partide.md

|||

PCRM / 4 iulie 2013

Subsemnaţii, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, membri ai fracţiunii PCRM, în conformitate cu art. 105 din Constituţia Republicii Moldova, art. 112–118 din Capitolul VIII al Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moţiunea simplă asupra politicilor în domeniul educaţional, activităţii Ministerului Educaţiei şi a activităţii ministrului Maia Sandu.

Motivarea

Rezultatele sesiunii de bază a examenului de bacalaureat din acest an reprezintă o catastrofa naţională. Din numărul total de candidaţi (27.715 de elevi), au promovat examenele 16.130 elevi, sau 58,2%. Respectiv, 11.585 de elevi, sau 42% nu au susţinut BAC-ul. Nota medie generală a examenelor a fost de 6,07. Numărul elevilor care au media “10” la examenele de bacalaureat este de 4; numărul elevilor care au media mai mare sau egală cu “9” este de 212 (1,3%); mai mare sau egală cu “8” — 1.939 elevi (12%): mai mare sau egală cu “7” — 7.249 elevi (45%).

Niciodată în istoria desfăşurării examenelor de bacalaureat în Republica Moldova nu s-au atestat rezultate atît de slabe. Considerăm, că aceste rezultate denotă eşecul politicilor din domeniul educaţiei, promovate de către guvernare din 2009 încoace, domeniul de responsabilitate al Ministerul Educaţiei şi nemijlocit al ministrului.

Datorită modului de organizare şi desfăşurare a examenelor de bacalaureat din acest an, centrele de bacalaureat s-au transformat în camere de detenţie, în loc să fie locuri de creaţie. Decizia Ministerului Educaţiei de a instala camere video de supraveghere în toate centrele de examinare şi de a cheltui mai mult de 7 mln lei pentru acest scop, a fost luată în mod unilateral fără consultaţii prealabile cu societatea civilă. Elevii erau puşi în condiţii de stres psihologic enorm, care nu inspira la gîndirea critică şi creativă, mai ales, că centrele au fost amplasate în incinta sălilor de sport, unde erau ticsiţi împreună cîte 200–300 elevi.

Motivarea Ministerului Educaţiei, precum că instalarea camerelor video este unica metodă eficientă împotriva copiatului este absolut nejustificată. Metodologia susţinerii examenului de bacalaureat prevede, că candidaţii înainte de examen semnează o declaraţie pe proprie răspundere, prin care se obligă să nu deţină asupra lor materiale interzise, ce i-ar favoriza în rezolvarea subiectelor. Totodată, declaraţia pe propria răspundere prevede clar, că nerespectarea acestor dispoziţii are drept consecinţă eliminarea de la examen a candidatului. Pentru a controla executarea acestor prevederi, asumate conştient de către fiecare elev, în săli se află supraveghetori. Astfel, utilizarea adăugător la examenele de bacalaureat a camerelor de supraveghere, nu este altceva decît o afişare din start a atitudinii de neîncredere din partea Ministerului faţă de elevi, prezumînd delicvenţa tinerilor şi în aşa mod lezînd demnitatea lor.

Cu toate că au fost întreprinse atîtea măsuri, care de fapt s-au dovedit a fi ineficiente, apar tot mai multe semnale că, de fapt, actul de corupţie în timpul desfăşurării bacalaureatului nu a dispărut. Pur şi simplu, corupţia s-a deplasat la nivel de Ministerul Educaţiei, în aşa mod şi sumele solicitate la cumpărarea notelor, fiind mult mai mari.

În aceeaşi ordine de idei, este paradoxală situaţia cînd aşa numita luptă cu copiatul a fost iniţiată de către ministrul Maia Sandu, care împreună cu membrii Guvernului precedent, a fost demisă la 5 martie 2013, prin moţiune de cenzură pe motiv de corupţie.

Mai mult decît atît, ministrul Maia Sandu, pînă în prezent nu a întreprins careva acţiuni în legătura cu scandalul de corupţie la procurarea autobuzelor şcolare la preţ dublu şi practic nimeni nu a fost sancţionat, ci din contra au fost protejaţi de conducerea ministerului. Prin urmare este evident, că lupta se duce nu cu persoanele responsabile din cadrul ministerului, antrenaţi în activităţi ilegale şi promovare a politicilor dezastruoase din domeniul educaţiei, ci în mod cinic se lupta cu elevii — viitorul societăţii noastre.

Este evidentă legătura cauzală între elaborarea proastă a programelor de studii şi cerinţele extrem de exagerate din testele de la examen, ceea ce a dus la neconformarea cunoştinţelor primite cu cerinţele finale de la examen. De exemplu, pentru elevii de la profilul umanitar testul la matematică era de nivelul celor de la profilul real. Sau, testele la limba engleză au fost elaborate în mod incompetent, elevii fiind duşi în eroare însăşi de formulările incorecte ale testelor respective. Totodată, Ministerul Educaţiei s-a arătat incapabil să asigure publicarea la timp a rezultatelor bacalaureatului.

În calitate de deputaţi de nenumărate ori am atenţionat despre consecinţele grave asupra viitorului ţării ale procesului de optimizare în sistemul de învăţămînt. Rezultatele de la bacalaureat sunt consecinţele implementării aşa numitei optimizării a şcolilor, care de fapt este lichidarea acestora. Tendinţa negativă a acestui proces se vede prin cifre concrete. În 2010 în Republica Moldova au fost închise 14 şcoli, reorganizate 9 şcoli, iar procentul celor care au picat bacalaureatul era 6 la sută. În 2011 s-au închis 24 de şcoli, s-au reorganizat 14 instituţii, respectiv, 8% nu au susţinut examenul. În 2012 numărul şcolilor închise a crescut pîna la 57, au fost reorganizate 61 de şcoli, în consecinţă 12% au picat BAC-ul. Se atestă o tendinţă clară de scădere a nivelului de cunoştinţe odată cu optimizarea şcolilor. Se cunoaşte că, conform Hotărîrii Guvernului din 5 iulie 2011, pînă la sfirşitul acestui an se preconizează optimizarea a altor peste 220 de instituţii de învăţămînt.

În concluzie este clar, că aşa numitele reforme din sistemul educaţional începute în anul 2009 şi prelungite cu “succes” de actuala ministră Maia Sandu au suferit un eşec total şi dacă nu le vom stopa, inclusiv prin aducerea la Ministerul Educaţiei a unor peroane competente, în următorii ani vom avea o statistică urîtă şi dezastruoasă în susţinerea examenelor de bacalaureatul, devenind un obiect de baţjocoră.

Conform estimărilor Guvernului, implementarea deplină a optimizării în perioada 2011–2013 va genera economii în suma de 230 mln lei, iar cheltuielile pentru reformă vor constitui 215 mln lei, ceea ce înseamnă că “economia pură”, dacă putem în genere să utilizăm aşa noţiuni vorbind de educaţie, se estimează la suma de 15 mln lei. Suntem convinşi că este o crimă să distrugi sistemul învăţămîntului creat pe parcursul a multor decenii, pentru a economisi 15 mln lei, dacă ar putea fi constatate ca economisiri şi anume — printre cheltuielile pentru realizarea reformei se prevăd alocări a 2,5 mln lei pentru crearea noilor direcţii în cadrul Ministerului Educaţiei, care s-ar ocupa nemijlocit de optimizare. Sau un alt punct nu mai puţin paradoxal — alocarea a 2 mln lei pentru campanie de informare a cetăţenilor despre avantajele optimizărilor.

O altă consecinţă a optimizărilor este creşterea constantă a ratei abandonului şcolar. Deja la moment datele disponibile ne arată că numărul copiilor neşcolarizaţi este alarmant.

Politica de susţinerea şi promovare a pedagogilor tot rămîne a fi o problemă a actualului sistem de învăţămînt. Cum putem noi vorbi despre motivarea pedagogilor, pe cînd nimeni din ei nu este sigur de faptul că din 1 septembrie, şcoala lor nu va fi închisă, nimeni din pedagogi nu este sigur că nu va deveni victima a disponibilizărilor. Mai ales, că pe site-ul oficial al Fondului Monetar Internaţional este publicată scrisoarea Guvernului, unde conducerea Ministerul Educaţie, se obligă să reducă în sfera învăţămîntului 8000 de locuri de muncă, inclusiv 2400 de locuri vacante, ceea ce de fapt înseamnă planificarea disponibilizării a cel puţin 5600 de cadre didactice şi non-didactice, pe viu.

Este evident faptul lipsei dialogului dintre Ministerului Educaţiei şi angajatori prin intermediul Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă, astfel încît să fie promovat învăţămîntul mediu de specialitate, iar numărul locurilor la studii universitare şi mediu de specialitate la diferite specialităţi să fie corelat cu cerinţele pieţei forţei de muncă.

Totodată, se atestă o lipsă totală a evoluţiei în domeniul politicilor de susţinere a tineretului, în scopul stopării procesului de migraţie din Republica Moldova peste hotare. Nivelul burselor studenţeşti rămîne la nivelul anului 2009, locurile bugetare în instituţiile universitare şi mediu de specialitate se reduc, costul contractelor de studii este în permanentă creştere, de asemenea creşte plata pentru cazare în cămine studenţeşti. Se creează impresia, că unica grija a Ministerului Educaţiei este servirea intereselor celor 9 rectori ai instituţiilor superioare de învăţămînt de stat din ţară, care sunt membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, care a şi promovat-o pe Maia Sandu în calitate de ministru al educaţiei.

Unicul program existent de susţinere a tinerilor pedagogi a fost: elaborat şi implementat de guvernarea precedentă. Din 2009 încoace Ministerul Educaţiei nu a propus nici un program nou pentru atragerea tinerilor în domeniul pedagogiei, mai ales în localităţile rurale. Mai mult decît atît, din 2009 odată cu venirea noii guvernări, s-a stopat implementarea programului de asigurare a tinerilor specialişti cu locuinţe în mediul rural. Ministerul Educaţiei nu a întreprins nici o măsură ca această situaţie să se schimbe şi tinerii specialişti, inclusiv pedagogi, să fie atraşi la muncă în sate.

Atitudinea statului faţă de domeniul educaţiei se atestă prin nivelul de finanţare a acestui domeniu în coraport cu PIB-ul. Dacă în 2010 acest indicator era de 9,2%, în 2013 finanţarea învăţămîntului a scăzut pînă la 7,2% din PIB. Responsabilitate directă pentm această scădere drastică o poartă Ministerul Educaţiei, care în perioada elaborării bugetului de stat nu insistă asupra majorării alocărilor pentm domeniul educaţiei.

Tăcerea criminală şi inactivitatea ministrului educaţiei în vederea obţinerii unui buget cuvenit pentru dotarea şcolilor, implementarea programelor pentru susţinerea tinerilor, pentru majorarea burselor şi locurilor bugetare, dă dovadă de iresponsabilitatea şi neprofesionalismul conducerii ministerului, pe cînd o simplă analiză ne arată majorări serioase ale bugetelor altor instituţii de stat, spre exemplu, din 2010 pînă la 2013 — bugetul Parlamentului s-a majorat cu 33 mln lei, al Aparatului Preşedintelui cu 8,6 mln lei, al Cancelariei de Stat cu 46 mln lei, al Curţii Constituţionale cu 5 mln lei, al Consiliului Superior al Magistraturii cu 16 mln lei, al Curţii Supreme de Justiţie cu 16,9 mln lei, al Procuraturii Generale cu 60 mln lei, al Ministerului Finanţelor cu 264 mln lei.

Toate aceste şi alte exemple ne arată lipsa unei strategii durabile de dezvoltare a sistemului de învăţămînt din partea Ministerului Educaţiei. Incompetenţă profesională a ministrului educaţiei, doamna Maia Sandu, se completează cu lipsa totală de transparenţă a administrării Ministerului Educaţiei. Ori de cîte ori, noi în calitate de deputaţi am solicitat informaţii, am adresat interpelări şi organizare de audieri cu participarea doamnei Maia Sandu, ministrul educaţiei — procesul sau se bloca, sau se tergiversa sub diferite motive, iar interpelările rămîneau fără răspuns. În decembrie 2012 reprezentantul oficial al Ministerului Educaţiei a promis să remită în scurt timp membrilor Comisiei parlamentare de educaţie o informaţie amplă cu privire la planurile de optimizare a şcolilor pentru anul 2013. Pînă în prezent acest raport nu a fost prezentat. Exemplul recent este contramandarea audierii Ministrului Educaţiei cu privire la procesul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2012–2013, care a fost inclusă în ordinea de zi a şedinţei Parlamentului data de 28 iunie 2013 prin votarea unanimă a deputaţilor prezenţi la şedinţa Parlamentului din 27 iunie 2013.

Aceste şi alte cazuri de ignorare a legislaţiei şi cerinţelor legale a Parlamentului de către Ministerul Educaţiei şi nemijlocit doamna Maia Sandu, încalcă flagrant art.66, lit. i) al Constituţiei Republicii Moldova, conform căruia Parlamentul exercită controlul parlamentar asupra puterii executive.

Astăzi constatăm, că aflarea în continuare a dnei Maia Sandu în fruntea Ministerului Educaţiei, va înrăutăţi şi mai mult situaţia în domeniul educaţional, care va cauza consecinţe grave pentru întreaga societate.

În aceste circumstanţe, Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a pierdut dreptul moral de a realiza politicile în domeniul educaţional şi a exercita conducerea Ministerului Educaţiei.

In aşa condiţii, reieşind din principiul răspunderii colegiale a Guvernului, şi în scopul evitării introducerii unei moţiuni de cenzură asupra activităţii întregului Executiv, doamna Maia Sandu urmează a fi demisă.

Dispozitivul

În virtutea celor menţionate mai sus, în baza prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moţiune simplă, constatăm situaţia nesatisfăcătoare în domeniul educaţional, remarcăm eşecul politicilor în domeniul educaţional şi solicităm iniţierea imediată a procedurii de demitere a ministrului Educaţiei Maia Sandu.

Sursa: parlament.md