Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Declaraţia Fracţiunii PCRM pe marginea proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2012
|
|
Stimaţi colegi, onorată audienţă,
În condiţii de normalitate, dezbaterile Parlamentare privind bugetul de stat ar fi trebuit să fie constructive, profesioniste, responsabile, oneste, etc, pentru că acest document reprezintă calea de urmat a ţării pe o perioadă de un an.
În mod normal, acest document trebuia elaborat şi prezentat Parlamentului acum cîteva luni. Doar că Guvernul nostru nu mai respectă nici legea, nu mai dă importanţă nici opiniei legiutorilor, nici sindicatelor, patronatelor, agenţilor economici nici cetăţenilor de rînd.
Guvernul speră din nou ca prin intermediul şantajului politic, a miniciunilor şi a manipulării să transforme Parlamentul într-un decor sumbru, fara rost, într-o maşinarie automată de votat, care nu poate schimba nimic daca crede altfel decît FMI. Guvernul contează şi azi să tracă formal prin legislativ, cu viteză fulger, fără vre-o modificare de esenţă, cele mai importante bugete.
Să ne referim la capitolul “venituri” a proiectului.
Din suma totală ce reprezintă creşterea generală, în raport cu anul curent, a veniturilor bugetare, mai mult de jumătate, sau circa 1,4 mlrd lei, reprezintă efecte ale noii politici fiscale şi vamale, iar cealaltă parte revine creşterii volumului granturilor (450 mln lei) şi a veniturilor bugetare din importuri (apoape 1 mlrd lei).
Cine mai are curajul sau mai poate să afirme despre o evoluţie macroeconomică pozitivă???
În anul ce urmează, se planifică încasarea TVA pe mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul ţării în mărime mai mică cu 130 mln lei decît în anul curent. Mai are cineva iluzii vis a vis de capacitatea Guvernului de a stimula şi de a asigura dezvoltarea economică???Or, nu reprezintă acest fapt şi o dovadă de incapacitate de administrare fiscală ???
Şirul de argumente ce dovedesc inaptitudinea Guvernului de a colecta impozite şi taxe poate fi continuat. În acest context, menţionăm şi reducerea cu 0,6 p. p a ponderii veniturilor bugetare în PIB, pe fundalul sporirii presiunii fiscale dar şi necorespunderea volumului de TVA colectat la vamă cu ritmurile de creştere a importului, etc.
Reducerea de 3,5 ori în raport cu 2008 a colectărilor impozitului privat şi a taxei pe licenţă semnalează restrîngerea din ultimii ani a activităţii economice ca urmare a măsurilor de constrîngere si asuprire aplicate agenţilor economici.
Constrîngeri aduce acest buget tuturor cetăţenilor, inclusiv celor mai nevoiaşi. Prin intermediul noilor accize la gazul lichefiat Guvernul planifică să sustragă aproape 80 mln lei din buzunarele oamenilor, în special a celor de la sate, care nu au avut posibilitate să se conecteze la gaz natural şi pentru care fiecarte ceai pus pe masă copilului înainte de şcoală şi fiecare mamăligă sau ciorbă se va scumpi.
Analizînd structura veniturilor bugatare, constatăm că ponderea veniturilor directe în total venituri rămîne a fi mai mică chiar şi în raport cu anul 2010, fapt ce dovedeşte Guvernul continuă să mizeze pe impozitarea consumului, sperînd la creşterea în continuare a remitenţelor. Considerînd însă ultimele evoluţii economice din ţarile unde muncesc concetăţenii noştri, o asemenea miză este periculoasă şi e mult probabil să ne aşteptăm în anul ce vine la noi rectificări negative bugetare propuse de MF.
Capitolul cheltuieli la fel reprezintă expresia “grijii enorme” faţă de popor, manifestată de alianţa de la putere. Obsesia amputării cheltuielilor sociale şi, respectiv, a veniturilor majorităţii populaţiei — constituie filozofia de bază a acestui compartiment. Astfel lupta cu sărăcia se mai amînă pe o perioadă nedeterminată de timp, cel puţin pe un an.
Explicaţiile motivelor de a reduce finaţarea sectorului social sunt ambalate în răsuflatele expresii cosmetizate, gen: "Sunt angajamente asumate faţă de partenerii externi!" ori “AIE modernizează Moldova şi s-a angajat în reforme structurale ce impun ajustarea poverii cheltuielilor de ordin social”. Zis şi făcut!
În anul ce vine, Guvernul continuă să reducă povara bugetului cu cheltuielile sociale, astfel încît în a. 2012 ponderea acestor cheltuieli în PIB va fi în descreştere deja cu 19% faţă de 2009.
Prin prisma aceluiaşi indicator, cele mai afectate sectoare sunt cele mai vitale pentru oameni: cel al ocrotirii sănătăţii (-25% faţă 2009 şi 6% faţă de 2011 ca pondere a cheltuielior cu sănătatea în PIB); cel al asigurării şi asistenţei sociale (-17% faţă 2009 şi 7% faţă de 2011 ca pondere în PIB), Aceiaşi dinamică negativă se constată pentru sectorul educaţiei şi cel al ştiinţei.
Sectorul gospodăriei comunale şi de expluatare a locuintelor este la fel plasat, pe lista de aşteptare a unei Guvernări mai îngăduitoare şi generoase, deci şi în anul viitor acoperişurile şi sistemele de canalizare vor rămîne deteriorate şi defectate, iar apeductele ruginite, pentru aceste nevoi fiind planificaţi bani mai puţini (— 25% faţă de 2009 ca pondere în PIB).
Un calcul aritmetic simplu dovedeşte că dacă s ar fi menţinut aceleaşi proporţii de distribuţie pentru nevoi sociale a PIB¬- ului ca şi în anul 2009, domeniului social i-ar fi revenit cu 5,6 mlrd lei mai mult decît prevede bugetul pentru 2012 (bani care ar fi fost suficienţi pentru majorarea de 1,5 ori a pensiilor (2,6 mlrd) şi a tuturor salariilor din sectorul bugetar (2 mlrd) dar şi pentru compensarea tuturor cheltuielile anuale ale populaţiei cu sporirea din anul trecut a tarifelor la gaz şi căldură (1 mlrd). Se poate deci, dar nu se vrea!
Ne întrebăm, cine se bucură totuşi de multtrîmbiţata creştere a PIB-ului, dacă ea nu este resimţită de oameni ci se regăseşte doar în rapoarte triumfaliste ale Guvernări; dacă pe fundalul majorărilor constante de preţuri, inclusiv tarife la gaz şi căldură, peste 150 de mii de cetăţeni vor fi lipsiţi în anul ce vine de compensaţii nominative pentru gaz, căldură, lumină iar circa 450 mii de ajutorul pentru perioada rece a anului; dacă valoarea reală a prestaţiilor sociale nu va creşte cu nici un bănuţ; dacă epidemia de tuberculoză va lua o amploare şi mai mare pentru că reconstrucţia spitalului din Vorniceni nu va fi finalizată nici în acest an, dacă pacienţii vor fi impuşi să scoată suplimentar cîte 20 lei bani din buzunar pentru o vizită la medic (pentru că magnificii Guvernanţi au inventat coplata în sănătate, pentru a discuraja adresabilitatea la medic) ???
Cu siguranţă, aceste mizerabile performanţe pot aduce satisfacţie doar exponenţilor puterii ce se străduie cuminciori să îndeplinească programul cu FMI la virgulă, pentru a mai fi odată mîngîiaţi pe creştet.
Urmărind modul în care guvernul Filat prioritizează cheltuielile, vedem că austeritatea financiară la care este condamnată societatea moldovenească nu afectează nici cît de puţin instituţiile ce deservesc puterea, bugetul cărora în 2012 va cunoaste creşteri semnificative. Astfel, printre beneficiarii blagosloveşteniei bugetar-guvernamentale se numără: Curtea Constituţională cu o creştere a finanţării de +49%; Ministerul Finanţelor (+46 %) Aparatul Preşedintelui (+37%), Parlamentul, (+21%) Cancelaria de Stat (+15%), etc… doar aceste instituţii vor primi suplimentar în raport cu anul trecut cu circa 300 mln lei m.m.
Cum s-ar zice: “Pentru unii mumă, pentru altii ciuma”.
Un alt capitol de cheltuieli ce va înregistra creşteri de circa 16% (sau 105 milioane lei) va fi cel al deservirii datoriei publice. Deja din 2012 acest guvern care a majorat de trei ori ponderea datoriei externe şi a împrumutat bani pentru consum şi pentru o sumedenie de proiecte inutile, va plăti doar dobînzi pe creditele angajate în sumă de peste 780 milioane lei. Reamintim, că toată economia pe care reformatorii guvernanţi speră s-o obţină de la închiderea masivă a şcolilor este comparativă cu această sumă. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă următoarele, au împrumutat în 2010 şi 2011 bani, iar acum creditorii îi impun să închidă şcolile pentru a putea întoarce aceşti bani, şi încă cu dobînzi usturătoare.
Pe scurt, despre deficitul bugetar.
În opinia noastră, menţinerea în perioadă de criză a unui nivel atît de mic al deficitului bugetar (de doar 0,9% din PIB) din contul reducerii cheltuielilor statului, în special a celor de ordin social, nu este justificată. Acest nivel este de 3–4 ori mai mic decît cel acceptat de FMI chiar şi pentru ţările europene. Or, aproape un % al deficitului constituie circa 930 mil lei.
Guvernul pregateste pentru privatizare cele mai strategice întreprinderi ale statului: RED Nord, Red Nord Vest, CET-urile, aeroporturile, întreprinderi de comunicatii, etc, fapt împotriva căruia Fracţiuniea PCRM se pronunţă categoric. Ne întrebăm însă unde sunt reflectaţi în buget banii planificaţi din aceste privatizări de anvergură? De ce aceşti bani nu ar putea fi sursa de acoperire a unui nivel mai mare a deficitului,din contul căruia s-ar putea finanţa mai multe nevoi sociale? Poate din cauza că acestea se pregătesc a fi vîndute la un pret derizoriu, iar marea parte a banilor încasaţi din pretul real se vor duce în alte direcţii?
Fracţiunea PCRM califică bugetul de stat pentru 2012 drept unul al poverii fiscal sporite, drept buget al ineficienţei, buget al degradării şi al destabilizării continuie, buget politizat, buget antiuman şi antisocial, buget de austeritate şi de condamnare la sărăcie a cetăţenilor noştri.
Sursa: www.pcrm.md
