Tezele Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova

Ziua Politică comună, desfăşurată de Partidul Comuniştilor pe întreg teritoriul Moldovei pe 6 iulie, a constituit principialul hotar în relaţiile dintre putere şi opoziţie, dar şi o nouă etapă de conştientizare a noilor sarcini ce stau în faţa Partidului Comuniştilor. Atunci, membrilor partidului le-a fost propus pentru dezbateri un articol semnat de preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, în care era făcută analiza situaţiei interne şi externe a Moldovei, precum şi propuse noi principii de luptă practică a comuniştilor cu regimul oligarhic şi criminal. Concluziile de bază ale articolului lui Vladimir Voronin se reduc la următoarele puncte:

În primul rînd, noul guvern instaurat — guvernul Leancă — reprezintă un instrument al lichidării organizate şi direcţionate a statalităţii moldoveneşti, al falimentării bazei economice a ţării, al discreditării ideii suveranităţii şi independenţei Moldovei. Acest guvern este simbolul separării conştiente a Moldovei pe Nistru, a lichidării economiei autohtone, a privatizării criminale totale a proprietăţii statului şi a anulării definitive a drepturilor sociale ale majorităţii absolute a cetăţenilor. PCRM a fost de acord cu concluzia de bază a respectivei evaluări: trebuie anihilată orice posibilitate ca acest guvern să-şi exercite mandatul pînă la capăt. Acest guvern este guvernul trădării de stat.

În rîndul al doilea, a fost formulat clar principalul scop programatic — impunerea Parlamentului de a demite guvernul şi de a desfăşura alegeri parlamentare anticipate libere şi democratice. Anume această sarcină a fost enunţată ca o “revoluţie de catifea”. S-a declarat în mod deschis şi univoc că scopul imediat al partidului ţine de pregătirea unei rezistenţe naţionale organizate faţă de politica de trădare naţională, pregătirea unor acţiuni de nesupunere, de proteste şi de anunţare a unui ultimatum actualului regim. Scopul principal nu ţine de capturarea puterii, de schimbarea guvernanţilor pe căi violente, de uzurparea instituţiilor democratice, ci de utilizarea presiunii sociale organizate pentru a demite regimul şi a-l schimba în rezultatul alegerilor. Adică, noi anunţăm acţiuni logice şi previzibile, pe care orice partid de opoziţie este obligat să le întreprindă în situaţii în care guvernarea este neconstutrruţională şi melegitimă.. Nici una din acţiunile menţionate nu atentează la ordinea constituţională.

A venit toamna — timpul acţiunilor active anunţate. Trebuie de remarcat din start că, pe fundalul crizelor pe care le-a suferit ţara noastră în ultimele două luni, formulările noastre categorice din 6 iulie deja par a fi modeste şi academice. Regimul, pe de o parte, a interpretat simplist şi ironic declaraţiile deschise ale comuniştilor. Iar, pe de altă parte, a continuat şi mai activ politica hoţiei făţise. În cele două luni trecute, ei au furat de la poporul moldovenesc Banca de Economii şi Aeroporul Internaţional. În cele două luni, regimul a reuşit să înrăutăţească la limită relaţiile cu Rusia şi să cauzeze introducerea embargo-ului la vinurile moldoveneşti, a fructelor, precum şi o poziţie mai dură a Rusiei în problema livrării de gaze. Acest ciclu de probleme nesoluţionate este amplificat de pregătirea liderilor regimului pentru efectuarea unor noi acţiuni de jaf economic — este pregătită privatizarea Moldtelecom-ului, a Căii Ferate, a Reţelelor Electrice; se vînd mii de hectare de pămînt arabil; la întreprinderile de stat, care “abia respiră”, se demontează utilajul şi se vinde la preţ de metal uzat. Sistemul judiciar, procuratura, organele de forţă, în loc să combată vandalismul şi teroarea economică, participă activ la proces, luînd partea diferitelor grupări oligarhice.

A venit timpul să punem anumite întrebări. Poate în Moldova încă nu există o situaţie de criză revoluţionară? Poate nu trebuie să chemăm poporul la mobilizare, ci să ne pregătim filosofic de iarna anului 2015 cînd vor avea loc alegerile parlamentare ordinare? Poate nu trebuie să dramatizăm consecinţele economice şi politice ale afacerii de la Vilnius, ci, dimpotrivă, să ne bucurăm de “succesele” guvernanţilor?!

Răspunsul la prima întrebare îl găsim uşor printre cifrele sondajelor de opinie, desfăşurate la iniţiativa puterii. Conform acestor indicatori, întrebarea ce ţine de situaţia revoluţionară în Moldova nu pare a fi retorică. Astfel, în luna mai 2013, 81% dintre respondenţi au declarat că guvernarea în Moldova acţionează împotriva intereselor populaţiei. Iar 84% dintre cetăţeni consideră că ţara merge într-o direcţie greşită. În Parlament nu au încredere 85% de cetăţeni, în guvern — 83%, iar în Preşedinte — 85%. Toate aceste cifre sînt mult mai mari decît în martie 2009.

Trebuie de remarcat din start că liderii regimului, atît de categoric neagreaţi de popor, în zadar cred că societatea este apolicită şi indiferentă. Cel mai important criteriu al dispoziţiilor protestatare este creşterea popularităţii PCRM. Astăzi, conform datelor din sondajele oficiale, popularitatea formaţiunii este mai mare decît în 2001. Astfel, acalmia aparentă ascunde în sine un conflict dur în societatea în care guvernarea s-a discreditat complet, iar PCRM, fiind în opoziţie, se află la maximumul influenţei sale. Nu poate fi vorba de pasivitate. Mai degrabă, despre aşteptarea unor acţiuni. Acţiuni şi iniţiative elaborate, în primul rînd, de comunişti.

Cu alte cuvinte, avem oameni care nu mai doresc să accepte un regim şi nişte guvernanţi care nu sînt în stare să conducă ţara, economia şi nici să propună o politică socială responsabilă. Astăzi, guvernanţii trebuie să aleagă : fie cedează ţara poporului, fie — ocupanţilor. Trebuie să conştientizăm cu toţii că evenimentul al doilea poate avea loc în curînd. Imediat după aşa-numitul summit de laVilnius, cînd ţara va fi dezmembrată pe Nistru în două părţi — cea “bună, românească, Basarabia proeuropeană” şi cea “rea, Transnistria nereformată”. Se va întîmpla aceasta doar în cazul în care vom ceda, nu vom fi la înălţimea misiunii noastre istorice, dacă, alături de popor, nu vom reîntoarce ţara pe calea independenţei şi democraţiei. Să fim sinceri: dacă astfel de cifre procentuale ale popularităţii ar fi avut bolşevicii în octombrie 1917, salva Aurorei ar fi fost inutilă. În Moldova actuală, spre deosebire de Rusia anului 1917, se înregistrează nu doar degradarea statalităţii, ci şi o mare dorinţă majorităţii de a shimba imediat situaţia.

Trebuie oare să grăbim lucrurile sau, poate, mai bine să aşteptăm alegerile din 2015? Poate pînă atunci regimul cade de sine stătător la picioarele opoziţiei?

Este o eroare politică periculoasă şi naivă. În primul rînd, este cunoscut deja faptul că, imediat după summit-ul de la Vilnius, puterea va declanşa represiuni active împotriva PCRM, atît în centru, cît şi la periferii. Aceste potenţiale represiuni au primit “undă verde” din partea Europei, la fel ca şi modificarea obligatorie a Codului Electoral cu revenirea la sistemul de circumscripţii uninominale. Toată lumea cunoaşte că liderii PLDM şi PD s-au înţeles perfect la acest subiect. Scopul guvernării este cunoscut: de a desfăşura alegerile la începutul anului 2015, cu excluderea din proces a opoziţiei organizate.

În rîndul al treilea, summit-ul de la Vilnius va fi mai degrabă un punct al dezmembrării definitive pe Nistru, decît un eveniment de sărbătoare pentru guvernanţi. Se va contura o situaţie internă distructivă, care va aminti de regimul interbelic al anilor 1918–1940. Va fi o luptă politică total diferită, cu o altă ordine de zi, necunoscută, şi cu reducerea forţelor de stînga la o existenţă ilegală sau semiilegală.

În rîndul al patrulea, proprietatea statului este furată în cel mai criminal mod. După încă un an de guvernare în acest mod, şi ţara va rămîne fără resurse — economice, profesionale, chiar şi electorale. Deja observăm că regimul promovează “deportarea” în masă din ţară a membrilor politic activi ai societăţii. Această deportare, depopularea profesională şi socială, cu regret, are loc. Ea poate fi oprită într-un singur mod — prin eliminarea cauzei, adică a guvernării actuale.

Cu alte cuvinte, dacă într-o lună-două nu vom pune capăt acestei guvernări, toate sarcinile şi scopurile de viitor, toate strategiile de dezvoltare şi modernizare a ţării vor deveni utopice. Teza programatică cu privire la ofensiva de toamnă, înfrîngerea puterii şi impunerea guvernului de a-şi da demisia, finalizată prin anunţarea alegerilor parlamentare anticipate, trebuie realizată urgent. Noi declarăm aceasta în mod deschis, în faţa întregului popor! Pentru că nu este vorba de o conspiraţie, de o rebeliune, de o intrigă. Este vorba de o decizie democratică şi echitabilă unică — eliminarea unei guvernări criminale, nereprezentative şi nelegitime.

Noi propunem următoarea tehnologie de impunere a puterii să-şi recunoască înfrîngerea.

Primul pas. Începînd de luni, 23 septembrie, PCRM iniţiază acţiuni de protest în toată ţara. Acţiunile se vor desfăşura în faţa oficiilor teritoriale ale guvernului şi ale administraţiilor raionale. Sarcina primordială a acestor acţiuni ţine de demonstrarea de către societate a faptului că actuala guvernare este nereprezentativă, că ea reprezintă interesele a doar 10–15% din moldoveni. Şi asta în cel mai bun caz. Că puterea nu dispune de suficientă legitimitate pentru a guverna, a duce tratative şi a încheia acorduri internaţionale, a da indicaţii organelor de forţă şi a lua decizii cu privire la privatizarea proprietăţii statului. În cadrul acestor acţiuni, PCRM va apela la toate structurile societăţii civile, propunîndu-le unificarea tuturor forţelor, a tuturor activiştilor, pentru a atinge scopul reformării democratice a Moldovei. PCRM nu ascunde că acţiunile respective se vor finaliza cu un marş deschis, naţional spre Chişinău. Scopul marşului va fi impunerea morală a Parlamentului de a demite guvernul şi de a anunţa alegeri parlamentare anticipate.

Al doilea pas. PCRM, începînd de luni, cere demiterea imediată a conducerii Comisiei Electorale Centrale, a componenţei actuale a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Componenţa personală a structurilor respective de mult nu mai corespunde coraportului de forţe în societatea moldovenească, deserveşte în exclusivitate minoritatea politică şi împiedică activ democratizarea Moldovei, eliberarea ei de sub puterea grupărilor oligarhice. PCRM începe pichetarea sistematică a Procuraturii Generale, cerînd iniţierea imediată a anchetei în cazurile de hoţie a proprietăţii statului — de la Banca de Economii pînă la Aeroportul Internaţional. Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor propune Parlamentului proiectele de legi cu privire la declararea acestor tranzacţii invalide.

În pofida faptului că pentru PCRM este evident că de criza economică, socială şi umanitară din Moldova este responsabil guvernul, fracţiunea Partidului Comuniştilor consideră necesare audieri parlamentare publice la acest subiect.

Condamnarea guvernului trebuie să rezulte dintr-o judecată politică adevărată. Şi această judecată trebuie să se desfăşoare în Parlament. Fracţiunea parlamentară a PCRM cere audierea mărturiilor premierului Leancă, ale vicepremierului Lazăr, ale ministrului Agriculturii Bumacov, ale ministrului de Externe Natalia Gherman chiar la prima şedinţă plenară, pe 26 septembrie.

Poporul vrea să ştie totul — de la detaliile tranzacţiei criminale în cazul Băncii de Economii pînă la textul deplin al “documentelor de la Vilnius” şi acordurile secrete cu UE cu privire la zona de comerţ liber. Noi nu ne aşteptăm ca aceste persoane să simtă remuşcări, deşi posibila demisie benevolă ar putea fi considerată circumstanţă atenuantă în procesul de evaluare juridică complexă a acţiunilor actualei componenţe criminale şi corupte a guvernului. Aşa sau altfel, dar procedura de impunere a Parlamentului să demită guvernul va fi anunţată de fracţiunea PCRM imediat după finisarea procesului deschis de judecată politică a regimului.

PCRM mai anunţă că, începînd cu săptămîna viitoare, începe să comunice cu toate misiunile diplomatice acreditate la Chişinău, pentru a le explica clar şi succint poziţiile sale. Problema vectorului extern al Moldovei nu mai poate fi în competenţa actualului guvern. În condiţiile în care trei pătrimi din societatea moldovenească aspiră la un mod principial nou de relaţii cu Rusia, la activizarea parteneriatului strategic şi aprofundarea legăturilor integraţioniste în Est, acţiunile guvernului actual reprezintă depăşirea atribuţiilor, abuz de putere şi uzurparea ei. Este clar pentru toată lumea că problemele ce ţin de vectorul extern pot fi determinate doar în cadrul unui referendum naţional. Ba mai mult, în condiţiile critice create, solicitarea de a desfăşura un referendum cu privire la aderarea Moldovei la Uniunea Vamală este un scop cu adevărat urgent şi necesar. PCRM consideră că doar aderarea rapidă la Uniunea Vamală “Rusia-Belarusi-Kazahstan” poate deveni factor de bază în depăşirea crizei pentru economia moldovenească, dar şi instrument fundamental pentru restabilirea întregului domeniu social şi umanitar al ţării. PCRM este sigură că anume această cale va apropia cu adevărat Moldova de standardele europene de calitate a vieţii, pe care le aşteaptă cu nerăbdare cetăţenii.

Al treilea pas. PCRM nu dispune de majoritate în Parlament. Voturile unei singure fracţiuni nu pot demite guvernul. Anume din aceste considerente, PCRM apelează către întreaga societate moldovenească să-şi mobilizeze eforturile în scopul demiterii populare a guvernării. Numai demonstrarea superiorităţii reale de forţă poate deveni instrumentul capabil de a impune moral guvernarea să-I recunoască înfrîngerea. Numai un protest naţional pe scară largă, cu participarea a zeci şi chiar sute de mii de oameni, este în stare să impună să erupă acest abces de pe corpul ţării noastre. Nu este momentul potrivit să ne demonstrăm ambiţiile personale sau politice. Diferitele abordări ale viitorului ţării trebuie să fie determinate în rezultatul alegerilor anticipate, în baza preferinţelor enunţate de popor.

În fiecare centru raional, în capitala Moldovei, noi deschidem la sediile comitetelor raionale ale PCRM puncte de mobilizare şi transportare organizată a protestatarilor la Parlament. Organizarea, responsabilitatea, democraţia, disciplina şi prevenirea la timp a provocărilor violente ale regimului — iată care este fundamentul succesului naţional. Fundamentul succesului este dorinţa cetăţenilor de a ieşi la proteste pentru a-şi proteja viitorul, a proteja viitorul copiilor, al tuturor cetăţenilor de o gaşcă de mitocani. Noi apelăm la cei activi, la suporterii politici, să renunţe la fotbal, la reţelele de socializare şi să se transforme în creatori reali ai istoriei noastre contemporane.

În context, PCRM apelează către funcţionarii de stat de toate rangurile — începînd cu funcţionarii din ministere şi instituţii ale statului, ale organelor administraţiei publice locale şi pînă la colaboratorii organelor de forţă. Boicotarea activă din partea domniilor voastre a actualei guvernări, informarea rapidă a societăţii moldoveneşti şi a opoziţiei despre iniţiativele antipopulare, ilegale şi anticonstituţionale ale regimului reprezintă cea mai bună garanţie a carierei voastre profesionale. Noi solicităm aportul domniilor voastre şi suportul civic în toate direcţiile, legate atît de expunerea politică a actualului regim, cît şi de opunerea de rezistenţă. Ţineţi minte: aţi depus jurămînt poporului Moldovei, şi nu asupritorilor voştri!

Apelăm la toate colectivele de creaţie, la mass-media aservită guvernanţilor. Încetaţi să fiţi complici ai campaniilor dubioase şi murdare de dezinformare a societăţii noastre,! Încetaţi să fiţi complici în calomnierea opoziţiei! Încetaţi să deserviţi oligarhii şi contrabandiştii de la putere! Timpul lor a trecut. Libertatea de exprimare nu mai poate fi închisă în limitele deservirii umilitoare a unor personaje bogate. Aceste libertăţi aparţin poporului. Apelăm la studenţi, la tineri. A venit timpul să vă asumaţi responsabilitatea pentru ţară, pentru părinţi, să vă acordaţi o şansă pentru un viitor echitabil, cu adevărat european în Moldova. Participarea voastră activă în lupta naţională pentru democraţie, pentru eliberarea Moldovei din captura oligarhică garantează anume un asemenea viitor.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova este sigur de faptul că forţele sănătoase ale societăţii moldoveneşti sînt net superioare reacţiunii care a monopolizat ţara. A venit timpul să oprim politica trădării deschise de stat, a capitulării politice. A venit timpul ca, în cadrul alegerilor corecte şi democratice, poporul să-şi decidă singur soarta. Nu vom avea altă şansă pentru a elibera Moldova!

Sursa: www.pcrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet