Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPCRM

Comunicat de presă al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova

|versiune pentru tipar||
PCRM / 18 ianuarie 2012
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

La data de 18 ianuarie 2012, miercuri, ora 11.30, PCRM va depune la Procuratura Generală o interpelare deschisă cu solicitarea de a porni o urmărie penală pe faptul falsificării alegerilor din 16 decembrie 2011 si pe faptul uzurpării puterii de stat si tragerea la răspundere penală a Presedintelui Parlamentului si presedintelui interimar domnului Marian Lupu.

Serviciul de presa PCRM

Procuratura Generală a Republicii Moldova — Interpelare deschisă

Prin prezenta, subsemnaţii deputaţi, din numele fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova solicită intervenţia urgentă a Procuraturii Generale pentru investigarea minuţioasă şi demararea tuturor procedurilor legale pentru tragerea la răspundere penală a Preşedintelui Parlamentului, Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, domnului Marian Lupu care este primul responsabil pentru grava încălcare a Constituţiei Republicii Moldova, fapt ce a dus la uzurparea puterii în stat.

Începînd cu 11 septembrie 2009, Republica Moldova nu are un şef de stat ales conform normei constituţionale.

Al treilea an deja, noua guvernare a ţării se menţine la putere prin diverse tertipuri juridice, tărăgănînd la nesfîrşit procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

De la ultima dizolvare a Parlamentului şi de la ultimele alegeri parlamentare a trecut mai mult de un an iar actuala majoritate parlamentară în frunte cu Preşedintele Parlamentului Marian Lupu nici nu se gîndeşte de a respecta norma constituţională şi de a alege Preşedintele ţării.

Conform prevederilor art. 78 din Constituţie şi un şir de acte ale Curţii Constituţionale, Parlamentul nu doar este în drept dar este obligat să aleagă şeful statului. Dacă Preşedintele ţării nu este ales atunci Parlamentul urmează a fi dizolvat şi organizate alegeri parlamentare anticipate.

Tergiversarea intenţionată de a alege Preşedintele Republicii Moldova înseamnă evitarea cu orice preţ eventuala dizolvare a Parlamentului, fapt ce înseamnă menţinerea cu orice preţ la putere cu încălcarea Legii Supreme în Stat.

Mai jos, aducem cîteva exemple de flagrantă încălcare a Constituţiei şi tărăgănarea intenţionată a procedurii de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 90 din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul urma să demareze procedura de alegere a şefului statului pînă la finele lunii februarie 2011. Curtea Constituţională a refuzat să se expună pe această problemă şi a obligat Parlamentul să stabilească un termen concret în legislaţie pînă la 8 mai 2011.

Majoritatea parlamentară în frunte cu Preşedintele Parlamentului Marian Lupu a refuzat să execute adresa Curţii Constituţionale şi nu au stabilit termenul de alegere a şefului statului.

În continuare, la 18 noiembrie 2011, absolut neîntemeiat a fost anulată procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova din motivul lipsei de candidaţi.

De remarcat că odată ce candidaţii la funcţia de Preşedinte pot fi susţinuţi sau înaintaţi doar de către deputaţii în Parlament, faptul că nici un deputat nu a susţinut şi nici nu a înaintat vreun cadnidat, reprezintă obstrucţionarea şi blocarea procedurii de alegere a şefului statului.

Conform avizului Curţii Constituţionale nr. 4 din 26 decembrie 2000, Curtea a stabilit că cu atît mai mult este justificată dizolvarea Parlamentului în cazul în care şeful statului nu este ales din cauza blocării decătre majoritatea deputaţilor a alegerilor repetate.

Apreciind dreptul constituţional al Preşedintelui de a dizolva Parlamentul în circumstanţele menţionate, este necesar a avea în vedere că acest drept reprezintă o modalitate de a reacţiona la obstrucţionarea alegerilor prezidenţiale repetate. În acest caz şeful statului nu numai că este în drept să dizolve Parlamentul, dar, potrivit Legii Supreme, are şi obligaţia de a proceda astfel.

La 20 septembrie 2011, Curtea Constituţională a stabilit expres că Preşedintele Republicii Moldova urmează a fi ales conform procedurii prevăzute de art. 78 din Constituţie şi nu se admite nici un fel de derogare sau dezvoltare prin alte legi.

La 16 decembrie 2011 a avut loc şedinţa specială a Parlamentului privind alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Anterior acestei şedinţe, domnul Marian Lupu, ca şi candidat la funcţia de şef al statului, a îndemnat deputaţii să arate buletinul de vot după ieşirea din cabina de vot pentru ca toţi să fie convinşi că a fost făcută alegerea corectă, în pofida faptului că comisia specială a atenţionat deputaţii despre inadmisibilitatea violării secretului votului.

Astfel, atît Marian Lupu cît şi alţi deputaţi au executat comanda candidatului şi au arătat pentru cine au votat.

Mai mult ca atît, domnul Lupu a declarat că va întreprinde măsurile de rigoare pentru a identifica şi pedepsi acel deputat care a introdus în urnă un buletin curat, adică fără a fi exteriorizată intenţia de vot.

În caz de necesitate, toate materialele video probante corespunzătoare pot fi puse la dispoziţia organelor de anchetă.

Prin hotărîrea Curţii Constituţionale din 12 ianuarie 2012, s-a stabilit că la 16 decembrie a fost încălcat flagrant votul secret prevăzut la art. 78 din Constituţia Republicii Moldova, fapt ce confirmă că domnul Marian Lupu a încălcat Constituţia cînd a comandat deputaţilor să arate buletinul de vot, influenţînd astfel, rezultatele votării.

Considerăm că aceste acţiuni ale domnului Marian Lupu se încadrează perfect în componenta de infracţiune prevăzută la art. 182 alin. (2) Cod penal, falsificarea prin orice mijloace a rezultatelor votării.

Mai mult ca atît, faptul că nu a fost numită o noua dată a alegerilor prezidenţiale, cît şi ultimele declaraţii ale liderilor actualei guvernări, în frunte cu Marian Lupu, privind modificarea Constituţiei prin referendum pentru a facilita alegerea şefului statului şi evitarea alegerilor parlamentare anticipate pun capăt oricăror dubii că asemenea acţiuni se încadrează în componenta de infracţiune prevăzută la art. 339 Cod penal, acţiuni săvîrşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

Conform art. 2 alin. (2) din Constituţie Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Luînd act de cele expuse, în temeiul art. 22 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, art. 5 din Legea cu privire la procuratură şi art. 274 din Codul de procedură penală a Republicii Moldova solicităm pornirea urmăririi penale pe faptul infracţiunilor prevăzute de art. 182 şi 339 Cod penal (falsificarea alegerilor şi uzurparea puterii în stat), precum şi demararea tuturor procedurilor necesare în vederea tragerii la răspundere a domnului Marian Lupu.

Despre măsurile întreprinse rugăm să fim informaţi regulat.

Deputaţii în Parlament

Sursa: www.pcrm.md

Acţiunile criminale ale poliţiei de frontieră a României nu pot fi îndreptăţite cu nimic Declaraţia fracţiunii PCRM privind acţiunile anticonstituţionale ale Curţii Constituţionale din Republica Moldova