La data de 29 iulie 2009, în Republica Moldova au avut loc alegeri anticipate. În rezultatul scrutinului electoral desfăşurat puterea a fost transferată pe cale democratică partidelor care au consitituit o nouă majoritate parlamentară (Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul “Alianţă Moldova Noastră”) şi au investit un nou guvern la Chişinău. Partidul Comunişitilor a trecut în opoziţie.

Partidele consituente ale noii coaliţii de guvernare au venit în campania electorală cu slogane de schimbare, democratizare şi integrare europeană. La aproximativ patru luni de la alegeri, PCRM constată că declaraţiiile făcute de partidele sus-menţionate au fost doar simple declaraţii, iar acţiunile de sumbinare ale normelor democratice sunt tot mai prezente în viaţa cotidiană a Republicii Moldova.

În perioada menţionată noua guvernare a iniţiat un proces fără precedent de subminare a instituţiilor democratice exprimat prin intimidarea mass-mediei incomode, încălcarea flagrantă a prevederilor constituţionale şi altor acte legislative şi normative, modificarea legislaţiei RM în exclusivitate ţinînd cont de ambiţiile politce ale noii majorităţi, intimidarea opoziţiei.

Prin prezentul raport PCRM îşi propune să treacă succint în revistă încălcările comise de către noua putere de la Chişinău pe parcursul ultimilor luni. Prezentul raport este structurat după cum urmează:

I. Încălcări ale normelor constituţionale

1.1. Alegerea Preşedintelui Parlamentului

La şedinţa de constituire a Parlamentului nou ales din 28 august 2009, noua majoritate parlamentară a ales Preşedintele Parlamentului fără a lua în calcul interesele celei mai mari fracţiuni din Parlament — PCRM, care nici nu a avut posibilitate să înainteze candidatura sa la această funcţie deoarece nu i s-a acordat termen pentru a-şi consitui legal fracţiunea.

Prin aceste acţiuni au fost încălcate prevederile Regulamentului Parlamentului şi un şir de Prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova.

Deputaţii PCRM au sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării constituţionalităţii hotărîrilor Parlamentului privind alegerea Preşedintelui Parlamentului. Prin decizia Curţii Constituţionale, dat fiind înregistrarea parităţii de voturi (3 la 3) procesul a fost sistat.

1.2. Demiteri din funcţii

Conform legislaţiei, directorul SIS este numit în funcţie de Parlament pentru un mandat de 5 ani. Prin Hotărîrea Parlamentului nr. 23-XVIII din 25 septembrie 2009, directorul SIS, A. Reşetnicov, a fost destituit din funcţie cu mult înainte de expirarea mandatului (nici 2 ani).

Prin aceste acţiuni au fost încălcate un şir de norme constituţionale precum principiul legalităţii, prezumpţiei nevinovăţiei, accesului liber la justiţie, dreptul la muncă etc.

A fost modificată Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarilor publici prin care s-a legiferat dreptul de a numi şi elibera din funcţie viceminiştrii pe criterii exclusiv politice.

1.3. Cumulare de funcţii

La data de 20 octombrie 2009 a fost adoptată Legea nr. 44-XVIII privind modificarea art. 4 din Legea despre statutul deputatului în Parlament şi Hotărîrea Parlamentului nr. 47-XVIII din 22 octombrie 2009.

Prin aceste acte legislative s-a permis deputaţilor de a cumula funcţia de deputat cu alte funcţii în organele centrale de stat, inclusiv membru de Guvern pe un termen de pînă la 6 luni.

Prin aceste acte legislative au fost încălcate normele constituţionale privind legalitatea, separaţia puterilor în stat, egalitatea în faţa legii, incompatibilitatea, responsabilitatea Guvernului faţă de Parlament etc. Cu toate că asemenea experienţe există şi în alte state, inclusiv cele europene PCRM consideră că în situaţia RM aceste modificări ale competenţelor puterii legislative şi celei executive sunt irelevante şi chiar periculoase.

1.4. Participare ilegală la şedinţele Parlamentului

Primarul General al mun. Chişinău, domnul Dorin Chirtoacă a fost ales în calitate de deputat pe lista Partidului liberal. Potrivit prevederilor legale, înă la 14 septembrie 2009, Chirtoacă urma să renunţa la mandatul de deputat. În pofida faptului că domnul Chirtoacă a depus cerere de renunţare la mandat, Parlamentul timp, de peste o lună, a refuzat includerea în ordinea de zi a acestei chestiuni şi a admis deliberat participarea la şedinţe şi exerciţiul de vot. Însăşi deputatul Chirtoacă a votat împotriva includerii pe ordinea de zi a chestiunii privind declarerea mandatului său valabil. Unele legi organice au fost votate cu votul decisiv al domnului Chirtoacă.

Prin aceste acţiuni au fost încălcate mai multe norme constituţionale şi legale.

1.5. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova

Pe data de 23 octombrie 2009 a fost stabilită data alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. Înainte de această dată, invocîndu-se unele interpretări ambigui ale legislaţiei, data alegerii şefului statului a fost amînată pînă la modificarea Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

La data de 30 octombrie 2009 în legea menţionată au fost operate unele modificări privind noţiunea de organizare a alegerilor, a permis participarea la alegeri a unui singur candidat, au fost majorate termenele între primul şi al doilea tur şi între alegerile ordinare şi repetate, au fost introduse posibilităţi de amînare a datei alegerilor din diverse cicumstanţe, s-a interpretat un articol din Constituţie referitor la dizolvarea Parlamentului.

Prin aceste modificări, noua majoritate parlamentară nu a făcut altceva decît să adapteze legea la o situaţia concretă, admiţînd tărăgănarea neîntemeiată a procesului, a admis o ingerinţă în normele constituţionale şi a interpretat ilegal unele norme ale Legii Supreme.

1.6. Votarea actelor legislative la distanţă

Deputatul din partea AMN, domnul Veaceslav Untilă a înaintat o iniţiativă legislativă cu nr. 1316 din 19.10.2009 de modificare a Regulamentului Parlamentului prin care se propune de a introduce posibilitatea votului deputaţilor în Parlament prin corespondenţă. Astfel, voturile deputaţilor absenţi de la şedinţele Parlamentului vor putea fi luate în consideraţie.

Această iniţiativă contravine direct prevederilor art. 60, 68, 74 din Constituţie şi intră în contradicţie cu principiul fundamental al democraţiei reprezentative, atunci cînd deputaţii, ca reprezentanţi legitimi aleşi ai poporului în forul legislativ, participă direct şi nemijlocit la procesul de elaborare şi adoptare a legislaţiei şi la procesul de luare a deciziilor.

II. Încălcări ale normelor democratice

2.1. Parlamentul adoptă acte legislative avînd ca prioritate interese personale, de grup şi reieşind din situaţii de moment:

• A fost modificat Codul audiovizualului prin care s-a permis numirea membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi Consiliului de Observatori prin majoritate simplă de voturi a parlamentarilor. Aceste modificări anulează prevederile anterioare prin care componenţa structurilor sus menţionate se vota cu 3/5 din voturi ale deputaţilor în parlamenet — prevedere stabilită în baza recomadărilor CoE, la care reprezentanţii partidelor din majoritatea actuală au insistat anterior cînd a fost adoptat codul. Deasemenea s-a simplificat procedura de schimbare a conducerii Teleradio Moldova. Scopul acestor modificări nu poate fi privit altfel decît tentativă de supunere politică a televiziunii publice şi schimbarea conducerii, cu toate că existau şi alte soluţii de deblocare a situaţiei în cauză;
• A fost modificată Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public prin care au fost politizate funcţiile de viceminiştri cu scopul de efectua remanieri de cadre. Prevederile precedente stipulau că viceminiştri sînt funcţionari publici care se bucură de stabilitate în funcţie. Totodată nu s-a luat act de faptul că fiecare conducător de autoritate administrativă centrală are dreptul să-şi formeze cabinetul său exclusiv pe criteriul încrederii personale. De asemenea trebuie menţionat că în momentul adoptării legii, partidele din actuala majoritate care se aflau la acea etapă în opoziţie au pledat anume pentru depolitizarea funţiilor de viceminiştri în cadrul autorităţilor publice centrale;
• A fost modificată Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova adaptînd-o la situaţia concretă, admiţînd tărăgănarea neîntemeiată a procesului cu încălcarea normelor constituţionale.

2.2. Expertizarea legislaţiei

Practic toate proiectele de legi care ţin de funcţionarea instituţiilor democratice, (adoptate pînă în prezent) nu sînt/fost supuse expertizării de către Consiliul Europei. Republica Moldova se află sub monitorizarea CE şi astfel de acte legislative urmează să fie expertizate obligatoriu de către această organizaţie intzernaţională;

2.3. Argumentarea legislativă

Practic toate actele legislative sînt adoptate cu încălcarea procedurii şi fără fundamentare ştiinţifică, socială, economică, fără a respecta procedura de elaborare a unui act legislativ, fără expertiză anticorupţie, fără evaluarea impactului de reglementare etc.

2.4. Atacuri asupra mass-media

În mai puţin de patru luni de după alegeri atacurile şi intimidarea mass-mediei incomode actualei puteri au avut loc sub aspect continuu.

2.4.1. La data de 2 octombrie 2009, Autobusul de marcă Ford Tranzit al redacţiei ziarului de opoziţie, “Ceas Pik”, cu sediul în oraşul Ceadâr-Lunga din autonomia Găgăuză a fost incendiat. La solicitarea PCRM de chemare în şedinţa în plen a parlamentului pentru a prezenta informaţii cu privire la derularea anchetei operative, ministrul V. Catan nu s-a prezentat, iar Preşedinetele Parlamentului Dl. Mihai Ghimpu, a propus deputaţilor să retragă iniţiativa înaintată, calificând incendierea autoturismului din Găgăuzia drept o incendiere a bicicletei de la sud. Pînă în prezent ancheta asupra acestui caz nu a evoluat.

2.4.2. La data de 15 octombrie 2009 Deputatul din fracţiunea Partidului Liberal, Ana Guţu, a declarat, în plenul Parlamentului, că mai multe instituţii mass-media, care sunt incomode actualei puteri, trebuie să fie interzise pe teritoriul Republicii Moldova. În contextul anchetării cazului, care a avut loc în seara zilei de 14 octombrie, în centrul capitalei, Guţu a declarat că deflagraţia a avut loc în urma politicilor editoriale ale mai multor instituţii mass-media, “care şi-au făcut efectul nefast în societate”. În context, Guţu a cerut interzicerea instituţiilor NIT, OMEGA, N4 şi altele. În Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost explodată o grenadă de tip RG-42, în timpul unui concert dedicat Hramului oraşului, la 14 octombrie curent, în rezultatul căreia au avut de suferit 55 de persoane.

2.4.3. De două ori consecutiv pa parcursul lunii octombrie, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a refuzat să aprobe noua concepţie de programe a postului local de radio “Antena C”, proiectul căreia presupunea şi retransmisiunea mai multor emisiuni ale postului de radio “Golos Rossii”. De menţionat faptul că retransmisiunea emisiunilor altor posturi de radio şi TV în Republica Moldova este caracteristic pentru o serie de radio şi TV difuzori, printre care se află şi PRO Tv, Vocea Basarabiei şi altele. În contextul modificărilor respective, Antena C se încadra perfect în prevederile legislative, spre deosebire de ceilalţi radiodifuzori nominalizaţi.

2.4.4. La 13 octombrie curent, în şedinţa CCA a fost inclusă chestiunea ce ţine de repartiţia frecvenţelor “Ploaia de Argint” între alte posturi de radio, în pofida faptului că legislaţia prevede dreptul de prelungire automată a termenului de deţinere a dreptului asupra acestor frecvenţe. De menţionat că pentru frecvenţele postului de radio pledează şi postul de radio proguvernamental “Vocea Basarabiei”. Pînă în prezent situaţia cu frecvenţele acestui post de radio nu s-a rezolvat. De menţionat faptul că un asemenea precedent a existat şi în cazul postului de televiziune ProTV, în decembrie 2008, care însă a fost soluţionat în favoarea postului de televiziune.

2.4.5. Buletinul de ştiri “TOP NEWS”, realizat de OMEGA şi difuzat la un post TV exclusiv în reţelele de cablu, a fost sistat la indicaţia directă a preşedintelui CCA, Gherghe Gorincioi. Potrivit unei declaraţii publice a agenţiei OMEGA, “preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Gheorghe Gorincioi, îndeplinind indicaţiile Preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, printr-o metodă voluntaristă a ordonat titularilor postului de televiziune REN TV să excludă din grila de emisie programul informaţional TOP NEWS”.

2.4.6. La data de 3 noiembrie curent, judecătoria sectorului Buiucani, a decis să-l achite pe Ion Chitoroagă, fost candidat la funcţia de deputat pe listele PLDM, filmat în timp ce a agresat o echipă a agenţiei OMEGA. Judecătoarea în acest proces, Ana Panov, a declarat că decizia a fost adoptată din cauza lipsei componentei infracţiunii, în pofida faptului că în instanţă au fost depuse mărturii ale persoanelor prezente la conflict.

2.4.7. La data de 6 noiembrie Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis (de precizat decizia CCA), să-i aplice companiei NIT o amendă maximală prevăzută de legislaţie. CCA şi-a argumentat amenda prin insuficienţa pluralismului de opinie în buletinele de ştiri. Comportamentul CCA în acest sens nu poate fi calificat altfel decît o comandă politică, sancţionează neîntemeiat şi ilegal postul TV NIT cu încălcări legale şi de procedură Astfel, monitorizarea nu s-a efectuat conform prevederilor Codului audiovizualului, nu au fost respectate termenele şi metodele de monitorizare care a avut un caracter subiectiv şi a fost iniţiată la comanda Preşedintelui Parlamentului, domului M. Ghimpu. De menţionat că ceilalţi radiodifuzori monitorizaţi nu au fost sancţionaţi, deşi au fost depistate încălcări similare ale legislaţiei.

2.4.8. CCA, contrar prevederilor legale, fără ca candidaturle anterioare să fie respinse de Parlament, anunţă un nou concurs pentru ocuparea funcţiilor de membru al Consiliului de Observatori ai IPNA “Teleradio-Moldova” (inclusiv pentru o funcţie care încă nu este vacantă).

2.4.9. CCA prin deciziile sale practic a lichidat Reţeaua de radio FRESH. Frecvenţele ce au aparţinut Radio Fresh au fost distribuite între postul de radio pro-guvernamental “Vocea Basarabiei” şi postul de radio “Radio 10”.

2.4.10. Editorialistul de la “Moldova Suverană”, Mihai Conţiu a anunţat greva foamei în semn de protest faţă de atacurile în lanţ la adresa lui personală şi a ziarului din partea mass-media pro-guvernamentale. Conţiu a fost declarat “asasin moral a lui Grigore Vieru”. Jurnalistul a depus o plîngere la Procuratura Generală, solicitînd investigarea cazului, dar nu a primit nici un răspuns pînă în prezent.

2.4.11. CCA a decis ca “Teleradio Bălţi” să stopeze emisia. Această decizie contravine Codului Audiovizualului, care prevede ca radiodifuzorii în proces de reformare să nu dispară de pe piaţa audiovizuală a Moldovei.

2.5. Falsul în acte publice

• Preşedintele Parlamentului a falsificat actul prin care a fost desemnată delegaţia parlamentară la sesiunea APCE.

Preşedintele comisiei de profil Corina Fusu a falsificat decizia Comisiei, cu privire la Codul Audiovizualului, când modificările la document înaintate de majoritatea liberal-democrată nu a întrunit numărul necesar de voturi ale membrilor Comisiei pentru a fi aprobate. Mai târziu, Fusu a prezentat raportul Comisiei la acest subiect, care demonstra că pentru modificarea Codului s-au pronunţat majoritatea membrilor. De menţionat că evidenţa contrariului este demonstrată şi prin materiale video de la acea şedinţă.

Preşedintele comisiei de profil Corina Fusu a falsificat hotărîrea Comisiei şi a remis, cu depăşirea atribuţiilor, un demers la CCA prin care a obligat cea din urmă organizarea unui nou concurs pentru funcţia de membru al CO. În baza acestor recomandări CCA a anunţat un nou concurs pentru suplinirea funcţiilor în Consiliul de observatori.

2.6. Iniţiativa de revizuire a legislaţiei electorale

Prin hotărîre a Parlamentului a fost creată o Comisie specială privind optimizarea legislaţiei electorale. Comisia a elaborat unele teze principale (conceptul) şi examinează următoarele propuneri de modificare a legislaţiei electorale:

• modificarea întregului sistem electoral (de la majoritar la mixt);
• votul la distanţă (prin Internet, poştă, procură);
• votul peste hotare (deschiderea secţiilor de votare în afara misiunilor diplomatice);
• revizuirea modalităţii formării organelor electorale;
• instituirea blocurilor electorale;
• obligarea mass-media să reflecte campania electorală;
• registrul electronic al alegătorilor;
• mecanism nou de contestare;
• şi altele.

În pofida faptului că unele idei sînt binevenite şi ar perfecţiona legislaţia electorală (registrul electronic, mecansimul de contestare), marea majoritate a propunerilor au o tentă exclusiv politică şi au scopul de a adapta legislaţia electorală la interesele de moment ale unor forţe politice în eventualitatea unor noi alegeri pentru a le crea avantaje în detrimentul altor formaţiuni politice.

Un şir de propuneri ale Comisiei speciale contravin Constituţiei şi practicii internaţionale în domeniu. Mai mult ca atît, majoritatea propunerilor nu prevăd un mecanism de implementare, acoperire legală şi financiară. Fracţiunea PCRM a refuzat să participe la lucrările comisiei nominalizate.

2.7. Iniţiativa de adoptare a noii Constituţii a Republicii Moldova

Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu a iniţiat discuţiile privind necesitatea adoptării unei noi Constituţii. Această iniţiativă este susţinută de majoritatea membrilor noii majorităţi parlamentare, printre care se numără şi Ministrul justiţiei, dl. Alexandru Tănase. Argumentarea majorităţii noi de a adopta o nouă consitituţie este de a elimina “lacunele existente” în constituţia actuală, în special în ceea ce ţine de blocajele de alegere a Preşedintelui RM.

PCRM atenţionează că un eventual proces de elaborare şi adoptare a unei noi constituţii nu se va rezuma la modificarea prevederilor cu privire la modalitatea de alegere a preşedintelui RM. În context menţionăm că alte aspecte din constituţie care ar putea de asemenea fi propuse pentru a fi modifcate ar putea crea disensiuni serioase la nivel de societate şi ar destabilize şi mai mult situaţia politică şi social-economică din ţară.

III. Încălcări ale Regulamentului Parlamentului şi de procedură

3.1. Conducerea Parlamentului nu respectă procedura de întocmire a ordinii de zi a şedinţelor, nu aduce la cunoştinţa deputaţilor această ordine de zi şi nu pune la dispoziţia deputaţilor, în termenii stabiliţi, proiectele de acte legislative şi alte materiale de lucru (permanent);

3.2. La întocmirea ordinii de zi nu se iau în consideraţie propunerile fracţiunii PCRM iar însăşi proiectul ordinii de zi pentru următoarele şedinţe nu se supune aprobării (permanent);

3.3. Este restrîns dreptul deputaţilor de a înainta propuneri de modificare a ordinii de zi (peste 10 de cazuri);

3.4. Preşedintele Parlamentului, permanent, comentează propunerile deputaţilor şi luările lor de cuvînt, insultă deputaţii (peste 50 de cazuri);

3.5. Este blocat dreptul instituţiei publice a audiovizualului de a transmite şedinţele Parlamentului în direct, la fel reprezentanţilor mass-media le este îngradit accesul la şedinţele biroului permanent al Parlamentului şi comisiilor permanente. Reprezentanţii majorităţii parlamentare au decis blocarea accesului mass-media la lucrările comisiei de anchetă privind elucidarea evenimentelor din aprilie curent.

3.6. Este încălcat flagrant principiul legal de constituire a delegaţiilor parlamentare permanente care prevede alegerea reprezentaţilor în aceste delegaţii ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament (cazul APCE);

3.7. Deputaţii sînt lipsiţi de dreptul de a lua cuvînt pe marginea chestiunilor de pe ordinea de zi, li se retrage cuvîntul nemotivat şi fără preîntîmpinare; retsrîngerea constantă a deputaţilor de a ieşi cu declaraţii; este restrîns dreptul deputatului de a lua cuvînt în chestiuni de Regulament (circa 40 de cazuri). Sancţionarea de retragere a cuvîntului se aplică neîntemeiat şi fără avertisment (peste 30 de cazuri);

3.9. Se încalcă flagrant procedura de votare a legilor în două lecturi, care nu se respectă (circa 5 cazuri);

IV. Tentative de intimidare a opoziţiei

4.1. Premierul în exerciţiu, Vlad Filat în repetate rînduri a acuzat partidul de opoziţie şi liderii acestuia cu rafuiala politică. Astfel, în cadrul emisiunii în profunzime din data de 21 septembrie curent Vlad Filat a menţionat despre fostul preşedinte al Republicii Moldova, liderul partidului de opoziţie PCRM dl. Vladimir Voronin următoarele — “Cel mai mare criminal este Voronin. Vă asigur, toţi criminalii vor sta la puşcărie”. Asemenea acuzaţii au fost aduse şi de alţi reprezentanţi ai guvernării actuale.

4.2. Premierul în exerciţiu Dl. Vlad Filat, canditatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova Dl. Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi preşedinte interimar al RM Dl. Mihai Ghimpu, la fel ca şi preşedintele partidului “Alianţa Moldova Noastră” în cadrul emisiunii “În Profunzime” dedicată subiectului alegerii şefului statului în repetate rînduri au menţionat faptul că dacă Partidul Comuniştilor nu va vota preşedintele RM guvernarea actuală va întreprinde o serie de măsuri printre care ar fi şi condamnarea şi interzicerea partidului, va iniţia urmărirea penală a reprezentanţilor partidului etc. Asemenea ameninţări tot mai des sunt vehiculate de puterea actuală de la Chişinău şi expuse în mass-media proguvernamentală

4.3. Pe parcursul ultimilor 2 luni, mai mulţi deputaţi din opoziţie, membri ai fracţiunii PCRM au comunicat că au primit apeluri telefonice din partea reprezentanţilor actualei guvernări cu caracter de intimidare fiind menţionat faptul că în cazul în care nu vor vota candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova ar putea fi persecutaţi penal.

4.4. La data 19 noimebrie curent, organizatia neguvernamentala Miscarea Europeana, condusă de prim-vicepresedintele Partidului Democrat, deputatul Oleg Serebrian, a lansat un apel către Alianta pentru Integrare Europeana, cerînd elaborarea unui proiect de lege privind condamnarea comunismului si interzicerea simbolicii comuniste în Republica Moldova.

4.5. La data de 18 noiembrie curent, şeful CCIEC, la indicaţia Prim-ministrului RM, Dl Vlad Filat, în cadrul şedinţei de guvern a învinuit deputaţii comunişti Iurie Muntean şi Igor Dodon de faptul implicării acestora în scheme frauduloase care au favorizat “monopolizarea pieţii de carne”. Premierul Filat a menţionat că este deschis dosar penal pe fapt. Cu o zi mai tîrziu şeful centrului anticorupţie a dezminţit faptul precum că pe numele Dlui Iurie Muntean ar fi fost intentat un dosar penal. PCRM califică aceste acţiuni drept continuare a tentativelor actualei guvernări de intimidare a reprezentanţilor opoziţiei în preajma alegerilor turului II de alegere a preşedintelui RM. Iurie Muntean a iniţiat procedura de acţionare în judecată a Dl. Vlad Filat (prim-ministru), Valeriu Lazăr (ministru al economiei)şi Viorel Chetraru şef al CCIEC pentru calomnie.

4.6. La data de 4 noiembrie curent Deputatul comunist, Ina Şupac, a fost atacată şi bătută în apropierea sediului Parlamentului Republicii Moldova de către trei tinere. Potrivit Procuraturii Generale, două dintre agresoare sunt minore şi sunt deţinute la Centrul de triere al MAI. În privinţa celei de-a treia agresoare a fost înaintat demers la judecătorul de instrucţie privind aplicarea arestului preventiv. Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan, a declarat, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului, că cele trei tinere — sunt vulnerabile şi se aflau în Chişinău pentru a se prostitua. PCRM nu exclude faptul că acţiunile ar putea purta şi caracter politic. Cu o zi înainte de producerea incidentului Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu a insultat-o public pe Ina Şupac în cadrul şedinţei în plen a parlamentului.

4.7. La data de 4 noiembrie 2009 în raionul Basarabeasca a fost incendiată maşina prim-secretarului PCRM din raionul Basarabeasca, Dl. Nicolae Nicolaev. Pe marginea cazului a fost iniţiată ancheta operativă, pînă la momentul de faţă nu au fost stabilite circumstanţele şi infractorii în acest caz.

Sursa: www.pcrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet