Stimaţi reprezentanţi ai mass-media.

Această conferinţă de presă este în mare parte una de alertă.

Trebuie să recunoaştem că majoritatea paşilor intreprinşi de actuala Guvernare impun deja de mai mult timp, nişte intervenţii de urgenţă. Mă refer aici la o intervenţie imediată din partea intregii societăţi, nu doar a partidelor politice, pentru a influenţa ceea ce deja putem numi “fascism economic”.

Venind acum doi ani la putere cu lozinci de genul — nu avem nevoie de Parlament, nici de Preşedinţie, le avem pe toate la Bucureşti — regimul liberal practic şi-a declarat deschis intenţiile. Nu este de mare mirare că la etapa actuală această ipoteză se extinde asupra tuturor domeniilor. Acest regim nu are nevoie de Academia de Ştiinţe. Doar o avem de asemenea la Bucureşti. Nu avem nevoie de un sistem modern de educaţie, nici de zeci de şcoli medii din regiunile rurale, nici de şcoli profesionale. Se pare că nu mai au nevoie nici de spitale raionale. Deja este cunoscut faptul că guvernarea elaboreaza planul de optimizare a spitalelor raionale, conform căruia o mare parte dintre spitalele renovate vor deveni din nou nişte simulări de puncte medicale.

Nu în zadar am utilizat anume acest termen dur, care denotă atitudinea premeditat negativ socială a acestui regim. A face economii neglijînd resursa umană, educaţia, sistemul de sănătate, a se dezice de strategia de a investi în capitalul uman — reprezintă, de fapt, un fascism economic. Alt calificativ nu poate fi atribuit în cazul dat. Cu atît mai mult în condiţiile în care în Republica Moldova alt resurs, decît cel uman, nu există. Dar iată că, în locul stimulării şi măririi capacităţii de cumpărare, identificării resurselor pentru accelerarea dezvoltării sociale, puterea recurge la a economisi banal şi primitiv. A tăia, în sensul direct, în “carne vie”. Într-adevăr pentru a aplica o asemenea soluţie economică nu este nevoie nici de inteligenţă, nici de studii economice. Este absolut suficient să fii o guvernare fără scrupule şi bun simţ. Este foarte simplu să presupunem că ideală, în viziunea acestui regim, este situaţia în care în Republica Moldova rămîne doar o şcoală, un spital, o grădiniţă şi un singur oraş, inconjurat de pîrloagă.

Nu este deloc o exagerare! Acum, cînd intrăm în campania de alegeri locale generale, aflăm că guvernarea Republicii Moldova a pregătit o altă surpriza — o nouă reformă teritorial-administrativă. Descoperim că încă în a doua jumătate a anului 2010, Guvernul a dat startul programului “Descentralizare şi Autonomie Locală”. Şi iată că a luat naştere un document întitulat “Strategia Naţională de Descentralizare”. Proiectul Strategiei deja a fost publicat şi plasat pe pagină de internet separată a Guvernului, dedicată în exclusivitate Programului de Descentralizare. În perioada 4–15 aprilie a avut loc prima rundă de consultări cu reprezentanţi ai Administraţiilor Publice Locale din 7 raioane, pe marginea Strategiei în cauză.

Un studiu detaliat al acestui document denotă că în spatele procesului de “descentralizare”, este urmarită de fapt ideea unei reforme administrativ-teritoriale generale. Pe lîngă descentralizarea financiară şi a proprietăţilor, Strategia presupune necesitatea unei reforme a sistemului administrativ-teritorial. În textul Strategiei este supusă unor critici reforma administrativ-teritorială din 2003 şi renunţarea la judeţe. Marii gînditori ai guvernării actuale consideră că în Moldova există “fragmentarea excesivă a sistemului administrativ-teritorial”. Concluzia care decurge, respectiv, din această strategie este evidentă.

Mai mult decît atît, autorii acestei strategii afirmă cu tristeţe că “în 86% din localităţi locuiesc mai puţin de 5000 locuitori”. Regretul lor este bazat pe practica europeană, care afirmă că optimă pentru dezvoltarea locală este o localitate de cel puţin 5000 locuitori. Nu este cunoscut la care practică europeană fac referinţă autorii, dar devine cert că 86% din Primăriile actuale, eventual pot fi desfiinţate. Dar acest lucru va avea loc, în aşa-zisa, perspectivă. Iar o treime din Primării, deja la sensul direct, sînt condamnate eliminării, deoarece în aceste localităţi sînt mai puţin de 1500 locuitori, deci — doar o treime din necesar!

Cu alte cuvinte, proiectul propus de descentralizare înseamnă:

1. optimizarea numărului de primării reieşind din calculul nu mai puţin de 5000 de locuitori pentru o primărie.
2. optimizarea numărului de unităţi administrative ale administraţiei publice locale de nivelul doi (raioane) şi trecerea la unităţi administrative mai mari după exemplul judeţelor, în care vor intra mai multe teritorii şi populaţie.

Şi acestea nu sînt fanteziile Partidului Comuniştilor! Confirmarea acestor planuri este în informaţia coraportorilor pentru Moldova (domnul Vah şi doamna Cristoferson), prezentată în formă scrisă în luna aprilie în cadrul Comitetului de Monitorizare al APCE. Făcînd referinţă la Victor Bodiu, în informaţia coraportorilor se vorbeşte despre viitoarea reformă teritorială şi necesitatea creării “unităţilor locale funcţionale”. În calitate de exemplu , V. Bodiu a adus faptul că în prezent numărul de locuitori în 30 % de primării nu depăşeşte 1500 de persoane, fapt ce vorbeşte, în “opinia lui competentă”, despre ineficienţa localităţilor în cauză.

Atrage atenţia şi adresarea, sub semnătura lui Victor Bodiu, plasată pe pagina de internet a guvernului, cu titlul “De ce descentralizare?”, în care se vorbeşte despre termenii descentralizării, precum şi despre etapele acesteia. În cele din urmă, V. Bodiu face o concluzie, citez: “reieşind din faptul că reforma descentralizării a întîrziat considerabil, se impune necesitatea unui calendar restrîns de implementare. Descentralizarea trebuie să devină o sarcină de interes naţional în acest an, sarcină, care va fi realizată de întreaga clasă politică din Republica Moldova”.

Desigur că reprezentaţii guvernării pot aduce argumente că chipurile toate aceste reforme vor duce la economisiri, la reducerea aparatului birocratic şi multe altele. Printre altele, aici aşi dori să menţionez, că pentru ei iubiţii, nicidecum nu inteţionează să facă economii, chiar invers, în permanenţă umflă statele de personal ale ministerelor, departamentelor, agenţiilor, Parlamentului, a întregului aparat administrativ central. Desigur, ei muncesc atît de mult, încît nu pot fără vicepreşedinţi, viceminiştri pentru fiecare partid din AIE, asistenţi pentru deputaţii din Alianţă, mulţi alţi asistenţi, locţiitori ai acestor asistenţi şi aşa mai departe. Dar dumneavoastră cunoaşteţi, eu în mod conştient nu doresc să intru în discuţii pe marginea acestui subiect. Cu ei noi avem diferite valori, diferite viziuni asupra binelui şi răului, o înţelegere diamentral opusă a faptului cu ce se poate de jertfit şi cu ce nu nu se poate de jertfit niciodată, că sînt lucruri pe care nu se poate de economisit, care nu sînt de vînzare. Amintesc doar, că sistemul de raioane — este o cerinţă ce vine de jos, aceasta este o adevărată expresie democratică a voinţei poporului, în întîmpinarea căreia Partidul Comuniştilor a mers în anul 2003 şi a obţinut efecte sociale vizibile. Puterea a devenit cu mult mai aproape de popor. La distanţa unei mîni. Şi anume asemenea guvernare a reîntors şi spitalele raionale, a tras gaz în satele moldoveneşti, telefon, Internet în şcolile săteşti, zeci de staţii tehnologice de maşini. Şi iată toate acestea, adică semne palpabile de dezvoltare deja nu vor mai fi. Şi astăzi este clar un lucru: pentru majoritatea absolută a primăriilor aceste alegeri vor fi ultimele. Desigur, în cazul în care poporul va permite organizarea acestui genocid administrativ.

Aşa că, în ceea ce priveşte susţinerea din partea “întregii clase politice”, reprezentatul guvernului s-a grăbit. Cel puţin jumătate din aşa numita clasă, reprezentată de Partidul Comuniştilor, va deveni linia de apărare în calea acestei “împărţiri negre” a Moldovei. În aşa fel, aceste alegeri decid nu doar întrebarea, care din partide va acumula cel mai mare număr de primari şi consilieri. Întrebarea este principială: a fi sau a nu fi administraţiei locale în ţara noastră, a fi sau a nu fi dezvoltării satelor noastre, a fi sau a nu fi perspectivei sociale destoinice în afara capitalei şi cabinetelor birocraţilor. Şi la această întrebare, partidul nostru răspunde afirmativ!

Sursa: www.pcrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet