Stimaţi deputaţi!

Propun să ne dumirim de la bun început: ce discutăm noi azi, pentru ce votăm, ce urmează să apreciem? O cărţulie cu titlu intrigant “Programul Guvernului — Libertate, Democraţie, Bunăstare” sau capacitatea autorilor ei de a transforma în realitate această poveste scrisă?

Dacă e să vorbim despre cărţulie, atunci, recunoaştem, că din punct de vedere literar, ea reprezintă indiscutabil un pas înainte, comparativ cu alte manuscrise, pe care a tot trebuit să le lecturăm în 2009. Fără îndoială, scribii din “Alianţa numărul doi” au devenit considerabil mai buni. S-a schimbat nu doar calitatea textului, dar şi stilul. Dacă vechea creaţie a guvernului putea fi catalogată drept operă din colecţia folclorului interlop, atunci capodopera de faţă este parte deja dintr-un stil mai nou, gen “fentezi”, fapt ce te face să citeşti cu interes sporit pagină după pagină, dar fără a înţelege nici locul nici timpul desfăşurării evenimentelor descrise, sau dacă ele se desfăşoară cu adevărat.

Nu este vorba de o hiperbolă. Programul guvernului practic nu conţine cifre, termene, indicatori de dezvoltare planificaţi. Adică, nimic din ce ar putea fi măsurat, calculat, comparat. Nici un fel de angajamente concrete şi clare, desigur cu excepţia libertăţii, democraţiei şi bunăstării. Şi dacă în activitatea sa politică şi electorală, partidele din Alianţă, încă o lună în urmă răspîndeau fără încetenire date concrete optimiste — mărimea viitoarelor salarii, pensii şi burse, atunci acum, alegătorul curios nu va vedea în programul guvernului nici una din aceste promisiuni. Nici una! Amintiţi-vă cîtă siguranţă triumfalistă, bătăi de tobe în jurul anului 2012, ca o dată a obţinerii de către cetăţenii Moldovei a regimului liberalizat de vize, promisă de Alinaţă. Alegerile au trecut, tobele au amuţit şi în programul guvernului deja nu mai găsim nici un fel de termene promise, cu excepţia unor lozinci şi chemări sonore. Şi aceasta practic în fiecare domeniu — de la educaţie pînă la ocrotirea sănătăţii, de la integrarea europeană pînă la dezvoltarea socială.

Şi dacă este să scoatem din conţinutul progamului multiplele reflecţii privind viitoarele reforme, strategii şi concepţii, graficul elaborării şi adoptării cărora de asemenea nu este indicat, atunci din program practic nu rămîne nimic. Apare întrebarea: dar în general, ce are de gînd să facă guvernul? El doar intenţionează să facă ceva? Sau în următorii ani această guvernare va hrăni poporul, care trăieşte în sărăcie şi deznădejde, cu nuvele utopice privind folosul democraţiei în procesul digestiei? Din păcate, conform acestui document, noul guvern nu are nimic de făcut. El nu are griji! Acesta este un guvern cu adevărat nepăsător. Guvernul în mod demonstrativ a abandonat orice activitate concretă, cu excepţia celei de a scrie. El nu intenţionează să administreze, el intenţionează să conducă. Este clar că în curînd propriile realizări (sau mai precis lipsa lor) acest guvern le va comenta nu pin cifre şi indicatori pozitivi, dar în cel mai bun caz cu aprecieri de tipul: “traiul a devenit mai bun, iar viaţa mai veselă”.

Este demult cunoscut că în asemenea texte siur-realiste sînt adevărate doar greşelile de tipar şi absurdităţile. Ele nu sînt aşa de multe, dar caracterizează în măsură mai mare adevăratele intenţii ale guvernării, decît toate celelalte intenţii nobile. De exemplu, la capitolul “Integrarea minorităţilor naţionale” statutul limbii de stat în Moldova, printre altele, este coborît pînă la nivelul de “oficială”. La capitolul “Priorităţile Guvernului” în subcapitolul “integrare europeană” se spune că “în rezultatul implementării Progranului de activitate a Guvernului, Moldova va deveni un partener de încredere şi ţară recunoscută de comunitatea internaţională”. În versiunea moldovenească este utilizat termenul “ţară binevenită în comunitatea internaţională”. La capitolul “Politica externă” se propune “utilizarea structurilor competente ONU în scopul susţinerii şi noii afirmări a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”. Se crează impresia că autorii programului descriu în fapt un teritoriu virtual care nu ar avea nici recunoaştere internaţională şi nici atribute statale. Într-un paragraf redus şi trunchiat cu privire la relaţiile cu Rusia principiul de bază a acestor relaţii şi anume “parteneriatul strategic” este mascat într-un mod ruşinos. În schimb în programul Guvernului e legalizată şi amnestiată cu desăvîrşire “Declaraţia cu privire la parteneriatul strategic european” semnată pe ascuns de Ghimpu şi Băsescu şi ulterior tăinuită de ochii societăţii pentru cîteva luni. Guvernul propune să stabilească relaţii cu România în conformitate cu prevederile Declaraţiei respective. Şi nu se spune nici un cuvînt despre necesitatea semnării unui tratat de bază cu România. Acestea corespund în esenţă poziţiei Bucureştiului oficial: integrarea Moldovei cu România camuflată cu integrarea europeană.

Şi ultima. Este simptomatic nivelul conştiinţei democratice a autorilor acestei opere, după cum vedem deloc simple. În capitolul “Edificarea statului de drept” Guvernul se obligă potrivit punctului “a”, să elaboreze şi să să adopte o nouă Constituţie. Atît! Nici un efort de motivare a acestui gînd, nici o aluzie cel puţin la faptul, de ce am avea nevoie de o nouă Constituţie? Ce fel de Constituţie va fi aceasta? Nu e nevoie să fii specialist în domeniul dreptului pentru a aprecia această declaraţie ca o demonstraţie a neghiobiei. În nici o ţară din lume guvernul nu are asemenea competenţe, competenţa de a adopta Constituţia. Persoanelor care nu le-a fost frică să pună această frază într-un document oficial pot bineînţeles să se considere o vreme politicieni, dar nu pot nicidecum şi niciodată să pretindă la numele de adepţi ai democraţiei europene! Şi bineînţeles nu trebuie să fii mare deştept ca să înţelegi că un singur rînd din aceste patru cuvinte din proiectul programului de activitate a guvernului face lipsită de sens orice apreciere şi analiză a acestui document. Dintr-o “poveste haioasă şi naivă pentru cinovnici plictisiţi” acest document se transformă într-o grenadă cu inelul tras, un izvor de bănuieli vagi şi sleite, într-un set de ameninţări politice şi a justiţiei, imprevizibile şi, după cum se vede, inevitabile.

Domnule Preşedinte,

Partidul Comuniştilor nu este o opoziţie care activează după principiul “cu cît mai rău, cu atît mai bine”, noi avem în spate jumătate din societatea moldovenească, un electorat activ, bine instruit care tinde spre modernizarea ţării şi către schimbări în bine. Noi am fi votat acest program, dacă am fi descoperit nişte intenţii clare de a merge pe calea modernizării, în pofida faptului că nu sîntem de acord cu componenţa nominală a guvernului propus, în pofida istoriei acestui regim şi a relaţiilor noastre cu el.

Dacă noi am vedea nişte indicatori care ar arăta clar şi univoc creşterea salariilor, pensiilor şi burselor, dacă am vedea noi chilometri de gazoduct, dacă am vedea disponibilitatea de a trece învăţămîntul superior la finanţare din buget, dacă am vedea instrumente palpabile de luptă împotriva criminalităţii organizate, noi bineînteles că am fi susţinut acest guvern.

Dar fiind acum cîteva zile martori ai adoptării unei structuri guvernamentale paralitice prin consens, sortită la trîndăvie, intrigă şi conflicte, noi deja înţelegean că poporul nu va mai beneficia de o putere activă. Prezentarea documentului de azi ne-a convins definitiv: e vorba de un guvern trîndav, care într-adevăr vrea să conducă Republica Moldova în baza unei culegeri de anecdote, urături şi toasturi. Stimaţi domni, reprezentanţi ai Alinaţei nou născute — dumneavoastră aţi cam încurcat destinaţia. Cu acest document ar trebui să mergeţi mai curînd la Uniunea Scriitorilor, nu în Parlament. Şi să nu vă supăraţi dacă în cîteva luni poporul vă va spune pe şleau că nu mai are de gînd să aştepte de la voi milă. Şi să nu vă supăraţi, dacă noi, în calitate de opoziţie, v-am avertizat din timp.

Vă mulţumesc de atenţie.

Sursa: www.pcrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet