stimate domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Cu cit ne apropiem mai mult de alegerile parlamentare, cu atât răsună mai des critici la adresa actualei guvernări. Unul din obiectele acestor critici este în ultimul timp problema remunerării muncii. Subiectul la care mă voi referi în minutele rezervate îl constituie viziunea Fracţiunii parlamentare a PCRM asupra problemei salarizării în sectorul real al economiei.
Înainte de a prezenta cifrele care demonstrează creşterea incontestabilă a salariului pe economia naţională, mă voi opri succint la istoria problemei.
Bazele organizării salarizării pe principii noi In ţara noastră au fost stabilite prin Legea salarizării nr. 1305-XII din 25 februarie 1993, prin care a fost implementată o Reţea tarifară unică de salarizare. Pentru prima dată unităţile din sectorul real al economiei au obţinut o autonomie relativă în organizarea salarizării angajaţilor.
Totodată, aplicarea salariului minim ca normativ unic de calculare a salariilor tarifare, în condiţiile cînd acest salariu minim o perioadă îndelungată nu a fost modificat, a reţinut creşterea nivelului salarizării oficiale si a condus la majorarea cotei neînregistrate a salariului. Astfel, din anul 1994 pînă în anul 2001, salariul minim pe ţară a constituit doar 18 lei pe lună.
Drept rezultat, pînă în anul 2000, fondul de salarizare a crescut doar cu 63%, s-a adîncit decalajul dintre nivelurile de salarii între ramuri, între salariile din sectorul bugetar si sectorul real. Astfel, către anul 2001 a apărut necesitatea stringentă a reformării sistemului de salarizare existent.
Оn scopul realizării reformei în cauză, la 14 februarie 2002 a fost adoptată Legea salarizării nr. 847-XV. Pentru prima dată a fost legiferat salariul tarifar pentru categoria I de calificare a Reţelei tarifare (majorat substanţial de la 18 lei la 250 de lei), drept componentă principală si obligatorie a sistemului tarifar, care serveşte ca bază pentru stabilirea în convenţiile colective, contractele colective de muncă si în contractele individuale de muncă, a salariilor tarifare şi salariilor de funcţie concrete.
Astfel, unităţile sectorului real au căpătat o autonomie mult mai largă în organizarea salarizării, dispunînd de dreptul exclusiv de a stabili prin negocieri colective sau individuale si în funcţie de posibilităţile financiare, salariile tarifare şi de funcţie concrete, precum şi alte forme şi condiţii de salarizare.
După punerea în vigoare a acestei Legi, salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a fost modificat pînă în prezent de 6 ori, fiind majorat de la 250 lei în anul 2002, pînă la 900 lei în anul 2007, sau 3,6 ori.
Respectiv, salariul mediu în sectorul real a crescut de la 488 lei în anul 2000, pînă la 2740 lei în ianuarie-august 2008, sau de 5,6 ori.
Totodată, pe parcurs s-a văzut că Reţeaua tarifară cu coeficienţi tarifari strict obligatorii, în multe cazuri, limitează autonomia angajatorilor în organizarea salarizării, cum s-a întîmplat în agricultură si silvicultură.
Pentru asigurarea unei mai mari flexibilităţi in aplicarea sistemului tarifar, în anul 2006 a fost adoptată o hotărîre de Guvern privind stabilirea unor grile de coeficienţi pe categorii de calificare, obligatori fiind doar coeficienţii minimi ai grilelor respective. Aceste modificări au avut un efect benefic asupra evaluării salariului mediu în sectorul real. Astfel, în anul 2006 salariul mediu a crescut cu 23,2% faţă de anul 2005, iar în anul 2007 — de acum cu 25,5% faţă de anul 2006.
Respectiv, fondul de salarizare a crescut de la 10,3 mlrd lei în anul 2005, pînă la 15,9 mlrd. lei în anul 2007, sau cu 54,4%.
Оnvinuirile opoziţiei precum că diversificarea sistemului de salarizare în sectorul real al economiei ar conduce la micşorarea bruscă a salariilor angajaţilor si, prin urmare, la completarea insuficientă a fondurilor sociale, de medicină prin asigurare etc. sînt nefondate. Realitatea este alta.
Оn ansamblu, în perioada 2001–2007 politica consecventă de perfecţionare şi liberalizare a sistemului de organizare a salarizării în sectorul real al economiei naţionale a asigurat o creştere continuă atît a salariului mediu al salariaţilor, cît şi a fondului de remunerare a muncii, ca bază de calcul a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.
Astfel, în perioada de referinţă, fondul de salarii a crescut de 5,1 ori, acumulările la bugetul asigurărilor sociale de stat — de 3,9 ori, si aceasta în condiţiile reducerii anuale a contribuţiei plătite de angajator de la 29% pînă la 24%. Suma primelor de asigurare medicală achitate în anul 2007 a fost de 2,4 ori mai mare decît în anul 2004, cînd s-a realizat trecerea la medicina asigurată.
Perfecţionarea sistemului tarifar de salarizare, propusă de Guvern prin modificarea Legii salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, şi a Codului Muncii, va conduce la descătuşarea agenţilor economici în organizarea salarizării, acordarea dreptului de a alege sistemul de salarizare cel mai eficient, în corespundere cu specificul activităţii, lărgirea drepturilor partenerilor sociali la stabilirea modului şi condiţiilor concrete de salarizare a angajaţilor şi stabilirea unor criterii si norme clare de evaluare a activităţii profesionale a fiecărui angajat. Ea va constitui o pîrghie eficientă de stimulare a muncii înalt productive a salariaţilor şi de interesul crescind al lor în obţinerea unor rezultatele înalte de producere.
Aceasta, în viziunea Fracţiunii parlamentare a PCRM, va contribui la majorarea esenţială a salariilor în ansamblu pe economie, ceea ce, la rîndul său, va conduce la majorarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi medicale.
Perfecţionarea sistemului de remunerare a salariaţilor din sectorul real va fi si în beneficiul angajaţilor din ramurile sectorului bugetar, lărgind posibilităţile bugetului public naţional de stabilire pentru ei a unor salarii mai mari din contul încasărilor suplimentare ale impozitelor pe venit ale persoanelor fizice.
Toate cifrele si faptele expuse mai sus nu le convin oponenţilor noştri, dar ele prezintă o realitate concretă. Luate împreună, ele se înscriu organic în concepţiile Platformei noastre electorale şi ale documentelor de program ale partidului, obiectivul de bază al cărora este ridicarea nivelului de trai al oamenilor.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
