Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Prin prezentul proiect de lege constituţională se propune expunerea art. 78 din Constituţie care se referă la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova într-o redacţie nouă.
În baza redacţiei actuale ale art. 78 din Constituţie care prevede că şeful statutului se alege de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, în anul 2009 au avut loc 4 tentative de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au avut loc două tentative — pe 20 mai şi 3 iunie 2009 iar după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 încă două tentative — pe 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009.
Astfel, după toate aceste încercări, dat fiind că nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, Preşedintele Republicii Moldova nu a putut fi ales. Conform art. 78 alin. (5) din Constituţie, dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
Ca rezultat al faptului că nici Parlamentul de legislatura a XVII-a şi nici cel de legislatura a XVIII-a nu a fost în stare să aleagă şeful statului, doar într-un singur an au apărut două cazuri care justifică dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.
Această situaţie a generat un şir de probleme de ordin politic şi un blocaj instituţional care ar putea aprofunda criza politică din Republica Moldova în cazul în care nu va fi amendat art. 78 din Constituţie şi revăzută procedura de alegere a şefului statului, deoarece astfel de situaţii ar putea să se repete pe viitor iar dizolvarea frecventă al Parlamentului este, evident, în detrimentul stabilităţii politice şi constituţionale cu grave consecinţe de ordin social şi economic.
Ţinem să menţionăm că situaţia din Republica Moldova a fost obiectul discuţiilor în cadrul sesiunii Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), care prin avizul său din 12 martie 2010 a aprobat unele recomandări ce ţin de interpretarea art. 78 şi 85 din Constituţia Republicii Moldova. Potrivit acestor recomandări şi concluzii, Comisia de la Veneţia s-a expus expres, că pentru depăşirea acestor probleme, o revizuire a art. 78 din Constituţie în vederea facilitării procedurii de alegere a şefului statului este binevenită.
În contextul celor expuse, un grup de deputaţi au elaborat proiectul de lege privind modificarea art. 78 din Constituţie.
Astfel, alineatele (3) — (6) ale acestui articol vor fi expuse într-o nouă redacţie iar principalele modificări vor consta în următoarele.
Preşedintele Republicii Moldova urmează a fi ales în bază de alternativă, adică cel puţin doi candidaţi. Votarea se va organiza în trei tururi. În primul tur va fi ales candidatul care a obţinut 61 de voturi din numărul deputaţilor aleşi. În cel de-al doilea tur se va considera ales candidatul care va acumula 57 de voturi din numărul deputaţilor aleşi. În cadrul celui de-al doilea tur vor putea participa totţi candidaţii care au participat la primul tur, indiferent de numărul de voturi pe care le-au acumulat. Dacă nimeni dintre candidaţi nu va acumula nici această majoritate se propune organizarea celui de-al treilea tur de scrutin cu participarea doar a primilor doi candidaţi. În turul trei se va considera ales candidatul care a întrunit cel puţin votul majorităţii deputaţilor aleşi.
În cazul în care nici după al treilea tur Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, în termen de 10 zile lucrătoare, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de 60 de zile de la data dizolvării Parlamentului.
Necesitatea indicării în proiectul normei constituţionale a unor termene concrete în care Parlamentul urmează a fi dizolvat şi stabilită data alegerilor parlamentare anticipate este motivată de necesitatea evitării acelor multiple ambiguităţi care au apărut în practică la intepretarea şi aplicarea normei constituţionale existente.
Considerăm că votul majorităţii deputaţilor aleşi pentru alegerea şefului statutului este suficient pentru a evita un posibil blocaj constituţional iar Parlamentul va putea alege Preşedintele ţării. În cazul în care nici acest număr de voturi nu va putea fi întrunit atunci devine evident că legislativul va fi unul total nefuncţional deoarece cu acelaşi număr de voturi este ales Preşedintele Parlamentului şi este acordat votul de încredere Guvernului. În asemenea caz, pentru o posibilă deblocare instituţională Parlamentul urmează a fi dizolvat şi organizate noi alegeri parlamentare.
Conform acestui proiect de lege, pentru a evita orice neclarităţi şi dubii se propune de a prevedea expres că noua redacţie a art. 78 din Constituţie va intra în vigoare după dizolvarea Parlamentului, ales la 29 iulie 2009, adică de următoarele legislative. Totodată, această normă este necesară pentru a exclude posibilitatea, pentru cei care umblă cu aşii în mînecă, de a face abuz de o intepretare eronată a Constituţiei şi de a încerca să evite alegerile parlamentare anticipate şi menţinerea la putere cu orice preţ.
Este necesar de a sublinia că norme asemănătoare de alegere a şefului statului şi dizolvare a Parlamentului sînt prevăzute în Constituţiile a mai multor state europene, adică este o practică europeană recunoscută şi care este conformă tuturor principiilor şi standardelor democratice.
Proiectul este elaborat în strictă corespundere cu prevederile art. 141 şi 142 din Constituţia Republicii Moldova.
Parlamentul adoptă prezenta lege constituţională.
Art. I. Articolul 78 din din Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 1), cu modificările ulterioare va avea următorul cuprins:
“Articolul 78
Alegerea Preşedintelui(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
(3) Preşedintele Republicii Moldova este ales în bază de alternativă.
(4) Este ales candidatul care a obţinut 61 de voturi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, în decurs de 5 zile lucrătoare se organizează al doilea tur de scrutin. În cel de-al doilea tur se consideră ales candidatul care a întrunit 57 de voturi din numărul deputaţilor aleşi.
Dacă în cel de-al doilea tur nici unul din candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi, în decurs de 5 zile lucrătoare se se organizează al treilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în turul doi. În cel de-al treilea tur se consideră ales candidatul care a întrunit cel puţin votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(5) Dacă şi după al treilea tur Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, în termen de 10 zile lucrătoare, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de 60 de zile de la data dizolvării Parlamentului.
(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.”
Art. II. Dispoziţiile articolului 78 din Constituţie, în redacţia art. I din prezenta lege, vor intra în vigoare după dizolvarea Parlamentului, ales la 29 iulie 2009.
Sursa: www.pcrm.md