Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
În ultimii doi ani a devenit evident faptul că criza politică în Republica Moldova, provocată prin porgromurile din 7 aprilie 2009, nu poate fi depăşită doar prin alegerea şefului statului. Incapacitatea Alianţei de guvernare de a alege Preşedintele — este doar rezultatul tuturor contradicţiilor interne, conflictelor şi scandalurilor de corupţie care domină actuala putere. Şi este o legitate că liderii Alianţei au decis depăşirea situaţiei existente nu pe calea regîndirii politicii sale actuale, nu prin căutarea compromisurilor cu fracţiunea care reprezintă jumătate din alegătorii ţării, dar prin unica metodă testată şi convenabilă — căutarea trădătorilor.
Şi trădătorii s-au găsit. Pe 4 noiembrie trei deputaţi din fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor — Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc — au declarat ieşirea din fracţiune. Toţi trei au declarat în mod deschis că decizia lor constă în acordarea a trei voturi pentru alegerea Preşedintelui. Anume această formulare ne permite să apreciem univoc decizia lor ca aderare la alianţa de guvernare şi politica acesteia.
Este necesar a menţiona, că acest demers a fost în mare parte o surpriză pentru Partidul Comuniştilor. Şi Greceanîi, şi Dodon fac parte din categoria persoanelor care în ultimii ani au fost promovaţi activ de către Partidul Comuniştilor la cele mai înalte funcţii de conducere în stat. Şi ei nu ar trebui să se plîngă pe lipsa de solicitare politică. În acelaşi timp, Comitetul Central al Partidului Comuniştilor atrage atenţia la faptul că nici unul din ei niciodată nu şi-a expus deschis această poziţie a sa, fie în cadrul şedinţelor săptămînale ale fracţiunii, fie în cadrul Plenarelor Comitetului Central. Ei nu s-au adresat cu aceste subiecte către conducerea partidului nici în formă verbală, nici scrisă, deşi în cadrul şedinţelor fracţiunii Partidului Comuniştilor şi şedinţelor Executivului Politic erau purtate discuţii destul de aprinse pe marginea elaborării planului de acţiuni a PCRM — şi în ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, şi în chestiunile eventualei reformatări a coaliţiei de guvernare, şi în altele. În aşa fel ei acţionau perfid, conspirativ, în cîrdăşie cu liderii Alianţei. Unica apreciere a acestui comportament — trădarea politică şi josnicia civică.
Comitetul Central, în mod similar caracterizează tot ce are legătură cu oarecare iniţiative ale lui Igor Dodon privind aşa numita “modernizare” a PCRM. Pînă în luna noiembrie nu era clar ce anume înţelege prin “modernizare”. Schimbarea simbolurilor, liderilor, stilului politic, programului? — Toate aceste întrebări au fost adresate de două ori lui Igor Dodon în şedinţele Executivului Politic al CC al PCRM. Dar în ambele cazuri el declara precum că nu este înţeles corect sau presa în mod intenţionat denaturează declaraţiile lui. În sfîrşit, pe 2 noiembrie a apărut un document prezentat de către Igor Dodon public. Acest document, printre altele a fost transmis tuturor mijloacelor de informare în masă, în afară de presa de partid şi Comitetul Central. Astăzi deja este evident că modul provocator de prezentare şi însăşi conţinutul iniţiativelor expuse au fost doar un motiv pentru trădarea partidului nostru, iar esenţa aşa numitei modernizări se reducea la atragerea în cîrdăşie a celei mai mari şi populare organizaţii politice din ţară cu planurile criminale ale Alianţei de guvernare.
Comitetul Central al Partidului Comuniştilor apreciază gestul lui Dodon, Greceanîi şi Abramciuc ca o acţiune de completă decădere morală, ca o demonstraţie a lipsei depline de principialitate şi coruptibilitate. Nu trebuie trecut cu vederea şi faptul că consecinţele politice ale acestei trădări pot avea cea mai dramatică continuitate pentru viitorul şi statalitatea moldovenească, poporului său, capabile să înrădăcineze în ţară pentru o perioadă lungă de timp regimul oligarhic criminal. În orice caz, rezultatele acestei trădări sînt evidente: Alianţa pentru integrarea europeană dispune acum de numărul necesar de voturi pentru alegerea propriului Preşedinte şi ignorarea deplină a jumătate din societatea moldovenească.
În situaţia creată, Comitetul Central al Partidului Comuniştilor cheamă poporul moldovenesc la rezistenţă faţă de regimul instalat în ţară.
Intrigilor, trădării, noi trebuie să contrapunem unitatea noastră, consolidarea noastră, organizarea noastră şi intenţia fermă de a întoarce Moldovei stabilitatea, echitatea şi încrederea în ziua de mîine.
Sursa: www.pcrm.md