Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Onorat parlament, stimată audienţă,
După aşteptări îndelungate, Guvernanţii au propus, în sfîrşit, în atenţia societăţii proiectul legii bugetului de stat pentru anul curent. O privire generală asupra acestuia este suficientă pentru a înţelege că unul din motivele amînării prezentării lui publice ţine de intenţia de a îndepărta la maxim în timp perioada promisiunilor electorale de cea a acţiunilor planificate în acest buget. Şi asta pentru că între promisiuni şi fapte nu există nici o corelaţie.
Acum însă, cînd au dispărut majoritatea panourilor cu “Bunăstarea” şi “Moldova fără sărăcie” promise de Partidele din AIE, cetăţenii ar putea fi mai pregătiţi să afle adevărul despre “grijă enormă a statului de a le asigura un trai decent”. Adevărul, însă, cu regret, este cu totul din altă operă decît cea în care Moldova se prezintă ca o istorie de succes.
Componenta socială a bugetului propus de AIE reflectă în cel mai convingător mod atitudinea de dispreţ al Guvernanţilor faţă populaţia ţării.
În pofida tuturor promisiunilor de a menţine agenda socială pe ordinea zilei, bugetul de stat prezentat este fundamentat pe măsuri de constrîngere şi comprimare a sectorului social. Guvernul va reduce şi în acest an ponderea cheltuielilor bugetare de ordin social, ajungând în 2011 la un neimaginabil cu câţiva ani în urmă nivel de 28% din PIB, acesta fiind cu 2 p.p. mai mic decît în 2010 şi cu 4% p.p. decît în 2009. Amintim că din anul 2001 pînă în 2009, acest indicator a sporit constant , de la 19% la 32%, fiind în creştere cu 70% şi asigurînd o dezvoltare constantă a sferei sociale.
Cea mai accentuată reducere este pregătită de guvernanţi pentru sectorul ocrotirii sănătăţii, (de la 6,4% din PIB în 2009 la 5,25% în 2011); şi sectorul asigurării şi asistenţei sociale de la 15% în PIB în 2009 la 13,6% în PIB în 2011).
Diminuarea finanţării sectorului social este şi mai evidentă, dacă o raportăm la cheltuielile totale ale bugetului public naţional. În acest caz scăderea este de la 73% în 2010 la 70,8% în 2011.
Acest lucru nu înseamnă altceva decît bani mai puţini în buget pentru salarii, pensii, burse, sănătate, educaţie, servicii sociale, etc, fapt care va afecta negativ toate categoriile de populaţie.
Acţiunile prevăzute în buget, la fel ca şi considerentele, dar şi limbajul, sunt în strictă conformitate cu cele din memorandumul cu FMI. Cele mai uzuale expresii, din capitolul social, sunt: “se reduc”, “se anulează”, “se stopează” , “se optimizează” şi, în cel mai bun caz “se amînă” sau “se îngheaţă”. Aspiraţiile Guvernanţilor actuali de a fi pe placul organismelor financiare internaţionale sunt mult mai mari decît interesele cetăţenilor noştri, care sunt jertfite fără nici o ezitare. De aici şi această supunere şi smerenie faţă de tot ce ni se impune din afară.
Autorii proiectului de buget argumentează că e nevoie să micşoreze în acest an cu 20000 numărul de angajaţi din sectorul bugetar, citez “pentru a asigura reducerea presiunii bugetar-fiscale”. În urma unui calcul operat am dedus şi cotă, egală cu 4% de diminuare a presiunii bugetare. Am încercat să văd ce impozite se reduc ca urmare a scoaterii în stradă a 20000 de oameni. Poate D-ră aţi observat stimaţi colegi sau autori ai legii vre-o taxă în scădere, poate TVA s-a redus, sau impozitul pe venit, ori plafonul venitului impozabil. Sau poate cresc alocările de ordin social pentru alte articole. Eu nu am reuşit cum n-aţi reuşit nici Dvs. să găsesc banii economisiţi într-un asemenea mod de către guvernare, pentru că nu-i căutam unde era firesc să apară, la protecţie socială, educaţie ori sănătate. Şi pentru că aproape 800 mil.lei sunt bani mari le-am dat de urmă, în schimb, iată unde: la cheltuielile Parlamentului care cresc tocmai cu 24%, şi să nu credeţi că aici intră reparaţia clădirilor devastate, la cheltuielile curente ale Curţii de Conturi ce cresc 30%, la cheltuielile Aparatului Preşedintelui mai mari cu 20% şi chiar la MF, care n-a uitat să-şi mărească finanţarea proprie cu 14%. Găsim printre favoriţii pentru finanţare şi PG şi MJ, şi bineînţeles, “Teleradio-Moldova” pentru care avem o majorare record de 50%. Enumerarea poate fi continuată, dar credem că tendinţa este clară.
Cu presiunea fiscală şi cea bugetară ne-am clarificat. Ce alte surprize ne-a mai pregătit Alianţa “îngrijorată” de soarta oamenilor în acest buget antiuman?
Printre acestea: alocaţiile pentru îngrijirea persoanelor cu disabilităţi, ajutorul pentru perioada rece (prevăzut doar pentru 3 luni ale anului), alocaţiile pentru veterani, alocaţiile sociale, indemnizaţiile de şomaj, compensaţiile pentru cheltuielile de transport, indemnizaţiile de deces, precum şi altele.
Aceleaşi abordări, dimensiuni, principii şi valori, le întîlnim cînd vine vorba şi de ocrotirea sănătăţii a altor categorii de populaţie.
Astfel, dacă în urma manipulărilor cu cifrele bugetare, Guvernului îi reuşeşte să mascheze cumva atitudinea sa batjocoritoare faţă de sănătatea cetăţenilor, aceasta se reflectă ulterior bine conturat în dinamica negativă a indicilor de sănătate, dar şi mai grav în indicele mortalităţii în creştere, pentru prima dată după mulţi ani.
Iată şi corelaţia directă dintre măsurile de austeritate în sănătate din anul trecut şi creşterea de două ori a numărului mortalităţii materne, sau a mamelor tinere. Aţi avut curajul, Domnule ministru să arătaţi aceste cifre celor de la FMI? Cred că nu.
Stimate D-le Ministru al Finanţelor, şi colegi din alianţă. Există domenii în care erorile nu se iartă şi nu mai pot fi reparate în timp. Eu Vă îndemn să aplecaţi şi să mai reflectaţi asupra acestui buget, în special la capitolele ce ţin de calitatea vieţii oamenilor. Să redirecţionaţi resursele de la domeniile ce mai aşteaptă către cel social.
Nu lăsaţi istoria cu Moldova de succes să rămînă doar proiecţia Dumneavostră imaginară, căci cetăţenii noştri speră şi aşteaptă succese reale, soluţii reale şi nu poveşti despre succese.
Sursa: www.pcrm.md