Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Partide→Declaraţii→PCRM

Plenara a IV-a a CC al PCRM

|versiune pentru tipar||
PCRM / 22 noiembrie 2012
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

În cadrul plenarei a fost luată în dezbatere darea de seamă a activităţii fracţiunii PCRM în Parlamentul Republicii Moldova pe parcursul anului 2012, precum şi totalurile campaniei republicane de dare de seamă şi alegeri a PCRM. Raporturile au fost prezentate de conducătorii grupurilor de profil ale fracţiunii: M. Tkaciuk, O. Reidman, O. Domenti, A. Reşetnicov, de conducătorul fracţiunii PCRM în Parlament, M. Postoico, de secretarul executiv al CC al PCRM, Iu. Muntean. Despre totalurile desfăşurării plenarei a vorbit Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM.

În dezbaterile şi hotărîrile plenarei a fost menţionat faptul că, în ansamblu, activitatea fracţiunii s-a desfăşurat în corespundere cu hotărîrile Congresului VII al PCRM şi cu programul electoral, fiind dictată de evenimentele politice care au avut loc pe parcursul perioadei de dare de seamă. În ciuda împotrivirii din partea majorităţii parlamentare, a profanării în continuare a legislaţiei şi a Constituţiei Republicii Moldova, fracţiunea PCRM continuă lupta pentru interesele alegătorilor. Fracţiunea PCRM în Parlament este unica forţă de opoziţie care critică dur şi în mod public activitatea socială, economică şi politică a regimului guvernant, ea înaintînd proiecte şi iniţiative menite să apere interesele întregii societăţi moldoveneşti şi să păstreze statalitatea moldovenească.

Plenara de asemenea a remarcat faptul că, în ciuda presiunii fără precedent asupra PCRM, partidul se dezvoltă şi rămîne să fie cea mai puternică organizaţie politică. Campania de dare de seamă şi alegeri s-a desfăşurat în termenele stabilite şi pe întreg teritoriul ţării. Popularitatea lui printre alegători creşte. Doar pe parcursul a două luni ale campaniei de dare de seamă şi alegeri, rîndurile PCRM s-au completat cu 900 de membri, au fost formate mai multe organizaţii de partid noi.

În baza chestiunilor luate în dezbatere la plenară, au fost adoptate hotărîri.

Serviciul de presă al PCRM

Luarea de cuvînt la plenară a deputatului Oxana Domenti, conducător al grupului social al fracţiunii parlamentare a PCRM

Onorată asistenţă!

Fracţiunea parlamentară, constituită de PCRM, are drept misiune si obiectiv realizarea prevederilor de program şi ale celor din platforma electorală, care au fost susţinute de o parte majoră a populaţiei. Încrederea cetăţenilor se bazează pe faptul că politica PCRM, promovată atît în perioada de guvernare, cît şi în prezent, corespunde cerinţelor stringente ale vieţii oamenilor.

Aflîndu-ne în opoziţie şi fiind, practic, lipsiti de pîrgii administrative asupra mecanismelor de susţinere a populaţiei, noi, deputaţii fracţiunii, ne concentrăm eforturile asupra unei analize profunde a măsurilor întreprinse de către Alianţă în toate sferele vieţii, dezvăluind şi criticînd lipsurile, inacţiunile dar şi efectele acţiunilor distructive ale acestui bloc majoritar.

Grupul social al fracţiunii noastre se confrunta cu Alianţa pe cel mai sensibil front — cel de apărare a intereselor zilnice şi vitale ale fiecărei familii: ale salariaţilor şi şomerilor, ale celor în etate şi celor mici, sănătoşi şi cu nevoi speciale, ale mamelor, copiilor, elevilor, studenţilor, tinerilor.

Sarcina deputaţilor noştri nu se limitează doar la cea de a împiedica ori opri Alianţa care, străduindu-se să fie pe placul celor de la FMI, e gata să ia şi ultimele fărîmituri de pe mesele oamenilor, care o duc tot mai greu. Misiunea noastră este să nu admitem distrugerea sistemului educaţional, de ocrotire a sănătăţii, să nu permitem denaturarea scopului real al ajutorului social, utilizarea acestuia drept unealtă a intereselor înguste ale partidelor din AIE.

Instrumentele activitaţii noastre în condiţiile severe ale opoziţiei constituie criticile aduse Alianţei, dar şi explicarea poziţiei pe care o avem prin intervenţiile de la microfoane şi tribuna parlamentului, conferinţelor de presă, contestărilor facute la Curtea Constituţională, articolelor publicate, reţelelor de socializare şi, bineînţeles din cadrul întrevederilor cu cetăţenii .

Drept dovadă că analizele pe care le facem sunt obiective şi profesioniste, iar criticile privind politicile antisociale adresate guvernării sunt justificate, constituie şi faptul că sursele mass-media, acaparate astăzi de Alianţă, fac tot posibilul ca vocile noastre să fie blocate, să nu apară în eter şi sa nu fie auzite de oameni. Mai mult, în locul dezbaterilor constructive, practic lipsindu-ne de dreptul la vreo replică, Alianţa s-a înarmat cu metode pe de-a dreptul josnice şi mişeleşti cum ar fi: denaturarea cu reavoinţă a poziţiei noastre, la fel ca şi ofensarea directă şi tupeistă a deputatilor noştri.

În încercarea de a eticheta fracţiunea PCRM drept una neconstructivă, agresivă, nestăpînită, conducătorii Alianţei nu-i permit Parlamentului nici să se apropie de discuţiile pe marginea a zeci de proiecte şi propuneri legislative înregistrate de către deputaţii noştri; iniţiative însoţite de calcule, argumente, surse de finanţare.

Voi aminti doar cîteva din ele: Iniţiativa de majorare şi de indexare cu regularitate a burselor studenţeşti, acestea fiind neschimbate din anul 2009; propunerea de sporire a numărului de locuri bugetare în instituţiile de învăţămînt (care sunt din an în an în descreştere); măsuri stimulatorii pentru reîntoarcerea tinerilor specialişti în sectorul rural (prin majorarea indemnizaţiei pentru tinerii specialişti, dar şi extinderea categoriilor de beneficiari); iniţiative privind asigurarea cu spaţiu locativ a tinerelor familii; acţiuni concrete de stimulare a politicilor demografice, de susţinere a familiilor cu copii prin majorarea semnificativă a indemnizaţiei la naştere; a alocaţiilor de îngrijire a copiilor mici; propuneri şi soluţii concrete privind ajustarea prestaţiilor sociale la ritmul creşterii preţurilor şi a tarifelor, dar şi la nivelul minimului de existenţă; indexarea de 2 ori pe an a pensiilor; propuneri de perfecţionare a mecanismului de stabilire a acestora; menţinerea în calculul pensiilor a nivelului actual al vechimii în muncă (a fost contestată de noi la Curtea Constituţională prevederea legisaltivă votata de aie, de majorare a vechimii în muncă de la 30-la 35 de ani pentru stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă, am avut cistig de cauza pentru femei); propunerea legislativă de anulare a prevederilor discriminatorii din codul muncii, ce prevad întreruperea contractelor de muncă cu cadrele didactice ce au atins virsta de pensionare (această normă discriminatorie la fel a fost contestată de către fracţiunea noastră la CC).

Nu am lăsat în afara atenţiei nici sistemul de sănătate şi cel farmaceutic, predominate de haos, scheme coruptibile, instabilitatea preţurilor, deficit de medicamente; sisteme care au devenit un poligon de experimente pe sănătatea cetăţenilor noştri.

Pentru a stopa procesul de degradare şi erodare a capitalului din sistemul public de sănătate, de a menţine în proprietatea publică spaţiile instituţiilor medicale (care sunt astăzi sustrase de către reprezentanţii aie din serviul public şi transmise în locaţiune privată sau arenda pe un termen de pina la 49 ani), a fost elaborat şi înregistrat de către deputaţii noştri un pachet de reglementari în acest sens.

Avînd drept scop sporirea accesului cetăţenilor la medicamente calitative, inofensive şi la preţuri obiective, mai reduse decît cele actuale, am înaintat recent Parlamentului un şir de completări şi modificări legisaltive privind formarea pretului la medicamente.

În urma adresării multiple ale cetăţenilor, ţinînd cont de seceta fără precedent din acest an, mai multi colegi din fracţiune am înregistrat propunerea legislativă de a scuti posesorii de terenuri agricole de datoriile prescriptibile pe care le au faţă de faoam pentru neprocurarea poliţei de asigurare.

Săptămîna ce urmează, la iniţiativa fracţiunii noastre va fi audiat în plenul Parlamentului ministrul Sănătăţii privind aşa-numitele reforme din sănătate ce vizează: reducerea numarului de paturi spitaliceşti, comasarea unor institutii medicale, reorganizarea medicinii primare municipale, a centrelor diagnostic-consultative, privatizarea unor servicii integrate: laborator, dializă, etc.

Timpul nu-mi permite nici telegrafic să menţionez toate propunerile noastre legislative, ele însă fiind mult mai multe decît cele menţionate.

Pentru ca cetăţenii să nu afle însă cumva că deputaţii comunişti şi în opoziţie încearcă să susţină populaţia, deputaţii din AIE şi-au format obiceiul să fure sau să preia fară vreo remuscare propunerile exprimate şi înregistrate de noi, înaintîndu-le spre dezbateri şi prezentîndu-le drept proprii, în timp ce iniţiativele noastre formal sunt blocate şi respinse de pe ordinea de zi.

Noi, cei din fracţiune, dar în special din grupul social, nu putem lăsa Alianţa să acţioneze, reieşind din principiul “cu cit mai rau, cu atît mai bine”, de aceea ne straduim să fim constructivi şi să acţionăm în interesul cetăţeanului.

Suntem pe deplin conştienţi de faptul că în problemele sociale “cu cît mai rău” înseamnă cu adevărat mai rău, insuportabil, cumplit, teribil şi dureros pentru omul viu. Înţelegem perfect că sensul existenţei fiecărui om nu este doar de a fi sătul, îmbrăcat sau încălzit: acestea sunt condiţii necesare pentru existenţa fizică. Cetăţenii noştri au însă nevoie să crească copii sănătoşi, învăţaţi şi instruiţi corect, cu abilităţi de a munci independent, copii educaţi în spiritul respectului şi a griji faţă de cei neputincioşi şi cei în vîrstă, care şi-au jertfit fortele şi sănătatea pentru construirea şi dezvoltarea Moldovei noastre.

Aflîndu-ne astăzi cu dumneavoastră în condiţiile unui blocaj informaţional şi de denaturare a realităţii, cred că este necesar să aducem pînă la cetăţeni esenţa criticilor politicilor antisociale promovate de Aliantă precum şi cea a propunerilor noastre alternative, capabile şi în aceste condiţii dificile, în care se află ţara noastră, să menţină şi să îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor.

Răspîndirea informaţiei privind propunerile şi acţiunile concrete ale fracţiunii va constitui, fără îndoială, un reper fundamental în susţinerea PCRM la alegerile viitoare. În acest sens, contăm pe implicarea structurilor primare si raionale de partid.

Îmediat după Anul Nou vom transmite structurilor de partid un material detaliat cu privire la propunerile şi iniţiativele noastre. Multumesc tuturor pentru colaborare si atenţie.

Mark Tkaciuk: “Aderarea la Uniunea Vamală este principalul instrument de consolidare a societăţii”

Stimaţi tovarăşi,

Activitatea fracţiunii noastre într-adevăr este divizată în patru grupuri specializate de profil.

Totodată, grupul politic, al cărui conducător este Vladimir Voronin, preşedintele PCRM, are un şir de particularităţi. Grupul aproape niciodată nu desfăşoară şedinţe speciale, de profil; activitatea lui se efectuează în formula unor deliberări de lucru referitoare la o careva problemă, la care participă deputaţi din diferite grupuri, iar un total organizatoric săptămînal al activităţii grupului se face la şedinţa fracţiunii, condusă de preşedintele partidului.

Anume la această şedinţă a fracţiunii toate chestiunile pregătite de grupurile noastre — economic, social şi juridic — sunt puse pe cîntarul politic şi, cu participarea tuturor deputaţilor, este stabilită strategia de comportare a fracţiunii în cadrul şedinţelor în plen, sînt planificate şi aprobate declaraţiile necesare, este determinată participarea deputaţilor la brieffing-uri şi conferinţe de presă, politica mijloacelor noastre de informare în masă privind unele sau alte probleme, este examinată tematica ordinii de zi internaţionale şi relaţiile cu structurile societăţii civile etc.

Iată cum arată, s-o numim aşa, bucătăria activităţii noastre. Şi este absolut clar că, în situaţia dată, grupul politic doar pregăteşte şi definitivează eforturile colective ale fracţiunii noastre. E clar că altfel nici nu poate fi. Doar toată specializarea noastră din interiorul fracţiunii este direcţionată spre soluţionarea unei singure sarcini, a unei singure probleme — cea a puterii. Anume asta şi este, la drept vorbind, politică.

Iar acum, cîteva teze privind acea muncă politică prin care s-a manifestat activitatea fracţiunii noastre pe parcursul ultimului an. Chiar de la bun început, e necesar de a fi menţionat faptul că anume acest an se deosebeşte în mod principial de toată experienţa anterioară a parlamentarismului moldovenesc. Anume în anul 2012 s-au produs schimbări cardinale, sistemice în întregul sistem politic al Moldovei, schimbări ale căror consecinţe distructive urmează să le apreciem în mod mai profund. Anume în acest an s-a întîmplat ceea ce anterior părea a fi cel mai îndepărtat şi, în multe, fantastic pericol.

Procedura anticonstituţională din 16 martie în luni numărate a generat efecte previzibile: discreditarea şi profanarea tuturor instituţiilor de stat, nimicirea celor mai importante libertăţi ale cetăţenilor — libertatea de exprimare, subminarea legitimităţii istorice a statalităţii moldoveneşti, exprimată în interzicerea simbolicii sovietice şi comuniste de pe poziţiile naziste şi româno-unioniste din perioada lui Antonescu. Şi, în cele din urmă, noi de acum cu propriii ochi urmărim încă o tristă consecinţă — pregătirea aprobată la nivel internaţional pentru divizarea ţării în Transnistria şi Basarabia. Cu alte cuvinte, capturarea definitivă a puterii, înfăptuită de Alianţă, a zdruncinat suportul politic, social şi economic al statalităţii şi a pregătit ţara pentru un total faliment şi pentru capitulare. Este vorba, probabil, de o lovitură de stat unică, cînd acapararea cu forţa a puterii se înfăptuieşte cu scopul de a slăbi statul, de a-l face inapt.

În aceste condiţii, activitatea fracţiunii s-a desfăşurat între două poziţii extreme. De la nerecunoaşterea legitimităţii actualului Parlament şi boicotarea şedinţelor lui pînă la încercarea de a folosi tribuna parlamentară pentru a critica puterea şi a aduce la cunoştinţa societăţii noile iniţiative ale PCRM.

Prima etapă a activităţii noastre, în temei, a fost legată de organizarea unor proteste în masă, a unei interacţiuni active cu noile structuri obşteşti apărute în formula organizaţiilor Congresului Civic. A doua etapă este marcată de încercările de a folosi instrumentele parlamentare şi internaţionale în scopul de a opune rezistenţă regimului şi de a căuta noi modalităţi de consolidare a societăţii moldoveneşti.

În această cheie, cele mai importante evenimente au avut să fie trei lovituri principale.

Prima. Audierile parlamentare despre libertatea mass-media. Însuşi faptul desfăşurării unor asemenea audieri a fost prima victorie importantă a fracţiunii. Aceste audieri nu numai că au descoperit esenţa absolut antidemocratică a hotărîrilor Alianţei privind interzicerea postului de televiziune NIT, ci şi au scos în lumină totala dependenţă financiară şi organizatorică a principalelor posturi de televiziune din ţară de două persoane — Plahotniuc şi Lucinschi. În ciuida faptului că majoritatea parlamentară a refuzat să ia o careva decizie pe marginea audierilor, principalul nostru scop a fost atins: mitul despre pluralismul şi libertatea mass-media în Moldova a fost distrus.

A doua. Iniţiativa legislativă de desfăşurare a unui referendum republican cu privire la aderarea Republicii Moldova la acordurile de creare a Uniunii Vamale “Rusia-Belarus-Kazahstan”. Să ne amintim că şedinţa cu această chestiune pe ordinea de zi a durat mai mult de patru ore. În cadrul ei au fost descoperite în mod evident mai multe lucruri importante. În primul rînd, s-a văzut absoluta incapacitate profesională şi politică a Alianţei de a polemiza în mod argumentat cu reprezentanţii fracţiunii noastre despre avantajele integrării Moldovei în Uniunea Vamală, neînţelegerea totală de către deputaţii din partea Alianţei ce prezintă, de fapt, integrarea europeană. În al doilea rînd, a descoperit teama Alianţei de societatea moldovenească, de potenţiala posibilitate a însuşi poporului de a lua o hotărîre cu privire la viitorul ţării, a demonstrat neîncrederea absolută a majorităţii guvernante într-o susţinere cît de cît importantă a politicii promovate de Alianţă. În al treilea rînd, a tirajat larg poziţia Partidului Comuniştilor.

Dumneavoastră ştiţi că fracţiunea noastră din nou va înainta în Parlament iniţiativa legislativă cu privire la referendum. Şi acest lucru se va întîmpla în alte condiţii. Dar, aşa sau altfel, tema aderării Moldovei la Uniunea Vamală, ca unic instrument politic, economic şi social pentru Moldova de a supravieţui crizei s-a întărit temeinic pe ordinea de zi a ţării şi a devenit un instrument călăuzitor de mobilizare.

A treia. Într-o acţiune reciprocă cu structurile societăţii civile, fracţiunea PCRM a desfăşurat o largă campanie politică şi informaţională de apreciere a actualei Moldove ca un stat capturat. Dumneavoastră cunoaşteţi că la acest subiect a fost organizată o conferinţă de proporţii, la care au participat atît deputaţii fracţiunii noastre, cît şi experţi independenţi. În lupta parlamentară aceasta s-a reflectat în proiectele de legi ale fracţiunii noastre privind demisionarea spicherului în exerciţiu şi a prim-vicespicherului. Examinarea lor a demonstrat în mod convingător faptul cine anume este cea mai vulnerabilă ţintă a Alianţei. Noi pentru întîia oară am auzit un discurs politic rostit de domnul Plahotniuc, în care dumnealui a recunoscut sincer scopul ce-l are mai de demult de a nu-i mai admite niciodată la putere pe comunişti. Discursul în cauză pentru totdeauna a înlăturat învinuirile la adresa PCRM despre, chipurile, incapacitatea partidului nostru de a ajunge la o înţelegere în perioada pregătirii în decembrie 2010 a aşa-numitei coaliţii de centru-stînga. Ea l-a descoperit pe principalul organizator conştient al eşecului acelei încercări de stabilizare a situaţiei politice, precum şi pe organizatorul şi inspiratorul închiderii postului de televiziune NIT şi a interzicerii simbolicii comuniste.

Trebuie să spunem că continuarea atacului în această direcţie, deşi provoacă acţiuni agresive de răspuns previzibile, în ansamblu demoralizează majoritatea guvernantă, îi discreditează pe reprezentanţii ei între cei mai apropiaţi adepţi. De acum putem să vorbim despre faptul că ambele persoane menţionate mai sus sînt o povară mortală pe spatele Alianţei, de care nu va putea scăpa altfel decît prin destrămarea a însăşi Alianţei.

Şi ultima. În sfîrşit, fracţiunea noastră a obţinut audieri privind una dintre cele mai importante probleme — reglementarea transnistreană. Deocamdată nu ne este clar cînd anume va avea loc şedinţa parlamentară cu această ordine de zi. De acum însă e clar că anume în cadrul ei va fi divulgată întreaga listă de “fapte eroice” ale Alianţei pe ambele maluri ale Nistrului, listă care poate fi intitulată simplu: “înaltă trădare”. Renunţarea la integritatea teritorială în folosul înghiţirii unei părţi a ţării de către alt stat nu poate fi numită altfel.

Acesta e cel mai scurt posibil raport despre activitatea politică a fracţiunii noastre.

Mulţumesc pentru atenţie.

Din luarea de cuvînt a Mariei Postoico, preşedinte al fracţiunii PCRM în Parlament, la Plenara IV a CC al PCRM

Anul 2012 a fost bogat în evenimente atît pentru partidul nostru, cît ăi pentru fracţiunea PCRM în Parlament.

După eşuarea a două încercări de a alege preşedintele RM întreprinse de către Alianţa pentru Integrare Europeană (18 noiembrie şi 16 decembrie 2011), la începutul lunii ianuarie 2012 fracţiunea noastră a iniţiat negocieri cu reprezentanţii AIE în scopul preîntîmpinării celei de a treia eşuări a alegerii şefului statului, aceştia însă nu au avut soluţii pentru depăşirea crizei politice. Anume din acest motiv, fracţiunea PCRM a luat decizia să înainteze pentru alegerile prezidenţiale candidatura domnului Leonid Talmaci, guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei pe parcursul a 18 ani, întemeietorul sistemului bancar din Republica Moldova, cel care a introdus moneda naţională, specialist de valoare superioară, recunoscut atît în Moldova, cît şi în străinătate, o candidatură optimă pentru găsirea consensului în vederea alegerii şefului statului şi depăşirii crizei politice din ţară. Dar nu în acelaşi mod au raţionat partidele ce fac parte din Alianţa de guvernare…

Prin hotărîrea Curţii Constituţionale din 12 ianuarie 2012 privind legalitatea alegerilor prezidenţiale din 16 decembrie 2011, care nu a fost altceva decît o sfidare a Constituţiei Republicii Moldova, Alianţa a obţinut de la CC dreptul de a organiza alegerile şefului statului pînă la infinit (ceea ce au şi dorit de partidele AIE).

Ţinînd cont că, de facto şi de jure, după data de 15 ianuarie 2012 Parlamentul de legislatura a XIX-a a devenit ilegal, iar partidele Alianţei au uzurpat puterea în stat, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, fracţiunea parlamentară PCRM, societatea civilă (toate păturile sociale) au început să se opună autorităţilor ilegale, cerînd dizolvarea Legislativului. Pe parcursul lui ianuarie, februarie, martie curent au fost organizate şi desfăşurate zeci de acţiuni de protest; în fiecare sîmbătă în Piaţa Marii Adunări Naţionale se adunau mii de cetăţeni pentru a-şi exprima indignarea faţă de acţiunile guvernanţilor. Ei însă din nou nu au fost auziţi. Deputaţii din partea PCRM au avut cel puţin 80 de întîlniri cu alegătorii, explicîndu-le ce se întîmplă în ţara şi situaţia social-economică care se agravează zi cu zi.

Ceea ce a urmat să aibă loc pe 16 martie 2012 în incinta Palatului Republicii nu poate fi numit altfel decît bătaie de joc de Constituţie, de noţiunile “stat de drept” şi “democraţie”. Cu expirarea tuturor termenelor posibile prevăzute pentru alegerea şefului statului, instalînd un gard cu cordoane de poliţie între Parlament şi cetăţenii ţării, a fost ales acest aşa-numit preşedinte al Republicii Moldova. Toate evenimentele ulterioare au demonstrat clar că în această importantă pentru ţară funcţie a fost aleasă o simplă marionetă, care să fie paravan pentru toate afacerile dubioase ale AIE. Din acea zi au trecut patru luni, dar starea de lucruri din ţară nu s-a schimbat deloc, dimpotrivă, sîntem martorii agravării în continuare a situaţiei social-economice. din ţară. Unica şi principală preocupare a domnului Preşedinte o constituie majorarea cu orice preţ a salariilor pentru judecători…

După cum ştim, la finele anului 2011 în Republica Moldova a apărut o adevărată formă de luptă paşnică a societăţii civile — Congresul Civic, care a unit reprezentanţii (miile de cetăţeni) tuturor păturilor sociale din Moldova. Deputaţii fracţiunii PCRM au participat activ în lucrările acestui for public, precum şi la alte acţiuni, una dintre care a fost adunarea cetăţenilor din municipiul Bălţi cu scopul iniţierii unui referendum republican pe subiectul încrederii în guvernarea RM. Acest referendum a fost, practic, interzis de actuala guvernare prin decizia Comisiei Electorale Centrale, ceea ce a demonstrat că Alianţa se teme de opinia populaţiei, conştientizînd că majoritatea populaţiei va acorda vot de neîncredere guvernării liberale.

La 1 mai a avut loc cel de-al doilea Congres Civic, în cadrul căruia în capitala ţării s-au adunat zeci de mii de cetăţeni din toate colţurile Republicii Moldova. Delegaţii au adoptat o rezoluţie prin care au condamnat atît guvernarea actuală din Moldova, cît şi modul de guvernare. În cadrul acestui for naţional cetăţenii Republicii Moldova au acordat o susţinere necondiţionată echipei PCRM, menţionîmd faptul că Partidul Comuniştilor este unica forţa politică care se gîndeşte cu adevărat la oameni, la viitorul ţării.

Pe 9 iunie 2012, a avut loc cel de-al VII-lea Congres al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, în cadrul căruia a fost dată o apreciere a activităţii fracţiunii parlamentare a PCRM pe parcursul ultimilor 4 ani. Aici trebuie de menţionat că această perioadă include 2 etape în viaţă parlamentară a partidului — aflarea la guvernare, cînd fracţiunea PCRM a avut majoritatea în componenţa Parlamentului, şi perioada de opoziţie — 2009–2012 (prezent).

Astfel, a fost analizată activitatea fracţiunii parlamentare, menţionate atît succesele, cît şi insuccesele ei, trase concluziile respective şi abordate sarcinile care stau în faţa PCRM, reieşind din situaţia reală atît politică, cît şi social-economică din ţară.

În ciuda încercărilor de a ne dezbina, noi am demonstrat că sîntem uniţi, că sîntem o echipă profesionistă, care în activitatea sa pe primul loc pune necesităţile oamenilor simpli, şi nu interesele clandestine, precum este în cazul partidelor din Alianţa pentru Euro. Îndeplinirea mandatului deputaţilor PCRM are o semnificaţie deosebită la etapa actuală, ţinînd cont de lipsa de profesionalism şi de lipsa de grijă faţă de oameni din partea partidelor de guvernare, de iresponsabilitatea lor totală.

A urmat revenirea noastră în Parlament. Decizia în cauză nu a fost deloc uşoară. Noi am rămas pe poziţia că acest Parlament, începînd din 15 ianuarie 2012, este unul nelegitim, care demult trebuia dizolvat, după care să fie organizate alegeri parlamentare anticipate. Aici noi ne bazăm pe prevederile Constituţiei şi pe spiritul legii de bază. Totodată, văzînd că pentru guvernarea actuală noţiunile “legea”, “democraţia”, “pluralism politic” etc. nu înseamnă nimic altceva decît un paravan butaforic pentru partenerii din Europa, că puterea în stat se foloseşte în exclusivitate pentru îmbogăţirea personală a vîrfului partidelor din AIE, că toate funcţiile publice sunt partajate după criteriul de algoritm al Alianţei, că nimeni dintre dînşii nici pe departe nu este interesat de creşterea bunăstării populaţiei, a dezvoltării societăţii şi statului, că în urma administrării treburilor publice de către “profesioniştii” din Alianţa ţara va fi dusă la dezastru complet, la sărăcie totală, chiar la dispariţia de pe harta lumii, a şi fost luată această decizie dificilă de a reveni în Parlament. Am revenit să apărăm drepturile şi interesele oamenilor, să depunem toate eforturile pentru stoparea acestui dezastru ce se numeşte guvernarea AIE.

Vreau să adaug că pe tot parcursul boicotării şedinţelor plenare ale Parlamentului fracţiunea PCRM săptămînal se aduna în şedinţele fracţiunii. Au lucrat grupurile de profil pe marginea proiectelor de legi dezbătute în Parlament, au fost discutate diferite subiecte ale vieţii social-economice şi politice din ţară. Şi cînd a fost luată decizia de a reveni în şedinţele plenare şi şedinţele permanente ale Parlamentului, noi deja eram pregătiţi pentru discuţii serioase şi obiective pe marginea proiectelor de legi. Şi din nou ne-am ciocnit de indiferenţa totală din partea Alianţei faţă de problemele poporului, din nou au început să ni se închidă microfoanele, din nou am devenit martorii haosului total în activitatea organelor Parlamentului.

Culmea haosului total şi a fărădelegilor au devenit ultimele şedinţe ale Parlamentului, din 11–12 iulie 2012, cînd majoritatea parlamentară a pus la vot mai mult de 40 proiecte de legi, marea parte dintre care nici n-a fost discutată în comisiile permanente. În ţară bîntuia o secetă îngrozitoare, iar parlamentarii din AIE se grăbeau în vacanţă, chiar dacă legea prevede că Parlamentul trebuie să activeze pînă la sfîrşitul lunii iulie. Graba a devenit clară în dimineaţa zilei de 12 iulie, cînd pe ordinea de zi a fost introdus proiectul demult elaborat de Ghimpu şi compania sa privind condamnarea regimului comunist şi interzicerea simbolurilor comuniste. Totul a fost bine regizat — votarea rapidă a respectivului proiect şi plecarea rapidă în concediu.

Dar principalul e că pe dumnealor îi interesează nu atît interzicerea comunismului, cît interzicerea celui mai mare partid din ţară — Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Ei simt că pămîntul arde sub picioarele lor şi că trebuie să facă ceva. Ei nu sînt în stare să guverneze ţara, simt că răbdarea poporului nu va fi infinită, că mai devreme sau mai tîrziu va veni timpul să răspundă pentru faptul cum au folosit puterea. Acesta şi a fost scopul principal — eliminarea de pe arena politică a celui mai mare partid şi unicul adversar — PCRM. Dar acest pas ruşinos nu-i va ajuta. Poporul ştie adevărul, poate compara lucrurile de ieri şi cele de azi, şi, evident, nu-i va susţine.

Seceta din anul curent şi pierderile enorme ale agricultorilor nu au devenit o problemă pentru guvernanţii actuali. Aşezîndu-se foarte comod în fotoliile diferitor studiouri, reprezentanţii AIE, experţii şi analiştii afiliaţi puterii discutau despre problemele din agricultură, criza economică mondială, experienţa sovietică negativă, despre tot felul de neajunsuri etc., dar nu despre problemele oamenilor, despre nevoile stringente din diferite sectoare ale ramurii de bază a economiei naţionale. S-a creat impresia că aceşti oameni sînt de pe altă planetă şi nu cunosc deloc problemele Moldovei. Asta a şi servit drept temei pentru chemarea pe 10 iulie 2012 la şedinţa fracţiunii ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, dl Vasile Bumacov. Deputaţii PCRM au menţionat că, practic, este stopată susţinerea de către Guvern a investiţiilor în plantaţiile multianuale, nu sînt luate măsuri de renovare a sistemelor de irigare, iar sectorul zootehnic în genere este în afara atenţiei actualei guvernări, Politica fiscală a AIE faţă de producătorul agricol şi sectorul agroalimentar este nestabilă, poartă un caracter represiv şi de restrîngere, în rezultatul politicilor Alianţei pentru Integrare Europeană în ceea ce priveşte agricultura, prima dată în ultimele decenii, la începutul anului 2012, importul producţiei agricole şi produselor alimentare în Moldova a depăşit exportul produselor similare. Guvernul actual nu are grijă să ofere măcar puţină atenţie şi susţinere producătorilor agricoli, care au suferit pierderi în primăvara anului 2012 de la ploi torenţiale şi grindină în sumă de 450 milioane de lei, ceea ce nu s-a întîmplat niciodată în perioada anilor 2000–2009.

Răspunsurile ministrului Bumacov, fiind unele evazive, în linii generale au arătat că nu se face nimic concret pentru producătorii agricoli, că ministerul este preocupat de elaborarea diferitor strategii, că situaţia este foarte gravă şi autorităţile sînt preocupate de căutarea fondurilor de asistenţă financiară din străinătate. Astfel, noi ne-am convins o dată în plus incompetenţa totală a autorităţilor actuale, lipsa de grijă faţă de agricultură şi producătorii agricoli.

În august 2012, practic, toţi deputaţii noştri au participat la campania electorală de alegeri în Adunarea Populară a U.T.A. Gagauz-Yeri. Pe parcursul ei, în fiecare localitate din autonomie au fost organizate întîlniri cu candidaţii în deputaţii Adunării populare şi cu deputaţii în Parlament, în cadrul cărora au fost duse discuţii cu populaţia acestor localităţi, au fost aduse argumente pentru revenirea oamenilor la ideile şi valorile statului cu vectorul social, la valorile umaniste şi nu cele ale banului. În ziua alegerilor toţi deputaţii au lucrat la sectoarele de votare din Găgăuzia. A fost acordată toată asistenţă necesară candidaţilor PCRM la alegeri.

La începutul lunii septembrie 2012, deputaţii fracţiunii PCRM au depus solicitarea privind organizarea pe 13 septembrie 2012 a unei sesiuni extraordinare pentru examinarea subiectului de organizare şi desfăşurare a referendumului republican legislativ privind aderarea Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunităţii Economice Eurasiatice, de formare a teritoriului vamal unic şi de constituire a Uniunii Vamale. Drept temei pentru organizarea acestei sesiuni a servit refuzul puterii (CEC) de a accepta semnăturile grupului de iniţiativă privind organizarea referendumului dat. Este bine ştiut faptul că ideea integrării eurasiatice devine tot mai populară în societate, deja avansează vectorul integrării europene (în mare parte, datorită faptului că aceasta a fost compromisă totalmente de AIE), şi anume în cadrul Uniunii Vamale şi al viitoarei Uniuni Eurasiatice va avea loc ascensiunea rapidă economică şi umanitară. Conducerea Parlamentului a refuzat organizarea sesiunii sub pretextul că sesiunea ordinară s-a început la data de 28 august 2012, cînd deputaţii Parlamentului abia au ieşit din concediu. Dar, conform legii, deschiderea sesiunii are loc odată cu începerea şedinţelor în plen ale Parlamentului, adică, în cazul dat, pe 28 septembrie. Trebuie de spus că scrisoarea privind “începerea sesiunii” a fost primită de fracţiunea PCRM numai pe 14 septembrie, ceea ce înseamnă o bătaie de joc faţă de deputaţii PCRM şi faţă de lege. Această fărădelege din partea conducerii Parlamentului a fost fixată de fracţiunea PCRM şi materiale despre asta au fost expediate Procuraturii Generale în scopul pornirii dosarului penal pe cauza uzurpării puterii în stat de către persoanele respective, dar această instanţă, fiind controlată de guvernarea AIE, şi anume de Partidul Democrat, nu a făcut nimic pentru intentarea acestui dosar.

Totuşi, datorită insistărilor permanente ale deputaţilor PCRM, la una din primele şedinţe ale sesiunii de toamnă-iarnă 2012 a fost examinat subiectul organizării acestui referendum. Prin proiectul de hotărîre al Parlamentului, a fost propusă organizarea pe 22 noiembrie a referendumului republican legislativ privind aderarea Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunităţii Economice Eurasiatice, de formare a teritoriului vamal unic şi de constituire a Uniunii Vamale. Astfel, la examinarea poporului, care are dreptul să exercite în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul să participe nemijlocit la administrarea treburilor publice, exprimînd voinţa asupra problemei ce ţine de vectorul politicii externe a Republicii Moldova, precum şi integrării Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale, a fost pusă întrebarea: “Sînteţi pentru aderarea Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunităţii Economice Eurasiatice, de formare a teritoriului vamal unic şi de constituire a Uniunii Vamale?” Potrivit deputaţilor, numai aderarea cît mai rapidă a Republicii Moldova la Comunitatea Economică Eurasiatică, în opinia noastră, ar putea stopa agravarea situaţiei social-economice şi asigura întoarcerea spre o dezvoltare destoinică şi durabilă. Integrarea statelor în spaţiul CoEcEAs, atît pe plan economic, cît şi socio-cultural, deschide noi posibilităţi, inclusiv şi pentru societatea din Republica Moldova: de la dezvoltare rapidă a potenţialului industrial pînă la modernizarea sectorului agricol; de la micşorarea preţurilor la resursele energetice pînă la deschiderea pieţelor de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti; de la soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean pînă la dezvoltarea standardelor de protecţie socială a populaţiei etc.

Intr-un stat de drept şi democratic, precum este Republica Moldova, în conformitate cu art. 1 din Constituţie, opinia poporului este mai presus de toate. Respectarea dreptului oamenilor prezintă o valoare democratică indiscutabilă în spaţiul european. Dar majoritatea parlamentară a refuzat organizarea acestui referendum, a arătat faţa adevărată a puterii, a arătat clar că Alianţa se teme de popor, că oamenii nu o susţin şi că ideea integrării eurasiatice, care nu este pe placul autorităţilor actuale din Moldova, devine tot mai populară în societate.

În cadrul sesiunii de toamnă-iarnă, de deputaţii PCRM au fost abordate multe subiecte, cu importanţă majoră pentru societate, precum şi pentru dezvoltarea durabilă a statului Republica Moldova. Astfel, practic, în fiecare şedinţă a Parlamentului deputaţii PCRM au solicitat invitarea Procurorului general cu informarea Legislativului pe marginea mai multor întrebări, cum ar fi: dosarul 7 aprilie; atacurile raider asupra agenţilor economici; mersul dosarului privind neexecutarea de către conducerea Parlamentului a obligaţiunilor de a numi data sesiunii extraordinare la solicitarea deputaţilor PCRM etc.; a fost solicitată de nenumărate ori audierea Consiliului Superior al Magistraturii referitor la subiectul tergiversării dosarului NIT, inclusiv în contextul libertăţii presei, liberei exprimării etc.; De multe ori, deputaţii propuneau să fie inclus pe ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului proiectul privind retragerea semnăturii Guvernului de pe decizia Consiliului Interministerial al Comunităţii Energetice (înrăutăţirea relaţiilor cu unicul furnizor de gaze naturale în Moldova — S.A.D. GAZPROM).

În timp ce se închid zeci de şcoli şi grădiniţe, Guvernul a aprobat Planul de acţiuni privind edificarea Monumentului libertăţii. De ce fel de libertate este vorba? La adresările deputaţilor PCRM nu a venit nici o reacţie din partea guvernanţilor.

A fost solicitată organizarea audierilor parlamentare pe subiectul reglementării conflictului transnistrean, mai ales în condiţiile de astăzi, cînd se acutizează problema relaţiilor interetnice. Cu toate acestea,, Parlamentul demult nu a ascultat raportul Guvernului pe subiectul activităţii organelor de resort.

Au fost solicitate audierile conducătorilor de instituţii subordonate Parlamentului (ANRE, ANPC, ANRCETI, CEC, Procuratura Generală, BNM, SIS, CCA etc.).

A fost solicitată audierea ministrului Economiei pe subiectul administrării proprietăţii publice şi pregătirii obiectelor pentru expunerea la privatizare. În primul rînd, este vorba de starea activelor, decapitalizarea conştientizată a întreprinderilor de către guvernanţi.

A fost solicitată audierea persoanelor responsabile pe marginea situaţiei catastrofale în sectorul agriculturii. Şi nici o reacţie în acest sens din partea guvernanţilor.

Au fost abordate şi alte subiecte “arzătoare”, dar, din păcate, fără nici o reacţie din partea AIE.

La iniţiativa deputatului PCRM Mihail Mocan, a fost completată Legea privind monumentele istorice. Astfel, complexul memorial în amintirea ostaşilor căzuţi în Afganistan a fost introdus în lista monumentelor ocrotite de stat.

În cadrul sesiunii de toamnă-iarnă au fost reiterate toate iniţiativele deputaţilor PCRM înregistrate mai devreme şi neexaminate de Parlament, inclusiv: pachetul iniţiativelor sociale, proiectul Legii privind statutul de neutralitate al Republicii Moldova, privind modificarea Codului Electoral etc.

De asemenea, au fost înregistrate proiectele privind suspendarea aderării RM la Comunitatea Energetică Europeană în vederea definitivării relaţiilor RM cu Gazprom; privind întoarcerea dreptului profesorilor care au atins vîrsta de pensionare de a preda în cadrul instituţiilor educative; privind stabilirea dreptului organelor locale pentru alocaţiile nevoiaşilor din localităţile respective; privind scutirea agricultorilor de la plata primelor de asigurării obligatorii în medicină în condiţiile secetei din anul curent şi veniturilor scăzute ale oamenilor din teritoriu etc. Astfel, susţinerea populaţiei a rămas tot timpul în vizorul deputaţilor PCRM.

În total, au fost înregistrate 57 iniţiative legislative.

În perioada 15 octombrie-15 decembrie 2012, toţi deputaţii PCRM au participat la mai multe adunări ale organizaţiilor primare de partid din toate raioanele republicii. Cu ajutorul deputaţilor au fost soluţionate multe întrebări ale membrilor PCRM, în primul rînd, în ceea ce ţine de executarea principalelor prevederi ale Programului PCRM şi deciziilor Congresului VII al partidului.

De asemenea, pe parcursul anului toţi deputaţii au lucrat în teritoriu, săptămînal efectuînd vizite în raioanele după care sînt întăriţi deputaţii respectivi.

Pa parcursul anului au fost desfăşurate 46 de şedinţe ale fracţiunii PCRM, în cadrul cărora au fost examinate toate subiectele puse pe ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului. Săptămînal, de obicei în ziua de marţi, se adunau grupurile de profil ale deputaţilor: politic, juridic, economic şi social. Grupurile în cauză au examinat toate subiectele de pe ordinea de zi a comisiilor permanente ale Parlamentului, şi în baza deciziilor luate în cadrul acestora erau adoptate decizii comune ale fracţiunii. În total, pe parcursul anului au fost petrecute 160 şedinţe ale grupurilor de profil. De asemenea, în scopul elaborării diferitelor proiecte, în cadrul fracţiunii au fost create multe grupuri de lucru care au pregătit propunerile respective pentru fracţiunea PCRM.

În ziua de miercuri, în conformitate cu orarul stabilit, în afară de primirea cetăţenilor în raioane, în biroul fracţiunii PCRM permanent a fost efectuată primirea cetăţenilor în audienţă, în scopul de a-i ajuta la soluţionarea problemelor lor stringente. Săptămînal, se organizau şedinţe ale conducerii fracţiunii PCRM, în cadrul cărora au fost examinate multe subiecte de activitate curentă a fracţiunii, precum şi luate decizii pe marginea diferitor aspecte organizatorice.

Totalizînd cele relatate mai sus, vreau să menţionez că, pe parcursul anului, activitatea fracţiunii PCRM a fost foarte diversă şi, datorită acestui fapt, deputaţii au putut în măsura posibilităţilor să-şi îndeplinească mandatul de ales al poporului, în primul rînd, în ceea ce ţine de apărarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova.

O.Reidman: “Alianţa mulge Moldova ca pe o vacă, uitînd s-o hrănească”

Stimaţi tovarăşi!

Grupul economic al fracţiunii parlamentare a PCRM se compune din deputaţi comunişti care participă şi la activitatea altor comisii: a Comisiei pentru buget, economie şi finanţe, a Comisiei pentru administrarea publică locală, a Comisiei pentru agricultură, a Comisiei pentru ecologie şi schimbări climatice. De regulă, activitatea grupului economic se desfăşoară în comun şi într-o strînsă interacţiune cu grupul social al fracţiunii noastre.

Aceasta corespunde în deplină măsură importanţei ce o are starea economică a ţării, practic, pentru toate domeniile vieţii Moldovei. Din primele zile ale aflării sale în opoziţie, fracţiunea i-a propus Alianţei poziţia noastră constructivă, cu condiţia continuităţii cursului economic al puterii spre consolidarea economiei naţionale, dezvoltarea ei şi orientarea socială.

Acum nu este necesar să aducem date cu privire la toitalurile guvernării PCRM. A fost absolut evident faptul că acel curs economic pe care l-a stabilit partidul nostru în condiţiile deloc simple, cînd resursele necesare sau lipseau, sau erau reduse, totuşi, a avut succes şi a asigurat o dinamică destul de vioae. Conctinuarea acestui curs, perfecţionarea lui concomitent cu păstrarea principalelor scopuri, subliniez, naţionale, indiscutabil, ar fi ajutat economia noastră, ţara să depăşească fenomenele de criză cu caracter mondial, european şi regional, care s-au reflectat asupra Moldovei noastre într-o măsură mai mare sau mai mică.

Principiile de bază ale acestui curs sînt următoarele:

În capul mesei acestui curs a stat condiţia disciplinei bugetare, concentrarea investiţiilor publice în obiecte cu un înalt grad de pregătire, indiferent de, să ne exprimăm aşa, de culoarea teritoriilor, transparenţa achiziţiilor de stat, dezvoltarea infrastructurii: ccăile de transport, gazificarea, comunicaţiile, Internetul.

Condiţiile noastre de constructivitate a poziţiilor PCRM, şi anume, — continuitatea, au reieşit din bazele patriotice ale programului partidului nostru, ale platformei electorale şi nicidecum nu din aroganţă sa inadmisibilitatea unor schimbări în metodele şi modalităţile de realizare a scopurilor naţionale.

Dar foarte degrabă majoritatea cetăţenilor Moldovei s-au convins că aceşti rac, lebădă şi ştiucă nu numai că nu au scopuri comune, în afară de cel de “îngropare” a PCRM, ci, dimpotrivă, în lista aspiraţiilor lor, nu este nici unul care ar fi putut fi numit naţional. Ei au venit la putere ca să se îmbogăţească, să fure şi pentru aceasta ssînt gata să corupă, să ameninţe şi ssă-i cumpere pe oameni, astfel asigurîndu-şi condiţii pentru continuarea samavolniciei politice şi a jefuirii vulgare a populaţiei sărace.

PCRM nicidecum nu a pututu şi nici nu a trebuit să fie constructivă în relaţiile cu această ca,arilă. Fracţiunea PCRM şi grupul ei economic, din punctul meu de vedere, s-a opus foarte activ acţiunilor distructive ale Alianţei. Cu regret, situaţia noastră de partid în opoziţie nu transformă activitatea noastră în rezultate, dar cunoştinţele, critica publică, propunerile făcute şi poziţia principială în timpul votărilor, dacă le vom putea aduce la cunoştinţa tuturor categoriilor de cetăţeni, ne vor ajuta să creăm o temelie trainică pentru susţinerea noastră de către diferite pături ale populaţiei, de la bancher pînă la şomer, de la fermier sau agricultor în cooperativă pînă la dy-djey… în cluburi, de la student pînă la profesor.

Pe parcursul acestui răstimp, atenţia grupului nostru a fost concentrată la cele mai complicate şi speciale probleme, bunăoară, la legea cu privire la piaţa de capital şi modificările în Legea cu privire la Banca Naţională şi legile cu privire la instituţiile financiare, la protecţia concurenţei, la societăţile pe acţiuni, la comerţul intern, la Codul fiscal, la acte legislative periodice, însă nu mai puţin importante, cum ar fi, de exemplu, politica bugetar-fiscală anuală, legile bugetare şi alte tipăuri de acte ale Parlamentului.

Trebuie să raportez, fără nici o ironie, membrilor Comitetului Central că plecarea perfidă din fgacţiunea noastră a unor specialişti cunoscuţi în ţară din domeniul economiei, bugetului şi finanţelor, şi anume a lui Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi, bineînţeles, nu ne-a uşurat munca, însă nu a scăzut calitatea ei, iar cît priveşte acuitatea şi profunzimea criticii la adresa Alianţei, acestea au crescut, deoarece în grupul nostru lipsesc apucăturile napoleoniane, ceea ce a imprimat activităţii lui democraţie, libertate şi sinceritate. Vă spun deschis că mie, în calitate de conducător al grupului economic al fracţiunii noastre, care toată viaţa a trăit în capitală, îmi este foarte utilă şi, principalul, plăcută colaborarea cu membrii grupului nostru, mai ales cu domnii Anghel, Popa, Bondari, deoarece dumnealor întotdeauna sînt concreţi, constructivi, demonstrează o pătrundere profundă în temele discutate. Pentru membrii ei, activitatea grupului nostru economic înseamnă îmbogăţire reciprocă de cunoştinţe care, în ultimnă instanţă, în opinia mea, se transformă în decizii mature şi profunde. Cred avem ce învăţa de la asemenea mari specialişti în domeniul său din ţară cum sînt domnii Gagauz, Ivanova, Domenti, iar bogata experienţă practică în problemele administrării de stat şi a businessului a domnilor Banicov, Chistruga, Balmoş, Muşuc întotdeauna ne ajută să ţinem cont de toate efectele, chiar şi cele secundare, ale soluţiilor propuse. În grupul nostru se îmbină armonios şi se foloseşte la justa valoare bogata experienţă de viaţă şi de activitate obştească a doamnei Ala Mironic şi a tinerilor săi colegi Ina Şupac şi Mihail Poleanschi, care manifestă principialitate şi originalitate. Grupul nostru economic propune şi formează poziţia fracţiunii privind toate problemele economice, pornind de la abordările programului partidului nostru şi scopurile declarate de al în platforma sa electorală. Potenţialul creator al grupului este înalt, ceea ce o demonstrează şi faptul că “marii specialişti” care pleacă de la noi nu ştiu cum deodată devin şterşi şi încearcă “să sclipească”, folosind idei pe care, scuzaţi-mă, le-au şterpelit din bagajul nostru. Altceva e că, aşa cum le prezintă ei, aceste idei nu sună convingător, dar în cazul dat, pentru noi poate apărea pericolul devalorizării ideilor în cauză există pericol şi în activitatea noastră trebuie să ţinem cont de asta.

Neglijarea de către Alianţă a scipurilor de dezvoltare, pe care le-am prezentat mai sus în relatarea mea, conduce la consecinţe ce ameninţă viaţa întregii ţări. Divizarea egoistă a organizmului economic unitar al ţării pentru “hrănirea feudală” a curţilor de partid provoacă dezechilibrarea posibilităţilor de resurse, strangularea canalelor sistemului de creditare naţională, distrugerea sistemului de conducere şi administrare în stat. În anul 2011, pentru întîia oară, chiar şi după corectarea lui spre micşorare, Bugetul de Stat nu a fost executat aproape cu 500 milioane la venituri şi aproape cu 400 milioane la cheltuieli. Acestea sînt cifrele oficiale, dar vă rog să mă credeţi că în realitate ele sînt de o dată şi jumătate.două ori mai mari.

Noi sîntem în drept să întrebăm: în acest teritoriu, statul mai există, odată ce, la o încălcare evidentă şi recunosută a Legii fundamentale economice, nimeni nu a fost tras la răspundere? Noi sîntem în drept să întrebăm: dar aşa-numitele case de partid ale componentelor Alianţei au avut de suferit acelaşi deficit? Reieşind din proporţiile cu care Alianţa cumpără localităţi întregi, nu e nici pe departe aşa. Din toate acestea, poate fi trasă o cinsgură concluzie: aceasta nu e putere, aceasta e un cuib de hoţi, în care s-au amestecat bandiţii politici cu poliţişti sus-puşi, prostituate politice şi procurori de toate rangurile, contrabandişti supremi şi vameşi cu multe stele pe epoleţi şi judecătorii docile acestora. Ei consideră Republica Moldova “o vacă de muls” şi ei o mulg din răsputeri, uitînd că ea mai trebuie şi hrînită.

Polşitica fiscală a Alianţei, întocmită sub dictarea FMI,în anii 2007–2009 a întrerupt procesul de investire, a înmormîntat speranţa la noi locuri de muncă. Războiul pentru investiţii, care a înceout în lume concomitent cu criza, a fost pierdut în mod ruşinos. Guvernul Alianţei a depus drapelul intereselor naţionale la picioarele FMI, principala forţă de şoc a concurenţilor noştri pe cîmpul de atragere a investiţiilor. Mai mult decît atît, Guvernul de acum luptă şi cu investitorii pe care de acum îi avem şi care, unul după altul, sau dau bir cu fugiţii, sau, folosindu-se de moment, îi dictează Guvernului condiţiile sale, nu întotdeauna echitabile. Ca rezultat, în viitorul apropiat ţara poate rămîne pustie. Nu este un tablou mitic al sfîrşitului lumii, ci o realitate, doar în fiecare zi din Moldova pleacă în jurul la 120 de familii.

Grupul economic al fracţiunii noastre a acumulat un bogat material — critic, dar şi creativ, — pe care noi trebuie să-l aducem la cunoştinţa oamenilor din teritoriu prin structurile şi organizaţiile noastre. Cred că asta ar mări numărul adepţilor PCRM.

Mulţumesc pentru atenţie.

Luarea de cuvînt a lui Iurie Muntean, secretar executiv al CC al PCRM, la Plenara IV a PCRM

Stimaţi tovarăşi,

Campania de dare de seamă şi alegeri întotdeauna este o etapă importantă în viaţa de partid. De data aceasta, ea s-a desfăşurat în anul cînd a avut loc al VII-lea Congres al PCRM, care a pus în faţa noastră sarcini serioase privind consolidarea partidului, creşterea prin salturi a rîndurilor organizaţilor de partid, creşterea spiritului activ al comuniştilor pentru o rezistenţă organizată în faţa regimului guvernant, cucerirea puterii şi redarea ţării poporului. Mai mult decît atît. Pornind de la faptul că organizaţia primară de partid este baza partidului sau, după cum în repetate rînduri a spus preşedintele partidului, Vladimir Voronin, fundamentul pe care se sprijină întregul edificiu al partidului, 8 din 9 sarcini de importanţă primordială trasate de congres şi 11 din 14 acţiuni organizatorice şi politice ale CC al PCRM privind traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului VII, aprobate la Plenara II a CC din 16 iunie 2012, sînt legate de activitatea organizaţiilor primare de partid.

Deci, stimaţi tovarăşi, conform Hotărîrii Comitetului Executiv Politic “Cu privire la desfăşurarea dărilor de seamă şi alegerilor în organizaţiile primare ale PCRM” din 24 septembrie 2012, au fost stabilite termenele de desfăşurare a adunărilor de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid, şi anume de la 15 octombrie pînă la 15 decembrie 2012. Înainte de începerea campaniei, a fost organizat un seminar pentru secretarii comitetelor municipale şi comitetelor raionale ale PCRM în vederea organizării şi desfăşurării în organizaţiile de partid a adunărilor de dare de seamă şi alegeri, reieşind din actuala situaţie politică din ţară şi sarcinile puse în faţa partidului de către Congresul VII al PCRM şi, ulterior, de plenarele CC al PCRM. În legătură cu această, v-a fost pusă la dispoziţie lista de indicatori asupra cărora comuniştii trebuiau să se concentreze pe parcursul adunărilor de dare de seamă şi care trebuiau să fie reflectate în hotărîrile organizaţiilor primare de partid. La lucrările de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile primare de partid au participat Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM, — la 12 adunări, membrii CC al PCRM , care nu sînt deputaţi în Parlament, — la 580 de adunări (în mediu — fiecare la cîte 5 adunări, sau la 42% de adunări), deputaţi în Parlament din fracţiunea PCRM — la 381 de adunări (fiecare, în medie, la cîte 12 adunări, sau 27% de adunări), membrii CCR — la 41 de adunări, lucrătorii secţiei organizatorice a CC — la 61 de adunări (în medie, la cîte 20 de adunări). În total, tovarăşii enumeraţi mai sus au luat parte la 1075 de adunări, sau 77% ale adunărilor desfăşurate pe parcursul ultimei campanii de dare de seamă şi alegeri. La adunări de dare de seamă şi alegeri nu au participat membrii CC al PCRM S. Chiriuhin din raionul Criuleni, A. Cuşnir din raionul Orhei şi L. Petruşan din raionul Hînceşti.

Trebuie să menţionez faptul că majoritatea comitetelor raionale de partid, precum şi Comitetul Municipal Bălţi au respectat termenele planificate de desfăşurare a adunărilor de dare de seamă şi alegeri. La ziua de astăzi, nu a fost definitivată organizarea respectivelor adunări doar în raioanele Rezina — în 3 organizaţii din 39, Teleneşti — în 3 organizaţii din 30, şi Făleşti — în 8 organizaţii din 31. Această stare de lucruri denotă o întocmire nechibzuită a graficelor de organizare a adunărilor, o tărăgănare neîndreptăţită a desfăşurării lor, neverificarea numărului de comunişti din organizaţiile de partid în raioanele sus-numite, precum şi lipsa atitudinii cuvenite din partea membrilor CR responsabili de activitatea organizaţiilor primare în cauză. Ca rezultat, în raionul Rezina, bunăoară, s-a descoperit că trei organizaţii primare s-au destrămat din cauza că mai mulţi comunişti au plecat din ţară la muncă pentru mai mult timp.

Pe parcursul campaniei de dare de seamă şi alegeri, în 1413 organizaţii de partid, în total au fost desfăşurate 1393 adunări de dare de seamă şi alegeri. În 20 de organizaţii primare de partid, adunările nu au fost desfăşurate în termenele stabilite de Comitetul Politic Executiv al CC, adică pînă la 15 decembrie curent. Dintre acestea, în sectorul Buiucani — 4, în sectorul Rîşcani — 2, în raioanele Rezina — 3, Teleneşti — 3, Făleşti — 8. În aceste organizaţii se află la evidenţă 22275 de comunişti. Pe parcursul campaniei de dare de seamă şi alegeri, 9 organizaţii primare de partid s-au autodizolvat. Dintre acestea, în raionul Rezina — 4 (în satele Ciorna, Pecişte, Echimăuţi, Pripiceni-Răzeşi), în raionul Basarabeasca — 2 (în satele Carabetovca şi Iordanovca), în raionul Leova — 1 (satul Cupcui), în raionul Călăraşi — 1 (satul Leordoaia), în raionul Nisporeni — 1 (satul Boldureşti). În aceste 9 organizaţii primare de partid se aflau la evidenţă 47 de comunişti.

În majoritatea raioanelor, adunările de dare de seamă şi alegeri s-au desfăşurat la un nivel organizatoric bun, comuniştii manifestînd în cadrul lor un spirit activ. În luările lor de cuvînt, ei au apreciat în mod obiectiv activitatea organizaţiilor din care fac parte, au făcut observaţii critice şi propuneri constructive la adresa CR şi CC ale PCRM. În acest sens, merită să fie menţionate organizaţiile raionale de partid din Străşeni (prim-secretar — Petru Porcescu), Glodeni (prim-secretar — Elena Gudumac), Ciadîr-Lunga (prim-secretar — Oleg Garizan), Drochia (prim-secretar — Ghenadie Morcov), Donduşeni (prim-secretar — Anastasie Pavlov), Dubăsari (prim-secretar — Vasile Şova), Criuleni (prim-secretar — Dmitri Goncearenco), Hînceşti (prim-secretar — Anatolie Zagorodnîi), municipiul Bălţi (prim-secretar — Vladimir Vitiuc). În aceste organizaţii de partid, precum şi în altele, în linii mari, adunările s-au desfăşurat, în temei, fără încălcarea graficelor şi fără nici o amînare, iar informaţia cu privire la organizarea adumnărilor a fost prezentată la timp şi în modul cuvenit.

Dar în comtetele raionale de partid Vulcăneşti (prim-secretar — Fiodor Terzi), Cantemir (prim-secretar — Gheorghe Popa), Cahul (prim-secretar — Anatoli Gorilă), Soroca (prim-secretar — Elena Bodnarenco), Sîngerei (prim-secretar — Ion Cebotari), Cimişlia (prim-secretar — Iosif Chetraru), Ştefan Vodă (prim-secretar — Gheorghe Anghel), Floreşti (prim-secretar — Mihail Rusu), din cauza unei întocmiri nechibzuite a graficelor de desfăşurare a adunărilor şi a lipsei de coordonare din partea CR s-au întîmplat mai multe amînări şi zădărniciri ale adunărilor de dare de seamă şi alegeri. Informaţia privind desfăşurarea adunărilor nu era prezentată la timp, ci abia după mai multe avertismente şi cereri. În toate cele cinci comitete raionale de partid din municipiul Chişinău (primi-secretari — Alexandr Banicov, Eduard Muşuc, Victor Mîndru, Mihail Poleanschi, Serghei Stati) au fost cazuri de amînare şi zădărnicire a adunărilor de dare de seamă şi alegeri. Cît priveşte prezenţa comuniştilor la adunările de dare de seamă şi alegeri, un cuvînt de laudă poarte fi spus la adresa organizaţiilor de partid din raioanele Orhei, Hînceşti, Abnenii Noi, Basarabeasca, Vulcăneşti, Donduşeni, Edineţ, Cantemir, Cahul, Călăraşi, Căuşeni, Ocniţa, Rezina, Străşeni, Sîngerei, Taraclia, Teleneşti, Ungheni, Făleşti, Ciadîr-Lunga, Cimişlia, Ialoveni, din sectoarele Centru şi Ciocana ale municipiului Chişinău. În aceste raioane, prezenţa la adunările de dare de seamă şi alegeri a atins de la 70% pînă la aproape 88%. O prezenţă mai mică a fost în comitetele raionale de partid din sectoarele Buiucani şi Rîşcani ale municipiului Chişinău, în raioanele Briceni, Drochia, Dubăsari, Comrat, Criuleni, Leova, Nisporeni, Soroca, Floreşti, Şoldăneşti, Ştefan Vodă — de la 58% pînă la 70%. În medie, prezenţa comuniştilor la adunările de dare de seamă şi alegeri a constituit 70,63%.

Cît priveşte spiritul activ manifestat de comunişti în cadrul adunărilor de dare de seamă şi alegeri, s-au evidenţiat mai ales organizaţiile raionale de partid Leova, Rezina, Ialoveni, Orhei, sectoarele Buiucani, Centru şi Rîşcani ale Chişinăului, Nisporeni, Călăraşi, Făleşti, municipiul Bălţi, Ciadîr-Lunga, Sîngerei, Cantemir, Străşeni, Drochia, Comrat, Taraclia, Criuleni, Căuşeni. În aceste raioane, spiritul activ al comuniştilor a atins cotele de la 64% pînă la 95%, În celelalte organizaţii raionale de partid, la Dubăsari — 34%, la Hînceşti — peste 58%. Iar în general pe republică — 60,16%.

Pe parcursul campaniei de dare de seamă şi alegeri, au fost primiţi în rîndurile partidului 831 de oameni, dintre care 761 — chiar în cadrul adunărilor, iar 70 — în organizaţiile primare de partid nou formate. Astfel, din aceşti 831 de persoane, 69 au fost primite în municipiul Bălţi, 47 — în raionul Străşeni, 38 — 11 în rauionul Hînceşti; la Chişinău, 36 — în sectorul Buiucani, 34 — în sectorul Centru, 32 — în sectorul Ciocana, 32 — în Ştefan Vodă, cîte 30 — în raioanele Ocniţa şi Soroca, 29 — în Cahul, 25 — în Rezina, 23 — în Ungheni, cîte 22 — în raioanele Orhei şi Edineţ. În rest, adică, în sectoarele Botanica şi Rîşcani din municipiul Chişinău, în raioanele Anenii Noi, Briceni, Glodeni, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Cantemir, Comrat, Criuleni, Călăraşi, Căuşeni, Leova, Nisporeni, Sîngerei, Taraclia, Floreşti, Făleşti, Ciadîr-Lunga, Cimişlia, Şoldăneşti, Ialoveni au primit în rîndurile partidului de la 3 pînă la 20 de oameni. Nici un om nu a intrat în rîndurile partidului în raioanele Basarabeasca şi Vulcăneşti. În mod deosebit ţin să menţionez faptul că, pe parcursul campaniei de dări de seamă şi alegeri, au fost înfiinţate 13 organizaţii primare de partid noi: 1 — în raionul Cahul, 1 — în raionul Criuleni, 1 — în raionul Anenii Noi, 1 — în raionul Făleşti şi 9 — în raionul Orhei. Primirea în rîndurile partidului se face, în temei, din rîndurile persoanelor cu vîrsta de pînă la 40 de ani.

La adunările de dări de seamă şi alegeri pentru întîia oară au fost aleşi 226 de secretari ai organizaţiilor primare de partid, ceea ce constituie 16,22%, sau fiecare al şaselea.

Printre nou-aleşii secretari, 963 sînt bărbaţi, iar 430 — femei. 951 (68,27%) de secretari ai organizaţiilor de partid sînt moldoveni, 222 — ucraineni, 127 — ruşi, 53 — găgăuzi, 51 — bulgari, iar 9 secretari (0,65%) reprezintă alte naţionalităţi: 1 — cecen, 1 — evreu, 2 — români, 2 — beloruşi, 1 — grec, 2 — polonezi. 856 (61,45%) din secretarii organizaţiilor primare de partid au studii superioare şi studii superioare incomplete, 366 (26,3%) — studii medii speciale, 169 — studii medii, 2 — studii medii incomplete. Printre secretarii OPP avem 146 de pedagogi şi 36 de medici, ceea ce, respectiv, alcătuieşte 10,5% şi 2,7%. Componenţa de secretari ai organizaţiilor primare în permanenţă se completează cu persoane tinere. Pe parcursul actualei campanii de dare de seamă şi alegeri, au fost aleşi 11 secretari ai OPP cu vîrsta de pînă la 30 de ani, ceea ce constituie aproape 8% din numărul total. Din acest punct de vedere4, cel mai bine a lucrat CR al PCRM din sectorul Botanica — 18 secretari, Ciocana — 15, Centru — 11, raionul Comrat — 9, municipiul Bălţi şi sectorul Rîşcani al capitale — cîte 8, raionul Orhei — 6, raionul Criuleni şi sectorul Rîşcani al capitalei — cîte 5 şi Străşeni — 4 persoane. În comitetele raionale de partid Drochia, Edineţ, Cantemir, Căuşeni, Leova, Rezina, Soroca, Făleşti, Ciadîr-Lunga, Cimişlia şi Şoldăneşti n-a fost ales nici un secretar de vîrsta pînă la 30 de ani. În celelalte CR ale PCRM, în organizaţiile primare cu această vîrstă au fost aleşi de la 1 pînă la 2 secretari. Vîrsta medie pe republică a secretarilor nou-aleşi alcătuieşte 51,5 ani. Vîrsta cea mai mare o au secretarii OPP din raionul Sîngerei. Din 32 de secretari ai OPP, 16 au vîrsta de 60 de ani şi mai mult, iar un secretar e de vîrsta de 70 de ani. Vîrsta medie a secretarilor aleşi în acest raion este de 58 de ani. În raioanele Leova şi Cimişlia această vîrstă e de 57 de ani. Mai tineri sînt secretarii organizaţiilor de partid din raionul Dubăsari — vîrsta medie e de 40 de ani, sectorul Ciocana din capitala ţării şi raionul Comrat — 41 de ani, sectorul Centru al capitalei şi municipiul Bălţi — 42 de ani, sectorul Botanica al capitalei — 45 de ani, raionul Orhei — 47 de ani, sectorul Buiucani al capitalei — 48 de ani, raionul Criuleni — 49 de ani.

Totodată, actuala campanie de dare de seamă şi alegeri a scos la iveală faptul că comitetele raionale de partid nu-şi îndeplinesc în deplină măsură obligaţia statutară privind coordonarea activităţii organizaţiilor primare de partid, ceea ce scade spiritul activ al acestor organizaţii. Secretarii, membrii biroului şi membrii CR responsabili nu totdeauna au luat parte la pregătirea şi organizarea adunărilor de dare de seamă şi alegeri, ceea ce, parţial, a condus la desfăşurarea pur formală a acestora, fără analiza cuvenită a activităţii fiecărui comunist, fără darea de seamă a trezorierului, fără un raport substanţial, fără critică şi autocritică la adresa secretarului şi a biroului OPP. În unele cazuri, la adunările de dare de seamă şi alegeri nici nu prea era pentru ce a se face dare de seamă, deoarece activitatea unora dintre organizaţii s-a redus la discuţii pe marginea materialelor Congresului VII al PCRM, fără să se pună careva sarcini mobilizatoare, cu atît mai mult, fără să fie planificate activităţi ale comuniştilor, ţinîndu-se cont de condiţiile concrete din localitatea dată. Au fost situaţii cînd unele organizaţii primare de partid s-au adunat pentru întîia oară în perioada de dare de seamă. Asemenea cazuri am avut în raioanele Soroca, Rezina, Cahul, Teleneşti şi altele. Nu se efectuează la nivelul cuvenit verificarea trimestrială a componenţei organizaţiilor primare de partid. O asemenea verificare a fost efectuată necalitativ sau nu a fost efectuată deloc înainte de convocarea adunărilor de dare de seamă şi alegeri, ceea ce a condus la zădărniciri ale adunărilor sau la amînarea lor.

În majoritatea raioanelor, nu este îndeplinit obiectivul trasat de Congresul VII şi de cele două plenare ale CC al PCRM ce l-au urmat privind creşterea componenţei organizaţiilor de partid, micşorarea organizaţiilor cu un mic număr de comunişti, ceea ce înseamnă că este vorba despre organizaţii cu o activitate ineficient. La ziua de astăzi, cota organizaţiilor în care la evidenţă se află de la 3 pînă la 9 comunişti alcătuieşte 70 la sută din numărul total de OPP (aproape 990), de la 3 pînă la 7 comunişti — aproape 33 la sută (465), iar numărul organizaţiilor cu 3–5 comunişti în componenţa lor — în jurul la 18% (251). Cel mai mare număr de organizaţii mici avem în raioanele Nisporeni, Călăraşi, Soroca, Sîngerei, Teşeneşti, Leova, Hînceşti, Ialoveni, sectoarele Ciocana, Buiucani şi Botanica ale capitalei, şi doar în municipiul Bălţi, la ziua de astăzi, nu există nici o organizaţie primară de partid în care ar fi mai puţin de 10 membri. În acest context, este important să menţionăm faptul că anume în organizaţiile puţin numeroase în rîndurile partidului intră doar 20% de noi membri. Prin urmare, 80 la sută din noii membri îi asigură 30 la sută din numărul total de organizaţii primare de partid.

Ca şi pînă acum, rămîne a fi o problemă deschisă definitivarea structurizării pe orizontală a organizaţiilor raionale de partid. În ciuda muncii efectuate în această direcţie în raioanele sus-numite, la ziua de astăzi, doar în municipiul Bălţi, în raioanele Briceni, Criuleni, Floreşti, Ştefan Vodă şi Ialoveni structurizarea pe orizontală a organizaţiilor raionale de partid a fost încheiată.

În acest context, stimaţi tovarăşi, vă aduc la cunoştinţă că, începînd cu noul an 2013, fiecare organizaţie primară puţin numeroasă va fi luată sub un control riguros de către curatorii secţiei organizatorice a CC.

Mai apoi, în legătură cu raportul prezentat, pentru a ilustra ceea ce vreau să spun, mă voi opri la două evenimente ce s-au produs în ultimele trei luni şi ceva. Şi anume, la alegerile din septembrie în Adunarea Populară a Găgăuziei şi la alegerile din noiembrie a primarilor din Danu, Glodeni, Cîrpeşti, Cantemir, Hristici, Soroca, Morenii Noi, Ungheni şi Albina, Cimişlia.

În Găgăuzia, la alegerile în Adunarea Populară pentru comunişti au votat aproape cu 40% mai mulţi alegători decît în anul 2008, cînd noi ne aflam la putere. Totodată, în multe circumscripţii, acest procent a ajuns la 50, 100, 200 şi chiar la aproape 300%, şi asta în condiţiile unei mituiri totale şi a altor forme de presiune şi influenţare a alegătorilor. Această victorie a fost obţinută în localităţile unde activau organizaţii primare de partid numeroase. În opinia mea, este o legătură evidentă. Pornind de la această situaţie, cu o anumită doză de convenţionalitate, putem presupune că, dacă, începînd cu anul 2008, cei 479 de comunişti din Găgăuzia ar fi primit în rîndurile partidului nu cîte 18 membri pe an, sau, în medie, cîte unul la 27 de comunişti, şi, dacă unui comunist nu i-ar fi revenit 1187 de alegători, posibil că starea de lucruri ar fi fost întrucîtva alta.

Acum să vorbim despre cele 5 sate pomenite mai sus. Doar în două din ele organizaţiile de partid nu sînt puţin numeroase, şi anume acestea au crescut numeric în ultimii ani. Am în vedere organizaţia de partid din Danu, Glodeni, unde timp de doi ani la cei 14 comunişti s-au adăugat încă 5 şi unde fiecărui comunist îi revin cîte 118 alegători, şi OPP din Morenii Noi, Ungheni, unde celor 8 comunişti în ultimii doi ani li s-au alăturat încă 3, ca rezultat fiind obţinută corelaţia de 73 de alegători la 1 comunist. Anume în aceste sate noi am deţinut cele mai reale şanse de a avea un primar din rîndurile noastre. Totodată, dacă, atunci cînd vorbim despre satul Danu, nu putem să-i învinuim de nimic pe tovarăşii noştri pentru faptul că acel candidat al nostru, pe care ei l-au pregătit pentru această funcţie în ultimii ani, a trecut în PDM chiar cu două săptămîni înainte de alegeri, noi fiind nevoiţi chiar în ultimul moment să apelăm la aşa-numita variantă de rezervă, căruia nu i-au ajuns doar 60 de voturi pentru victoria în al doilea tur de scrutin, vorbind despre Morenii Noi, Ungheni, trebuie să spunem de-a dreptul că tovarăşii noştri de acolo nu au avut grijă să pregătească un candidat de rezervă şi, cînd persoana promovată de noi şi-a revocat documentele chiar în ultima zi, ne-am pomenit nepregătiţi pentru o asemenea situaţie şi am rămas fără de candidat.

În celelalte cazuri, chiar şi făcînd abstracţie de faptul că am avut coincurenţi foarte puternici, şansele noastre au fost minime. Şi cum ar fi putut fi altfel, dacă, la Cîrpeşti, Cantemir şi Hristici, Soroca, în ultimii ani organizaţiile primare de partid nu numai că nu creşteau numeric, ci, dimpotrivă, se micşorau din an în an? Cît priveşte satul Albina din raionul Cimişlia, din 2005 încoace, numărul comuniştilor rămîne acelaşi, adică 3, iar în fruntea lor se află un secretar în vîrstă de 80 de ani. Cred că aici nu e nevoie să fac careva comentarii.

La sfîrşit, vreau să revin la rezultatele actualei campanii de dare de seamă şi alegeri. Ea, în modul cel mai elocvent, ne-a descoperit încă o dată neglijenţele şi neajunsurile noastre în munca organizatorică de partid. E adevărat, noi cu dumneavoastră am început să înlăturăm destul de activ aceste neajunsuri, dar, dacă-i să fim obiectivi, nu am făcut-o cu toată ardoarea de care era nevoie ca să ne debarasăm de ele şi de care, de fapt, sîntem capabili. Ptincipalele sarcini ale acestei campanii au fost inventarierea reală a rîndurilor partidului nostru şi mobilizarea fiecărui comunist la apropiata luptă cu regimul guvernant. Prima sarcină am soluţionat-o mai mult sau mai puţin reuşit. Cît priveşte a doua — pentru a o soliuţiona, mai avem de muncit mult.

Din luarea de cuvînt a deputatului Artur REŞETNICOV la Plenara IV a CC al PCRM

Stimaţi tovarăşi,

Din grupul juridic al fracţiunii PCRM fac parte deputaţi din diferite comisii permanente ale Parlamentului. Principalele sarcini ale grupului juridic sînt următoarele:

Este necesar să menţionăm faptul că în fracţiune a fost creat un grup de lucru de monitorizare a activităţii structurilor de forţă şi a (MAI, Procuratura, Ministerul Apărării, SIS, Ministerul Justiţiei, instanţele judiciare etc.) organelor de ocrotire a ordinii de drept. Respectivul grup a fost creat în scopul de a supraveghea această activitate, precum şi pentru a elabora acţiuni de contracarare a distrugerii instituţiilormîn cauză. Pentru obţinerea unor rezultate mai eficiente, s-a decis ca activitatea acestor două grupuri să fie unită. Ulterior, aceasta a dat posibilitate de a soluţiona mai uşor multe din sarcinile propuse şi a reacţiona mai operativ în diferite situaţii.

Din proiectele de legi elaborate, ţinem să le remarcăm pe următoarele:

Adresări în instanţele judiciare, la Curtea Constituţională şi la Comisia de la Veneţia

Unul din instrumentele de contracarare a legilor antipopulare sînt adresările la Curtea Constituţională (mai mult de jumătate din cerinţele noastre au fost satisfăcute). Dar deseori Curtea Constituţională tărăgănează examinările (pînă la termenul maxim prevăzut de lege), iar după aceeahotărîrile ei pur şi simplu nu sînt executate de Alianţă. În acest temei, noi am elaborat un proiect de lege cu privire la activitatea CC, în care propunem ca termenul de examinare să fie redus de la 6 pînă la 4 luni, iar în privinţa adresărilor ce se referă la drepturile şi libertăţile cetăţenilorpropunem să fie prevăzură suspendarea incidenţei legii pînă la pronunţarea hotărîrii CC. Acest proiect de lege în prima lectură a fost aprobat de Parlament, acum urmînd să lupotăm pentru aprobarea lui şi în a doua lectură.

Toate legile anticonstituţionale au fost atacate la CC. În privinţa unopra dintre acestea, judecătoria a recunoscut dreptatea noastră. Este necesar să menţionăm că deputaţii din partea PCRM sînt singurii de care poporul îşi leagă speranţa la atacarea şi adresările la CC cu privire la legile antipopulare. Aici aş vrea să le aduc mulţumiri tovarăşilor noştri din teritoriu, care deseori ni se adresează şi din a căror iniţiativă noi deseori deschidem uşile instanţelor judiciare.

Concluzii:

Stimaţi tovarăşi, astăzi aş vrea să evidenţiez şi unele planuri pentru viitorul apropiat:

În încheiere, ţin să-i mulţumesc pe toţi deputaţii grupului nostru, precum şi întreaga fracţiune, pentru activitatea fructuoasă şi munca colegială şi să le doresc succese şi în continuare în numele propsperării ţării şi a poporului nostru.

Sursa: comunist.md

Fracţiunea PCRM i-a arătat lui Plahotniuc unde-i este locul Preşedintele PCRM a avut o întrevedere cu ambasadorii acreditaţi în Moldova