partide.md

|||

PCRM / 10 octombrie 2013

Subsemnaţii, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, membri ai fracţiunii PCRM, în conformitate cu art. 106 din Constituţia Republicii Moldova, art. 112–118 din Capitolul 8 al Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moţiune de cenzură asupra activităţii Guvernului.

Motivarea

Astăzi Guvernul Republicii Moldova este asociat de către cetăţenii ţării ca o instituţie care prejudiciază grav bugetul statului prin înstrăinarea dubioasă a proprietăţii publice, ceea ce în final duce la sărăcirea catastrofală a populaţiei, pe de o parte şi îmbogăţirea nejustificată a guvernanţilor, pe de altă parte. Fiecare zi petrecută la cîrma statului de către acest Guvern, aduce în fiecare casă din Republica Moldova suferinţe şi neîncrederea în ziua de mîine, foamete şi dezamăgire, iar copiii îşi petrec copilăria fără a cunoaşte bucuriile ei. Guvernul şi poporul trăiesc în două lumi paralele, iar vectorii lor de existenţă se intersectează numai în ziua alegerilor.

Încercarea fracţiunii parlamentare a PCRM de a pune capăt acestui dezmăţ din ţară în primăvara acestui an, soldată cu Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 28 din 5 martie 2013 prin care a fost exprimat vot de neîncredere şi demisia guvernului Filat, identificat cu corupţia, a decapitat caracatiţa oligarhico-mafiotă numai pentru o perioadă scurtă de timp. Ulterior, setea de îmbogăţire i-a mobilizat la crearea altui monstru. În pofida faptului că guvernul Filat a fost demis cu grave învinuiri, noul guvern a fost constituit practic din aceiaşi funcţionari acuzaţi de corupţie, în baza aceloraşi principii ale înţelegerii politice. Actualul guvern jecmăneşte poporul şi mai grav, storcînd-i ultimele picături de vlagă, iar împreună cu ele, şi ultima speranţă la un viitor decent.

În goană după pricopsirea averii ce a mai rămas şi îmbogăţirii fără justă cauză, Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă a avansat continuu la capitolul corupţie, preluînd şi multiplicînd “cu succes” experienţa “faimoasă” a guvernului Filat în acest sens. Nici măcar nu a aşteptat depunerea jurămîntului, conform prescripţiilor legale, pentru a primi deplinele puteri, că a şi intrat în rolul de distrugător al S.A. “Banca de Economii”, în scopul deposedării ulterioare a statului de activele sale. În acelaşi timp, a purces la transmiterea frauduloasă în concesiune a Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”. Mecanismele însuşirii acestor întreprinderi sunt pe atît de clasice şi simple, probabil, pentru a nu complica viitoarele anchete asupra acestor cauze, pe cît de arogantă este şi implementarea lor. Mai întîi, “statul” întruchipat într-o gaşcă de corupţi, pe parcursul a cîţiva ani a înrăutăţit intenţionat şi constant situaţia băncii, prin acumularea masei critice de credite neperformante. Apoi, în calitate de acţionar majoritar, a decis să “îmbunătăţească” activitatea ei printr-o emisie suplimentară de acţiuni, vînzarea cărora s-a realizat la preţ nominal. Iar Guvernul, cu rea-credinţă, a refuzat să participe la procurarea acţiunilor emise, astfel pierzînd statutul de acţionar majoritar, pachetul de control fiind cedat fără a primi vreun bănuţ în buget. Astfel, valoarea patrimoniului public s-a diminuat considerabil. Printr-o mişcare uşoara a “condeiului”, sute de milioane de lei au fost sustrase de la stat, dar, de fapt, de la fiecare dintre cetăţenii de rînd ai Republicii Moldova.

Mai mult, Guvernul a ignorat şi recomandările Băncii Mondiale, creditorul principal al prostiilor şi fărădelegilor actualilor conducători ai poporului, de a participa la capitalizarea Băncii de Economii. Prin declaraţiile recente ale reprezentantului acestei structuri, s-a recunoscut că Executivul în repetate rînduri a fost sfătuit să-şi menţină statutul de acţionar majoritar al Băncii de Economii, să întreprindă măsurile necesare, împreună cu Banca Naţională, pentru majorarea capitalului social al acesteia şi să ia parte la capitalizare.

Totodată, cabinetul de miniştri a sfidat Hotărîrea Parlamentului nr. 152 din 21.06.2013 cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deţinut la “Banca de Economii” S.A. şi a situaţiei din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova şi a decis cedarea Băncii de Economii din proprietatea statului.

O situaţie similară este şi cu Hotărîrea Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013, prin care guvernul Leancă a hotărît transmiterea în concesiune pentru 49 de ani Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”. În acea perioada, Guvernul nu era investit cu depline puteri de a lua astfel de decizii şi era abilitat doar cu funcţii minore de administrare a treburilor publice. Guvernul aflat în demisie şi exercitînd doar funcţii de administrare a treburilor publice, nici într-un caz nu putea adopta vreo hotărîre care ar angaja durabil linia politică a viitorului cabinet de miniştri, precum ar fi concesionarea Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”.

În afară de aceasta, cu rea-credinţă au fost încălcate prevederile legale, precum Legea nr. 534-XIII din 13.07.1995 cu privire la concesiuni, Legea nr. 121-XVI privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice etc., care reglementează un mecanism public şi transparent de înstrăinare sau concesionare a proprietăţii poporului.

Contrar acestor imperative legale, concursul de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău a fost efectuat într-o manieră închisă şi netransparentă, iar angajamentele financiare în cadrul acestui proiect vor duce la neîncasarea de către stat a unor sume exorbitante de ordinul miliardelor de lei.

Astfel, aceste scheme coruptibile au fost create prin complot la nivel guvernamental şi, în consecinţă, subminează activitatea economică a ţării, denaturează şi încalcă grav Constituţia Republicii Moldova, legislaţia ţării şi statul de drept. De asemenea, aceste acţiuni ale Guvernului aduc prejudicii irecuperabile întregii societăţi, cetăţenilor şi viitoarelor generaţii. Ele nu pot fi calificate altfel decît grave acte de corupţie, mărginite cu trădarea intereselor naţionale.

O ultimă dovadă a caracterului de rea-credinţă a acţiunilor guvernului corupt este refuzul de fapt al şefului puterii executive de a raporta la cererea deputaţilor în faţa Parlamentului, organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova. Domnul Leancă, precum şi alţi demnitari de rang înalt, cărora li s-a solicitat prezenţa, nu s-au prezentat în Parlament, ci au trimis în locul său funcţionari minori, incapabil să prezinte răspunsuri adecvate şi complete la multiplele întrebări ale deputaţilor. În consecinţă, audierile parlamentare au fost transformate într-o farsă şi nu au oferit posibilitatea de a elucida tabloul real al sustragerilor în proporţii deosebit de mari săvîrşite. Respectivul comportament al exponenţilor puterii executive în frunte cu Leancă, denotă prezenţa eforturilor intenţionate de a tăinui circumstanţele şi dovezile jafului S.A. “Banca de Economii” şi concesionarea Aeroportului cu scopul de a ascunde semnele vădite ale componentei corupţioniste în acţiunile guvernului Leancă.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova, în jurisprudenţa sa (HCC nr. 4 din 22.04.2013), a statuat că corupţia subminează democraţia şi statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia şi erodează calitatea vieţii. Prin urmare, lupta împotriva corupţiei este parte integrantă a asigurării respectării statului de drept, iar demiterea acestui Guvern ar însemna o mică victorie asupra corupţiei şi mafiotizării ţării, precum şi instalarea legii în vîrful piramidei sociale.

Statul de drept poate fi considerat ca cea mai înaltă formă creată de umanitate de organizare a vieţii colective, formă care asigură funcţionarea sistemului social în cel mai bun mod posibil, datorită caracterului său de sistem deschis autoreglabil. Algoritmul acestei autoreglări este asigurat de respectul principiilor sale atît în demersurile teoretice, cît şi cele practice faţă de supremaţia Constituţiei şi faţă perceperea legii, în general.

Dacă statul de drept este statul domniei legii, care impune respectul general, legea nu poate fi expresia arbitrară a voinţei unei minorităţi de indivizi, ci ea trebuie să izvorască din principiul firesc al drepturilor şi libertăţilor omului şi să fie o sinteză a intereselor şi aspiraţiilor întregii comunităţi, fără excepţie.

Numai dacă legea va fi expresia fidelă a voinţei generale, ea va putea corespunde tuturor şi fiecăruia, astfel încît să fie exclusă posibilitatea să devină opresivă pentru unii şi să creeze privilegii pentru alţii. Cu regret, în societatea modernă a Republicii Moldova se constată un guvern corupt în frunte cu prim-ministrul Leancă, un guvern care cedează în mod arbitrar proprietatea statului.

Statul de drept nu poate exista într-un stat în care fenomenul corupţiei este un lucru ordinar. Chiar în realităţile Republicii Moldova statul de drept şi corupţia trebuie să fie lucruri incompatibile, iar în condiţiile activităţii de mai departe a Guvernului Leancă, acest lucru este imposibil.

Încrederea în instituţiile de stat, în general, în personalităţi politice şi publice, în particular, semnifică aşteptările cetăţenilor ca aceste persoane sau instituţii să acţioneze în beneficiul lor, un lucru care pare a fi considerat o teorie utopică în eventuala activitate “fructuoasă” în viitor a acestui guvern.

Persoanele aflate în funcţii publice trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate şi moralitate. Chiar dacă miniştrii guvernului actual, în particular sau colegial, vorbesc în continuu despre integrarea europeană, standarde europene, lupta cu corupţia, apoi ultimele acţiuni ale acestora, nominalizate supra, cu lux de amănunte, au demonstrat pentru a cîta oară că aceste fraze declarative nu constituie altceva decît un paravan pentru a fura proprietatea publică rămasă, chiar şi cu riscul scoaterii din circuitul legal al Republicii Moldova a sintagmei “stat de drept”.

În aceste circumstanţe, după cedarea Băncii de Economii şi concesionarea dubioasă a Aeroportului Internaţional Chişinău, Guvernul Republicii Moldova condus de Iurie Leancă, in-corpore, a pierdut nu doar dreptul moral, ci şi dreptul legal de a mai ocupa fotoliile ministeriale în Republica Moldova şi de a realiza politica internă şi externă a statului. În aceste condiţii, Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament.

Dispozitivul

Generalizînd cele expuse mai sus, în special pierderea controlului statului asupra “Bancii de Economii” S.A. şi Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, în baza prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a întregului cadru legal în vigoare, prin prezenta moţiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură.

Sursa: comunist.md

Declaraţii şi comunicate de presă

• Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului pe motiv de corupţie
  PCRM, 28 februarie 2013