Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Republica Moldova a devenit un stat capturat, inclusiv la capitolul mediu şi resurse naturale. În continuare voi relata cîteva aspecte ce ţin de preluarea ilegală a resurselor naturale şi despre consecinţele nefaste asupra securităţii statului din cauza promovării intereselor personale şi de partid în detrimentul celor naţionale.
După cum cunoaşteţi, rîul Nistru este principala arteră de asigurare cu apă a Republicii Moldova. Doar Chişinăul se alimentează în proporţie de 93 la sută cu apă din acest rîu.
La 1 februarie 2011 premierul Republicii Moldova Vladimir Filat a semnat cu premierul de atunci a Ucrainei Iulia Timoşenco, un Protocol prin care a recunoscut dreptul de proprietate al Ucrainei asupra Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompare “Novodnestrovsc”. Protocolul fiind urmat de Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la transmiterea a 14,4 ha de teren pentru asigurarea funcţionalităţii hidrocentralei, ignorîndu-se în totalitate interesele Republicii Moldova, precum şi consecinţele impactului asupra mediului, în special asupra rîului Nistru. Este de menţionat că acordul a fost negociat din partea Republicii Moldova de Ministerul mediului, instituţia care are menirea de protecţie a mediului.
În continuare voi enumera doar cîteva din consecinţele asupra fluviului Nistru care au apărut în ultimele decenii în urma exploatării Complexului hidroelectric Novodnestrovsk:
Acestea sunt unele din consecinţele activităţii Centralei hidroelectric CHE-1 (Dnestrovsc) şi CHE-2 (Naslavcea), dar imaginaţi-vă care va fi impactul asupra mediului după ce va fi pusă în funcţiune Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare (CHEAP), amplasată la 10 km de Naslavcea, dacă această staţie va lucra în regim de pompare-turbinare graţie celui mai puternic generator de energie electrică din lume (973 MW).
Evaluarea ştiinţifică a impactului construcţiei CHEAP Novodnestrovsc asupra ecosistemului fluviului Nistru şi Raportul privind monitorizarea influenţei complexului hidroenergetic Dnestrovsc elaborat de comunitatea ştiinţifică, finanţat din Fondul Ecologic Naţional, gestionat de Ministerul mediului, ne indică că impactul asupra principalei artere de aprovizionare cu apă a republicii, rl. Nistru, poate fi dezastruos, iar incapacitatea statului de a asigura securitatea cetăţenilor a devenit o realitate.
Aceste concluzii sunt susţinute şi de comunitatea ştiinţifică din Ucraina, care, urmînd logica economică, ar trebui să fie mai puţin preocupată de protecţia rîului Nistru în aval de Centrala Hidroelectrică Novodnestrovsc.
Dau citire unor concluzii ale institutelor din Ucraina:
Din considerentul celor expuse mai sus, în perioada sovietică construcţia acestei hidrocentrale a fost stopată, conştientizînd impactul catastrofal asupra mediului şi în special asupra rîului Nistru.
Din păcate, interesul politic al AIE s-a constat a fi mai presus decît protecţia şi securitatea statului şi respectiv a cetăţenilor.
Resursele de substanţe minerale utile ale Republicii Moldova sunt foarte modeste. Din această cauză exploatarea durabilă a acestora este imperios necesară.
În ultima perioadă se atestă concentrarea afacerilor de exploatare a zăcămintelor de substanţe minerale utile în mîinile unui cerc îngust de persoane, afiliate politic AIE. Spre exemplu în raioanele Criuleni şi Anenii Noi majoritatea zăcămintelor de nisip şi prundiş, care asigură cu SMU zona centru a Republicii, adică cea mai mare piaţă de desfacere, sunt deţinute de către următorii agenţi economici:
Desfăşurarea Concursurilor pentru atribuirea în folosinţă a zăcămintelor.
Concursurile se desfăşoară cu grave încălcări ale legislaţiei, începînd cu publicarea anunţurilor în Monitorul Oficial şi terminînd cu evaluarea ofertelor. Spre exemplu, criteriile de evaluarea a ofertelor sînt aprobate de comisia de concurs înainte de a desigila şi studia ofertele, contrar legislaţiei care prevede că criteriile sunt aprobate de Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale. O altă încălcare gravă este că majoritatea concursurilor sunt cîştigate de participanţii care au înaintat cele mai slabe oferte, fapt confirmat de unii membrii a comisiei la semnarea proceselor verbale.
Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile în perioada 2010–2012 a aprobat mai multe zăcăminte, desfăşurînd ilegal activitatea Comisiei, deoarece nu era asigurat cvorumul de cel puţin 70 %, adică cel puţin 8 din 11 membri. În loc de membrii comisiei la şedinţă erau prezente alte persoane, ceea ce contravine legislaţiei, deoarece Comisia este una nominală.
Activitatea de control geologic şi supraveghere minieră a Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale.
În perioada 2010–2011 au fost întocmite 17 Rapoarte de expertiză privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanţelor minerale, prejudiciul total evaluat şi calculat constituind 41.002.288,91 lei. Din cauza tutelării de către înalţii demnitari a afacerilor ilegale, din această sumă a fost încasat doar 22.452 lei, adică 0,05%.
În domeniul controlului geologic şi supravegherii miniere, organul de control şi anume Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, sub acoperirea politică a Partidului Liberal, a organizat o adevărată schemă criminală.
Vă voi da un exemplu din această schemă criminală, dar unul foarte grăitor, pentru a înţelege care sunt proporţiile corupţiei tutelate politic. În lunile mai-iunie 2011 AGRM a efectuat un control la SRL “Sampdoria” cu privire la valorificarea zăcămîntul de nisip-prundiş “Buciumeni” şi a constatat că aceasta a extras SMU în afara perimetrului minier pe o suprafaţă de 225480 m². Drept rezultat, a fost întocmit şi înregistrat în cadrul AGRM Raportul de expertiză privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanţelor minerale utile, prejudiciul fiind estimat în mărime de 145.203.846 lei (cca 12,7 milioane dolari SUA).
Ulterior, după ce conducerea SRL “Sampdoria” s-a adresat către factorii de decizie ai AGRM şi MM pentru “soluţionarea problemelor”, AGRM a efectuat un nou control şi a constatat că SRL “Sampdoria” nu a încălcat perimetrul minier, argumentînd că în controlul anterior, specialiştii AGRM au confundat terenul recultivat cu un teren agricol arat din apropiere.
Ca urmare, Raportul de expertiză în care se indica prejudiciul de 145.203.846 lei a fost lichidat, iar registrul în care a fost înregistrat a fost transcris.
Este de menţionat, că în cadrul dosarului penal intentat de Procuratura Generală pe acest caz, Centrul Naţional pentru Expertiză Judiciară a efectuat o expertiză independentă prin care a confirmat că SRL “Sampdoria” a încălcat perimetrul minier şi a cauzat prejudiciu.
Conform informaţiilor oficiale prezentate de Procuratura Generală, în perioada 2010–2011 au fost intentate peste 20 dosare penale în domeniul folosirii substanţelor minerale utile, dintre care cel puţin 3 dosare pe factorii de decizie ai Ministerului Mediului şi Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale. După apariţia stabilităţii politice pentru AIE, toate dosarele penale intentate pe factorii de decizie ai Ministerului Mediului şi ai AGRM au fost clasate.
Conform art. 20 lit. d) al Legii privind deşeurile de producţie şi menajere, arderea deşeurilor de orice provenienţă este interzisă.
În pofida reglementărilor legale, Ministerul Mediului a eliberat societăţii pe acţiuni “Lafarge Ciment (Moldova)” autorizaţiile nr. 027/2010 din 01.10.2010 şi nr. 035/2011 din 01.10.2011 prin care a permis coincinerarea deşeurilor din cauciuc.
Chiar dacă legea interzice incinerarea deşeurilor, chiar dacă incinerarea deşeurilor cauzează grave prejudicii sănătăţii oamenilor şi mediului, chiar dacă occidentul s-a angajat să reducă la minim în următorii douăzeci de ani numărul uzinelor de incinerare, autorităţile din Moldova promovează intens incinerarea deşeurilor, ori această aduce beneficii enorme unui cerc foarte îngust de oameni, cu coloratură politică.
Menţionez intenţia Primarului General liberal de Chişinău, care cu multă insistenţă a promovat atribuirea dreptului de construire a unei fabrici de incinerare a deşeurilor chiar în intravilanul Capitalei, unei firme din Italia care nu are cel puţin o pagină electronică şi este înregistrată într-un apartament dintr-un oraş al Italiei.
Doar în informaţia plasată pe pagina Web a Cancelariei de stat, vedem că în gestiunea Ministerului mediului se află credite şi granturi finanţate de UE în mărime de aproape un miliard de lei. Circa 200–250 milioane lei se acumulează anual în Fondul Ecologic Naţional din plăţile pentru poluarea mediului.
Modul de gestionare a acestor fonduri este netransparent nu doar pentru opoziţie şi societatea civilă, el este netransparent chiar şi pentru partidele din AIE, cu excepţia unui grup restrîns de demnitari din conducerea Partidului Liberal.
Voi enumera în continuare cîteva proiecte dubioase, cu costuri exagerate:
SRL “Garma-Grup” este controlată de Alexandru Jolondcovschi, membru PLDM, membru la acea etapă a Consiliului de Administrare a Fondului Ecologic Naţional, fiind delegat în Consiliu de Administrare FEN de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ce aparţine PLDM-ului. Această modificare a componenţei Consiliului a fost posibilă după ce AIE a modificat componenţa acestuia excluzînd din membri reprezentantul Parlamentului.
Este de menţionat că lucrările finanţate din Fondul Ecologic Naţional pentru acest obiectiv, au fost anterior finanţate din surse europene, cu aportul aceluiaşi Jolondcovschi.
În urma analizei situaţiei din domeniu, concluzionez că singura cale de ieşire din această captivitate este unirea forţelor sănătoase, care sînt în majoritate, însă cu resurse puţine, pentru a schimba situaţia în favoarea cetăţenilor.
Sursa: www.pcrm.md