Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Sergiu SÎRBU: Dizolvarea Parlamentului şi desfăurarea unor alegeri libere şi corecte — unica posibilitate de a reveni la legitimitate
|
|
Articolul 2 din Constituţie statuează că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
Potrivit art.60 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova. Odată cu învestirea sa Parlamentul are obligaţia de a forma organele statale pentru a asigura principiul separaţiei puterilor, consacrat de art.6 din Constituţie.
Una din obligaţiile fundamentale ale Parlamentului constituie alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.
Din practica şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut că, indiferent de circumstanţele care au determinat desfăşurarea alegerilor parlamentare (expirarea mandatului sau dizolvarea), Parlamentul, intrînd în exerciţiul funcţiei, are obligaţia de a se subordona Constituţiei şi, pentru asigurarea continuităţii puterii prezidenţiale, de a desfăşura alegerea şefului statului în conformitate cu prevederile art.78 din Constituţie.
Totodată, conform avizelor anterioare ale Curţii, neparticiparea la alegerea şefului staului, blocarea sau obstrcuţionarea alegerilor reprezintă cirumstanţe de dizolvare a Parlamentului.
La 28 septembrie 2010 a fost dizolvat Parlamentul de legislatura XVIII-a din motivul nealegerii şefului statului, fiind numită data alegerilor parlamementare anticipate pentru data de 28 noiembrie 2010.
La 28 decembrie 2010 s-a desfăurat şedinţa de constituire a Parlamentului nou ales.
Conform interpretării logice şi spiritului Constituţiei, luînd ca bază şi analogia art. 90 din Legea Supremă, Parlamentul nou ales urma să iniţieze procedura de alegere a şefului statului în termen de maxim 2 luni, adică pînă la 28 februarie 2011.
Curtea Constituţională, prin decizia sa din 8 februarie 2011 a refuzat să dea interpretare a termenului de 2 luni şi a emis o adresă Parlamentului care era obligat pînă la 8 mai să modifice legislaţia şi să stabilească un termen concret de organizare a alegerilor prezidenţiale.
Parlamentul a refuzat să execute adresa Curţii Constituţionale şi nu a stabilit data limită de alegere a Preşedintelui RM.
Conform art. 90 din Constituţie, Parlamentul nu poate fi dizolvat mai des decît o dată pe an de la ultima dizolvare.
La 28 septembrie 2011 a expirat un an de la ultima dizolvare a Parlamentului.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, domnul Dumitru Pulbere absolut corect a apreciat că dacă Parlamentul nu a organizat alegeri prezidenţiale în termen de un an de la ultima dizolvare atunci după data de 28 septembrie 2011, Parlamentul poate fi dizolvat chiar dacă nu a avut loc această procedură, iar dacă forul legislativ suprem va continua tărăgănarea procedurii de alegere a şefului statului atunci Parlamentul poate fi dizolvat oricum în caz contrar îi pierde legitimitatea. O asemenea concluzie era în hotîrărea motivată a Curţii din 20 septembrie 2011 dar aceasta a fost eliminată abuziv peste două săptămîni.
La 18 noiembrie 2011 Parlamentul a anulat abuziv procedura de alegere a şefului statului din motivul lipsei de candidaţi.
La 16 decembrie 2011 Preşedintele nu a fost ales iar Curtea Constituţională, cu depăirea competenţei a anulat această procedură, inclusiv, a fost anulată şi procedura din 15 ianuarie 2012.
Anunţarea despre petrecerea unui referendum constituţional cu scopul evitării dizolvării Parlamentului a pus capăt oricăror dubii că a fost finalizată urzurparea puterii de stat în Republica Moldova.
În acest moment, nici chiar renunţarea la referendum nu poate readuce această guvernare în cîmpul constituţional.
Reînceperea procedurii de alegere a efului statului în Parlament deja nu mai este posibilă. Toate tentativele au eşuat iar faptul că legea permite tărăgănarea la nesfîrşit contravine flagrant art. 78 din Constituţie şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Astfel, consider că au apărut toate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a XIX-a şi pentru a reveni în cîmpul constituţional, Preşedintele interimar este obligat să iniţieze procedura de dizolvare a Parlamentului, să solicite Curţii Constituţionale avizul respectiv şi să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului cu stabilirea, în termen de 2 luni, a datei alegerilor parlamentare anticipate.
Sergiu SÎRBU
Sursa: www.pcrm.md
