Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Curtea Constituţională a constatat că boicotul parlamentar este o formă democratică de luptă, care este garantat opoziţiei parlamentare şi nu poate fi considerat motiv de ridicare a mandatelor deputaţilor, care protestează şi nu se prezintă din aceste motive la şedinţele plenare ale organului legislativ.
“Spre deosebire de absenţele nemotivate, protestul parlamentar constituie eminamente o absenţă motivat politic, fiind o metodă de luptă politică, o acţiune a unui deputat sau a unui grup de deputaţi, care pot manifesta fără acte de violenţă împotriva unor acte sau decizii, care sunt considerate ilegale, sau contrare interesului comun”, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, după şedinţa Curţii Constituţionale.
Din aceste considerente, Curtea a constatat că “sintagma ridicarea mandatului” nu este aplicabilă acţiunilor de protest parlamentare. De asemenea, Tănase a accentuat că mandatele parlamentare nu pot fi ridicat printr-o hotărâre simplă a Curţii Constituţionale, “este nevoie de o lege specială, care la noi nu există”.
Tălmăcirea prevederilor legale de către Curtea Constituţională s-a făcut după ce fracţiunea Partidului Liberal a cerut Înaltei instanţe ridicarea mandatelor fracţiunii PCRM, care timp de câteva luni nu s-a prezentat la şedinţele plenare, declarând boicot.
Sursa: www.pcrm.md
Declaraţia fracţiunii PCRM privind acţiunile anticonstituţionale ale Curţii Constituţionale din Republica Moldova
PCRM, 18 ianuarie 2012
Declaraţia fracţiunii PCRM în Parlament privind acţiunile judecătorului Curţii Constituţionale Victor Puşcaş
PCRM, 26 septembrie 2011
Declaraţia fracţiunii PCRM în Parlament privind decizia Curţii Constituţionale
PCRM, 20 septembrie 2011