Pe 16 iunie, la Chişinău, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a desfăşurat cea de-a cincea Masă Rotundă în cadrul dezbaterilor publice ale proiectului platformei sale electorale. Tema conferinţei: “De la degradare la dezvoltare. Plan complex de modernizare a Moldovei”. Forul de luni a finalizat dezbaterile de o lună. De săptămîna viitoare, comitetele raionale de partid vor începe activitatea în teritoriu — platforma va fi dezbătută în cadrul şedinţelor de partid, iar toate propunerile, criticile vor fi acumulate la Comitetul Central al PCRM. În alocuţiunea de deschidere, preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a remarcat că adunările de partid trebuie să fie petrecute în mod deschis, cu participarea unui număr cît mai larg de alegători, pentru ca platforma electorală să fie cu adevărat a poporului.

Liderul comuniştilor a menţionat că punctul de pornire a platformei a fost starea de lucruri din ţară. Comuniştii nu puteau să treacă cu vederea nici experienţa pe care au acumulat-o timp de opt ani de guvernare. PCRM nu putea să nu ia în calcul şi procesele integraţioniste care au loc în Europa şi în Asia. Toate aceste componente au şi creat baza proiectului platformei electorale.

Cuvîntul “proiect” este foarte important la etapa actuală. Proiect — pentru dezbateri largi în popor şi în interiorul partidului. “Toate componentele care au intrat în proiect vor constitui baza de la care vom porni în campania electorală”, a declarat Voronin.

Pe de o parte, proiectul este constituit din interesele statului, din dezvoltarea ţării şi îmbunătăţirea calităţii vieţii poporului. Pe de altă parte, proiectul este dezbătut în organizaţiile primare şi comitetele raionale de partid. Astfel se va ţine cont de interesele locale — ale satului, oraşului, raionului concret.

“Noi vedem cu toţii că oamenii tot mai mult sînt presaţi de viaţă. Noi observăm ce se întîmplă în societate: degradare, distrugerea bazelor democratice, depopularea ţării. Noi observăm criza economică şi socială globală care creşte cu fiecare zi. Toate acestea le auzim zi de zi de la cetăţeni. Astfel, la adunările deschise de partid trebuie să acumulăm opiniile oamenilor — ce-i doare, cu ce-i putem ajuta, cum văd ei ieşirea din situaţie”, a subliniat preşedintele PCRM.

Vladimir Voronin a remarcat că la etapa actuală nu vor fi aprobate nici un fel de documente şi descizii, deoarece “noi nu am finalizat programul electoral, procesul de analiză a situaţiei”. Conferinţele de partid, activitatea în organizaţiile de partid, 2–3 săptămîni de analiză a experţilor a tuturor propunerilor parvenite — în final toate acestea vor duce la Programul Electoral al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În acest document trebuie să se regăsească interesele întregii societăţi.

Teritoriul nostru

Despre dezvoltarea regională a vorbit deputatul Eduard Muşuc. El a amintit anii 90 cînd a fost înregistrat un regres considerabil, cînd Moldova a decăzut la toate capitolele.

În paralel cu procesul de deindustrializare, în anii 90 s-a înregistrat şi procesul de ruralizare.

Astfel, cum a remarcat Muşuc, în programul electoral se va atrage atenţie asupra activizării rolului teritoriilor. PCRM consideră că rolul Găgăuziei este foarte important prin întărirea autonomiei. PCRM propune acordarea unui statut national-cultural special Taracliei.

“PCRM va promova principial priorităţile dezvoltării regionale, decentralizarea şi fortificarea teritoriilor, activizarea rolului lor în dezvoltarea ţării. Toate acestea, în concordanţă cu o politică naţională echilibrată vor crea condiţii pentru soluţionarea conflictului transnistrean”, a specificat Eduard Muşuc.

Victoria noastră

Vladimir Voronin, în finalul Mesei Rotunde, a menţionat nivelul înalt al informaţiei prezentate, al soluţiilor propuse. “Scopul nostru principal este lupta pentru victorie, iar arma noastră principală este platforma partidului”, a finalizat dl Voronin.

Discursul deputatului Artur Reşetnicov, doctor în drept

Mai mult de o lună în urmă, mai exact, pe 1 mai, Partidul Comuniştilor a lansat pentru discuţie publică, deschisă, proiectul platformei sale electorale. Astfel, au fost expuse principalele idei şi fixate sarcinile prioritare ce urmează a fi executate de o guvernare nouă, după alegerile parlamentare. La baza propunerilor noastre au fost puse doleanţele şi, dacă doriţi, chiar cerinţele cetăţenilor pe care le-am auzit la multe întîlniri. În acest proiect şi-au găsit locul şi iniţiativele noastre proprii din ultimii ani.

Sigur că, ca prioritate pentru noi, pentru comunişti, sînt reducerea sărăciei şi creşterea bunăstării cetăţenilor, viaţă decentă, binemeritată a oamenilor în etate şi un viitor sigur pentru tineret, adică dezvoltarea, modernizarea economiei şi a infrastructurii. Dar astăzi trebuie să recunoaştem că aceste obiective va fi imposibil de realizat atîta timp, cît statul nostru va fi capturat. Într-o societate unde nu există democraţie, stat de drept şi supremaţia legii, nu există dezvoltare, modernizare şi progres. Statul, care scoate la vînzare independenţa şi suveranitatea sa, nu are viitor.

Chiar de la începutul dezbaterilor asupra proiectului platformei electorale ne-am convins că în ţara noastră democraţia, principiile statului de drept, dar şi autorităţile statului, în ansamblu, au fost grav compromise. Nu este secret că acordurile dintre partidele de la guvernare, dar mai corect spus — dintre liderii lor, au substituit Constituţia şi legile. Toate structurile statului, chiar şi cele menite să asigure respectarea drepturilor omului şi legalitatea au fost partajate în baza unui algoritm politic de interese. Unii ar putea aici să reproşeze cum că în mai multe ţări există şi funcţionează guverne de coaliţie, blocuri dintre partide. Da, aşa este. Dar nici într-un stat democratic şi de drept, prin acorduri secrete nu au fost împărţite între partide instanţele de judecată, procuratura, organele de securitate şi de supraveghere, Curtea Constituţională. Evident că aceasta a dus la creşterea ilegalităţilor şi criminalităţii, la compromiterea democraţiei, la pierderea treptată a neutralităţii şi suveranităţii ţării noastre.

Onorată asistenţă,

Deja după primele dezbateri ale proiectului platformei electorale a devenit clar că oamenii îşi leagă speranţele întru restabilirea democraţiei, ordinii şi statului de drept cu propunerile lansate de Partidul Comuniştilor. Prin măsuri sigure, dar şi urgente este necesar de a restabili încrederea cetăţenilor în instanţele de judecată. Din instrument de îmbogăţire a puterii şi sărăcire a oamenilor, judecătoriile trebuie transformate într-un scut care ar apăra de toate fărădelegile. Procuratura trebuie scoasă din buzunarele oligarhilor. Azi, această instituţie este discreditată (în special, după cazul “Pădurea Domnească”) şi pare a fi ca o corabie de piraţi, care pluteşte pe ocean după cum bat vînturile, ocupîndu-se cu şantaj şi prădări. În aceste circumstanţe, corupţia s-a aşezat în Moldova ca la ea acasă. Oamenii spun că corupţia a devenit normă, dar nu excepţie.

Un loc important în propunerile noastre va ocupa Curtea Constituţională. Nu vom tolera ca această instanţă să fie şi parlament, şi judecător, şi executor, şi Dumnezeu în ţara noastră! Este inadmisibil, cînd această curte, compusă din cetăţeni străini, deschis şi obraznic vinde Moldova şi poporul, ne scrie o altă istorie, limbă şi tradiţii.

Stimaţi colegi,

Există un subiect, o propunere, care a generat, probabil, cele mai multe expuneri şi emoţii. Noi l-am numit: “turismul politic”. Adică, cînd persoana, care este aleasă pe listele unui partid, îşi asumă obligaţia să îndeplinească platforma şi promisiunile pentru care a primit votul, iar după obţinerea mandatului trădează alegătorii şi partidul. Noi considerăm că acesţi “cameleoni” în aşa mod amagesc oamenii, pierd încrederea alegătorilor şi vom propune un mecanism de retragere a mandatelor.

În aceste zile, noi cu toţii sîntem martori cum actualii guvernanţi, neavînd mandatul poporului, pregătesc semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin acest acord, Republica Moldova se dezice de o parte a suveranităţii şi independenţei, iar neutralitatea permanentă devine o formalitate. Tot în ultimul timp, mai des şi mai insistent cei de la putere afirmă cum că în scurt timp ţara noastră urmează să adere la blocul politico-militar NATO, iar unele forţe unioniste deschis promovează anexarea Moldovei de România. S-a uitat intenţionat despre faptul că ţara noastră este o comunitate polietnică, iar după instaurarea frontierei pe Nistru, reintegrarea republicii deja nici nu este pe ordinea de zi. Şi toate acestea se întîmplă în comun cu înrăutăţirea relaţiilor cu partenerul nostru strategic, Federaţia Rusă. Cenzura în presă a devenit obligatorie, altă opinie decît cea a guvernanţilor nu este reflectată sau admisă, iar posturile de televiziune, care încercau să spună adevărul, cum a fost NIT-ul, sînt închise.

Onorată asistenţă,

Avînd la bază cele expuse, precum şi situaţia creată, PCRM a atras o atenţie deosebită în proiectul platformei electorale domeniului “Democraţia, stat de drept şi legalitatea”. În viziunea noastră, este important, ca toate deciziile guvernanţilor să fie adoptate cu acordul şi în interesul poporului. Este necesar de a elabora mecanisme şi proceduri, care ar exclude caracterul oligarhic al puterii. La fel, în înţelegerea noastră, a comuniştilor, restabilirea supremaţiei legii ar însemna:

1. Un guvern al poporului, condus de popor şi care lucrează pentru popor;
2. Separarea reală a puterilor în cea executivă, legislativă şi judiciară, precum şi colaborarea lor;
3. Un Parlament legitim, reprezentativ, care prin intermediul legilor îndeplineşte voinţa poporului;
4. Un sistem judiciar independent, ca principalul garant al executării legilor.

După cum am menţionat anterior, propunerile noastre lansate public deja au iniţiat duscuţii, opinii, sugestii şi critici. E un lucru firesc şi anume acest scop noi l-am urmărit apelînd direct la oameni cu proiectele noastre. Aceste discuţii sunt şi un semnal că nu totul este pierdut, că în societate există speranţa că vom ieşi din acest întuneric şi vom scăpa de o guvernare antipopulară. Şi aceste speranţe sînt direct legate de Partidul Comuniştilor. Astfel, generalizînd prima etapă de dezbateri, venim cu următoarele propuneri, care ar putea fi discutate pentru a fi incluse în platforma noastră electorală:

• deputaţii urmează să poarte responsabilitate faţă de alegători, să îndeplinească promisiunile făcute. Iar în cazul trădării alegătorilor, a elabora şi introduce un mecanism de retragere înainte de termen a mandatului deputatului în Parlament. Pentru unificarea responsabilităţii de a introduce un astfel de mecanism de retragere a mandatului nu numai al deputaţilor, dar şi al consilierilor de toate nivelele. În viziunea noastră numai aşa va fi respectat art.2 din Constituţie, care prevede că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova;
• de a examina şi a introduce judecătorii populare, adică aceasta ar însemna, că toţi judecătorii, inclusiv cei de la Curtea Constituţională, urmează să fie aleşi de popor, iar în cazul încălcării jurămîntului sau a legii, urmează a fi rechemaţi tot de popor;
• cele mai importante probleme în stat şi societate urmează să fie obligatoriu consultate cu poporul, inclusiv prin referendum;
• de a întări caracterul neutru al Republicii Moldova, inclusiv prin adoptarea legii despre neutralitatea permanentă, precum şi prin mecanisme de garanţii internaţionale;
• procuratura urmează să acţioneze în apărarea intereselor cetăţenilor şi să se conducă numai de lege. În acest scop, propunem de a introduce un control obştesc (popular) asupra acestei autorităţi;
• pentru nimicirea corupţiei urmează să examinăm eficienţa introducerii judecătoriilor specializate, în competenţa cărora va fi examinarea numai a cazurilor legate de corupţie;
• pentru siguranţa oamenilor şi securitatea lor, propunem o luptă reală, fără compromisuri, cu criminalitatea. În acest scop, presupunem nu numai concentrarea tuturor forţelor pentru descoperirea crimelor şi condamnarea infractorilor, dar şi adoptarea măsurilor sigure pentru preîntîmpinarea şi neadmiterea săvîrşirii infracţiunilor;
• statul trebuie să aibă grijă de cei care asigură ordinea publică şi luptă cu criminalitatea. În acest sens, propunem reîntoarcerea pentru poliţişti a tuturor drepturilor şi înlesnirilor care au fost anulate de actuala guvernare;
• reintegrarea ţării noastre trebuie să devină o sarcină prioritară. Republica Moldova are viitor numai ca un stat integru, suveran şi indivizibil. Scopul este ca Patria noastră să devină un teritoriu al păcii, de aceea vom propune examinarea demilitarizării totale după reintegrarea ţării;
• libertatea de exprimare, libera activitate a mass-mediei trebuie să devină pilonul democraţiei. Transparenţa, demonopolizarea şi excluderea manipulări în acest domeniu sînt scopurile noastre;
• Moldova trebuie să redevină un loc de trai sigur şi fericit pentru toate etniile. Astfel, sînt necesare nu numai mecanisme juridice, legislative, dar şi buna înţelegere, precum şi susţinerea, dezvoltarea tuturor tradiţiilor, culturilor şi limbilor vorbite în ţara noastră. În acest scop, se înscrie şi iniţiativa noastră despre instituirea funcţiei de viceprim-ministru cu competenţa şi împuternicirele în acest domeniu.

Stimaţi colegi,

Datoria noastră, dar şi obligaţia constă în modernizarea Moldovei, iar aceasta prezumează restabilirea şi dezvoltarea democraţiei şi a statului de drept. De noi depinde, dacă aceste principii fundamentale, care, de fapt, asigură dezvoltarea economică şi socială, vor deveni normă şi lege. Republica Moldova trebuie să devină un stat de drept democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic ar reprezenta valori supreme şi ar fi garantate.

Mulţumesc pentru atenţie.

Discursul deputatului Galina Balmoş

Această parte a platformei electorale a PCRM este produsul experienţei şi analizei situaţiei social-economice din ultimii ani, efectuate de un grup de specialişti, experţi. O contribuţie aparte au adus colegii noştri: dna Domenti, dnii Golovin, Mîndru, Petcov, Cavruc, Dubrovschi, experţii care au dat curs invitaţiei noastre si au participat în cadrul meselor rotunde desfăşurate anterior: dna Plămădeală, dnii Plugaru, Boţan, dl. academician Borşevici, dar şi CR ale PCRM. Platforma noastră electorală este subiectul discuţiilor în perioada de pînă la alegeri, iar ulterior ea urmează să devină program de guvernare. De aceea este important nu să declarăm lucruri frumoase şi dorite, dar mai ales acestea să fie realiste, argumentate ştiinţific, economic.

Ne-am propus drept obiectiv strategic dezvoltarea umană si edificarea statului social, priorităţi care coincid cu programul şi doctrina partidului nostru. Elaborînd viziunea de modernizare a RM, am luat în consideraţie nu numai condiţiile interne, dar si procesul dinamic de globalizare în care ne aflăm, relaţiile ţării noastre cu cele din spaţiul european, din spaţiul CSI.

In condiţiile resurselor limitate de care dispunem e nevoie de obţinerea unui efect suplimentar, care poate fi generat de punerea în practică a unei strategii şi modele de politici centrate pe dezvoltare umană. Astfel, am putea obţine rezultate care s-ar amplifica prin combinarea şi influenţa reciprocă a diferitor intervenţii sectoriale. Noi nu avem bogăţie mai mare decît oamenii acestei ţări.

Dezvoltarea umană presupune toate aspectele vieţii omului legate de sănătate, educaţie, venituri, de acces la bunuri şi servicii, drepturi şi libertăţi politice şi culturale, securitate, posibilitatea de a trăi într-un mediu de calitate, etc. Dezvoltarea umană presupune schimbări pozitive în calitatea vieţii cetăţenilor.

După cum a fost menţionat anterior de colegii noştri, gradul de dezvoltare umană este influenţat, în linii mari, pe trei dimensiuni majore: 1) cea a condiţiilor de viaţă şi a sănătăţii, reflectată prin indicile speranţei de viaţă; 2) calitatea educaţiei, reflectată prin rata analfabetismului, dar şi accesul, şi includerea sau înrolarea în sistemul de învăţămînt; 3) PIB pe cap de locuitor.

Gradul de dezvoltare umană în Republica Moldova va fi determinat în mod decisiv de starea capitalului uman (cantitatea şi calitatea resurselor umane). La acest capitol sunt înregistrate probleme grave, care pot deveni ireversibile.

Caracteristicile capitalului uman în RM sunt deloc optimiste, şi anume, voi aminti, din punct de vedere al tendinţelor demografice:

• Numărul populaţiei în scădere continuă.
• Îmbătrînirea continuă a populaţiei. (Numărul populaţiei tinere cu vîrsta de pînă la 23 ani s-a redus cu 25% în ultimii 10 ani).
• Speranţa de viaţă la naştere modestă, vîrsta medie a populaţiei este de 71 ani, mai puţin cu 9 ani în mediu decît in ţările europene.
• Dinamica negativă a sporului natural din ultimul deceniu (rata mortalităţii mai înaltă decît cea a natalităţii), rata scăzută a fertilităţii şi a reproduceii. Depopularea ţării este condiţionată în mare masura de fenomenul migraţiei, care din an în an, spre regret, ia o amploare tot mai mare.

Din punct de vedere al stării de sănătate, avem urmatoarele caracteristici:

• Rată înaltă de morbiditate a populaţiei si o dinamică alarmantă a îmbolnăvirilor în rîndurile populaţiei apte de muncă;
• Rata sporită a mortalităţii;
• Durata medie redusă a vieţii sănătoase. Pondere mare a persoanelor cu disabilităţi în număr total de populaţie, a copiilor cu disabilităţi;
• Morbiditate şi mortalitate sporită, cauzată de boli cardiovasculare. Dinamică alarmantă a morbidităţii prin boli social-condiţionate (tuberculoza), dar şi din motive ce pot fi evitate prin schimbarea modului de viaţă (abuz de alcool, fumat, droguri).

Toţi aceşti indicatori sunt determinaţi şi de nivelul de educaţie; stil de viaţă nesănătos; calitatea alimentaţiei, factorii de mediu (calitatea apei, aerului, etc); veniturile reduse (pensii, salarii derizorii) şi dificultăţile financiare în acoperirea costurilor servciilor medicale.

Sistemul de sănătate din RM se caracterizează prin calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor medicale; subfinanţarea sistemului public de sănătate din partea bugetului de stat, lipsa unor servicii de asistenţă medicală (mai multe instituţii medicale au fost inchise sau optimizate în ultimii ani); deficit de medici în multe localităţi rurale (remunerare redusă, condiţii neatractive de trai pentru ei şi infrastructură slab dezvoltată); accesul redus al populaţiei la medicamente calitative, etc.

Este mai mult decît evident că, pentru a stopa acest declin, este insuficient să fie asigurată menţinerea sau simpla reproducţie a nivelului şi potenţialului actual al capitalului uman. Sunt necesare investiţii importante în oameni: în educaţie, sănătate, în condiţiile lor de trai şi mediu.

“Investiţiile în dezvoltarea umană sunt justificate nu doar din punct de vedere moral, dar şi pentru că îmbunătăţirea stării de sănătate, perfecţionarea educaţiei şi a securităţii sociale constituie cheia spre succes într-o economie globală concurenţială şi dinamică”.

În proiectul platformei, dezvoltarea umană si edificarea statului social îşi au următoarele obiective: stoparea declinului demografic, stimularea natalităţii, stoparea şi gestionarea eficientă a migraţiei, creşterea speranţei de viaţă (durata medie a vieţii) pînă la nivelul mediu european şi diminuarea decalajelor în funcţie de gen şi profil teritorial (rural /urban); asigurarea universală a accesului la servicii de educaţie pentru toţi copiii, indiferent de locul de trai, naţionalitate, statut social al familiei (în grădiniţe, şcoli); asigurarea studiilor gratuite în toate instituţiile de învăţămînt de stat (colegii, şcoli polivalente, instituţii de învăţămînt superior); sporirea calităţii educaţiei şi ajustarea ei la necesităţile pieţei muncii; promovarea incluziunii sociale; promovarea inovaţiilor; dezvoltarea accesului cetăţenilor la servicii medicale şi medicamente de calitate, asigurarea unui ritm de creştere reală a veniturilor cetăţenilor de cel puţin 2,5 ori mai mare; crearea unui sistem adecvat de garanţii sociale, care ar însoţi şi ar asigura cetăţeanului securitate pe tot parcursul vieţii.

Obiectivele se vor baza pe aspiraţiile oamenilor, fiind precizate si completate în urma unor largi discuţii publice.

Cel mai important este ca dinamica pozitivă a indicatorilor să fie resimţită de cetăţeni, să corespundă şi să reflecte cu adevărat percepţia lor de îmbunătăţire a vieţii. Acesta este scopul nostru final.

Am demonstrat că avem capacităţi si că lucrurile pot fi preschimbate, dezvoltate, pentru ca fiecare să resimtă cu adevărat efectele unor strategii axate pe interesul naţional.

Spre exemplu, perioada anilor 2001–2009 a fost marcată în istoria ţării noastre de o dinamică economică şi socială pozitivă, resimţită de majoritatea populaţiei şi exprimată prin diverşi parametri: lichidarea datoriilor enorme ale bugetului faţă de cetăţeni la plata pensiilor, salariilor; reducerea nivelului sărăciei (de la 70% la 20%); majorarea de 8 ori a veniturilor disponibile ale populaţiei; tendinţa de apropiere a pensiei de minimumul de existentă, dinamica pozitivă a sporului natural al populaţiei; reducerea mortalităţii generale, micşorarea de 1,5 ori a mortalităţii infantile şi de 2 ori a celei materne; etc.

Şi dacă în perioada 2001–2009 a fost lansat proiectul de construcţie a statului social, consolidînd gradual şi consecvent garanţiile sociale, atunci in ultimii 4–5 ani au fost implementate astfel de modele care au stresat întreaga societate, orientînd sistemul spre o redistribuire a surselor bugetare şi o excludere masivă a multor beneficiari din sistem, determinind erodarea capitalului uman. Avem nevoie de proiecte de salvgardare, de stopare a procesului depopulării şi de asigurare a dezvoltării stabile a ţării.

Politicile demografice trebuie să fie bine ţintite şi de durată. Aici se încadrează, suplimentar, astfel de măsuri:

1. introducerea unor indemnizaţii unice diferenţiate şi accentuate pentru naşterea a celui de-al II-lea şi al III-lea copil. Crearea capitalului matern.
2. condiţii pentru femeile tinere care nasc şi învaţă — programe de instruire gratuită, locuinţă în cămin;
3. cofinanţarea programelor de construcţie a spaţiului locativ pentru tinerele familii;
4. condiţii pentru a îmbina munca cu educaţia copiilor — prin forme flexibile de ocupare;
5. majorarea graduală a indemnizaţiilor lunare de îngrijire a copilului;
6. îmbunătăţirea politicii fiscale pentru familiile cu copii minori. Familia cu 2 şi mai mulţi copii trebuie să fie normă socială!
7. dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de servicii sociale destinate persoanelor în etate şi cu disabilităţi.

Problemele migraţiei nu mai pot fi concepute doar ca remitenţe necesare şi salvatorii.

Moldova trebuie să-şi protejeze potenţialul intelectual, cetăţenii şi perspectiva existenţei sale.

Statul trebuie să negocieze condiţii demne şi echitabile pentru cetăţenii noştri care muncesc peste hotare.

Pentru PCRM este important ca cetăţenii RM să aibă un viitor previzibil, garantat si protejat de stat, un trai decent si asigurat, oportunităţi pentru realizare în ţara noastră, de aceea şi ne stabilim drept prioritate strategică dezvoltarea umană si edificarea statului social.

Из выступления депутата ПКРМ Олега Рейдмана

Вся деятельность нашей партии направлена к главной и всеобъемлющей цели — человеческому развитию, т. е. благополучию, здоровью, достойному образованию, высокому качеству жизни граждан нашей страны.

Центральный комитет ПКРМ, утверждая проект предвыборной платформы партии, предложенной 1 мая, однозначно и совершенно правильно определил тот рычаг, который может и должен превратить эту цель в реальность. Цитирую из проекта платформы: “Все это произойдет, если новая власть займется экономической модернизацией страны”.

Архимедов рычаг: инвестиции, технологии, ресурсы

Что в нашем понимании и в случае нашей родной Республики Молдова составляет содержание этого тезиса — модернизация экономической жизни? Модернизация — это рычаг, если хотите архимедов рычаг, триединой точкой опоры которому служат инвестиции, технологии и ресурсы. Вот эту точку опоры мы и беремся выстроить. Мы уже начинали, было, это делать в 2001–2008 годах, результаты показывали, что мы на верном пути. Но процесс был прерван. Среди прочих причин этого прерывания было и то, что, собственно, модернизация шла вслед и прорывалась сквозь задачи банального материального восстановления, которое пожирало гигантские усилия и ресурсы власти, но без которого невозможно было обойтись.

Сегодня ситуация несколько иная. Если не дать этой шайке утвердиться во власти, то созданное нами в годы правления не будет окончательно разрушено и его можно будет развивать.

Вернемся, однако, к “триединой точке опоры”.

Итак, инвестиции — что это, зачем это, сколько их надо и каких, как их привлечь и стимулировать их равномерное распространение по территории всей Молдовы. В первую очередь предлагаю упор сделать на прямых инвестициях, все равно каких — местных или иностранных. Есть предложения и в отношении портфельных инвестиций, но это скучно и очень специально для включения в платформу.

Предлагается зафиксировать в платформе следующие предложения:

1. Вернуться к нулевой ставке подоходного налога на реинвестированную прибыль, распространить её действие на 5–7 лет с момента реинвестирования и обусловить сохранением рабочих мест.
2. Ввести возмещение через три месяца НДС, уплаченного при производстве инвестиций, если они произведены за пределами муниципия Кишинева, добавив условие ввода в эксплуатацию инвестиций в течение одного года.
3. Ввести и использовать т. н. “региональную ставку НДС” в размере 15%, и применять её для региональных программ развития. Сроки таких программ предусматривать не более 5–7 лет. Программы утверждать в парламенте законом.
4. Ввести и использовать т. н. “секторальную ставку НДС” в размере 15% сроком на десять лет от даты ввода в эксплуатацию на поставку услуг по ирригации, хранению, подработке и переработке продукции сельского хозяйства, вновь создаваемыми мощностями в сельской местности и райцентрах.
5. Сформировать фонд субвенций для производителей продукции животноводства и растениеводства в полном объеме НДС, ими уплачиваемого, и выделять субвенции в полном объеме уплаченных хозяйствами сумм на закупку ими техники, удобрений, средств защиты и ветеринарии, ирригацию.
6. Ввести понижение вдвое ставки земельного налога на срок 3–5 лет с площадей, переданных для консолидированного использования.

Можно утверждать, что эти меры добавят инвестиций в производство и сферу услуг, обеспечив рост числа рабочих мест. Эти меры послужат началом устранения региональных диспропорций, когда 80% инвестиций и 64% ВВП сосредоточены в Кишиневе, а также будут способствовать сохранению занятости на селе при повышении уровня технологий в сельском хозяйстве. Эти меры привлекут бизнес к участию в развитии регионов, а последним обеспечат базу роста их бюджетов и позволят рассчитывать на реальную местную автономию.

Технологии

Существует три пути технологической модернизации:

1. внедрение собственных разработок (университетских кафедр и лабораторий, институтов АН РМ, отраслевых, в т. ч. частных технологических разработчиков);
2. покупка лицензий на использование технологий;
3. инвестиций в виде передачи лицензионных или запатентованных прав.

О первом способе говорить серьезно не будем. АН РМ увлекается политикой и сносом памятников, университеты и их руководство так же предпочитают щеголять в зеленых шарфиках. Наука наша слаба, коммерциализировать и материализовать то, что может быть и есть в её активах, она не умеет. Тем не менее предлагается 5% бюджета науки направить на обеспечение международной патентной защиты с возмещением в этот фонд 20% сумм от продажи лицензий.

Второй способ должно взять на себя государство. На эти цели предлагается направлять 15% от всего бюджета науки и 15% сумм, взимаемых с контрактников в вузах. Право использовать приобретенные государством лицензии должно предоставляться правительством бесплатно на конкурсной основе отечественным предприятиям.

Третий способ должен ограничивать использование в качестве инвестиций только патентованных технологий при условии сопровождения их материальными компонентами. Прибыль, направленная на такие инвестиции, должна вычитаться из базы подоходного налога в течение 15 лет, и вычет должен равномерно уменьшаться по годам.

Ресурсы

Смело можно утверждать, что ресурсами Республика Молдова не располагает. Последние два — земля и люди — истощены и требуют восстановления. Восстановлению ресурсного потенциала молдавской земли призваны послужить освобождение от налога на инвестиции всех мероприятий по восстановлению плодородия, по восстановлению защитных лесополос, освобождение от земельного налога их площадей. Этому также должен быть посвящен новый закон о землепользовании.

Относительно людского, т. е. трудового ресурса, думаю, товарищ Шупак, которая здесь также выступит, скажет. Здесь же считаю необходимым предложить: все рабочие специальности — металлообработка и обработка пластмасс, деревообработка, гальваника, лакокраска и герметизация, управление химическими реакторами, сварочное производство, управление дорожно-строительной и сельскохозяйственной техникой и т.д. — должны быть доступны молодым людям бесплатно, с предоставлением жилья, выплатой стипендии, предоставлением специальной одежды и хотя бы бесплатного обеда. Высшее образование по инженерным, кроме экономистов, агрономическим и зоотехническим специальностям, педагогическим специальностям реального цикла и медицинским специальностям, кроме стоматологии и фармацевтики, должно осуществляться за счет бюджета.

Перспективы на Востоке

Энергия как ресурс для производства и жизни людей очень дорога. Использование такой энергии и её составляющих для производства по таким ценам препятствует повышению конкурентоспособности нашего выпуска, наших товаров не только для экспорта, но и на внутреннем рынке. Какие-то возможности для совершенствования этого ресурса есть внутри страны, но они ничтожно малы. Источник для обретения энергетических ресурсов на условиях, способствующих модернизации экономики, лежит в реинтеграции страны и во внешнеэкономическом сотрудничестве. Здесь самым объективно приемлемым и достойным является выбор в пользу сотрудничества в виде вступления в Таможенный союз и в Евразийский экономический союз. И делать это надо быстрее, пока нормативная база этих объединений не ушла далеко по пути модернизации и пока голос Молдовы, как и любого члена этих объединений, может быть услышан и учтен.

Это позволит сразу снизить себестоимость нашего ВВП по энергосоставляющей на 6%. При нынешнем потреблении только газа это дает бюджету плюс населению, плюс экономическим агентам 400 миллионов долларов США свободных средств. Эти средства дают дополнительный платежеспособный спрос населения, дополнительный доход экономическим агентам и экономию бюджетам. Они могут быть направлены на рост зарплаты бюджетникам и работникам реального сектора, а также для дополнительных инвестиций. И это не гранты и не кредиты — это наше.

Все сказанное выше позволит достичь уровня, который мы смело можем предложить нашим гражданам:

• ежегодное создание 30–40 тысяч современных хорошо оплачиваемых рабочих мест,
• среднюю зарплату по экономике, превышающую прожиточный минимум в четыре раза,
• стипендию бюджетным студентам, равную прожиточному минимуму,
• средний размер пенсии, превышающий прожиточный минимум в два раза,
• снижение стоимости основных коммунальных услуг минимум на треть.

Таким образом, предлагаемые меры для стимулирования модернизации экономики обеспечат условия для модернизации всех сторон жизни молдавских граждан, наших с вами соотечественников.

Из выступления депутата ПКРМ Эдуарда Мушука

В 90-е годы произошёл значительный откат Молдовы по всем социально-экономическим показателям. Деиндустриализация Молдовы привела к масштабной миграции эффективной рабочей силы. По разным оценкам, порядка миллиона граждан РМ работает за границей.

Согласно оценкам Всемирного банка, денежные переводы трудовых мигрантов составляют более 24% от ВВП Республики Молдова, а если учитывать и “теневую” их часть, то все 25–35%. Именно переводы мигрантов в значительной мере формируют и влияют на внутренний спрос.

Экономическая деградация

Учитывая стабильно негативное сальдо внешнеторгового баланса РМ — импорт (более 2 миллиардов долларов) в 2,5 раза превышает экспорт (более 5 миллиардов долларов), ущербность и временный характер экономической модели в РМ становятся более чем очевидными.

Процессы переходного периода, включая его территориальный аспект, происходили в большей степени спонтанно, что создало определённые диспропорции в развитии страны:

• экономическая активность преимущественно в муниципии Кишинёва и экономическая стагнация в большей части остальной Молдовы;
• депрессия на селе и в большинстве малых городов (где население менее 20 тысяч), в которых ранее доминировали 1–3 крупных предприятия.

Параллельно с процессом деиндустриализации в 90-е годы произошёл процесс деурбанизации и рурализации Молдовы, где доля городского населения уменьшилась, согласно официальной статистике, с 48% до 40%, а с учётом эффекта рурализации малых городов можно смело говорить о еще большем падении процента урбанизации — в диапазоне 34–40%.

Учитывая тот факт, что в развитых странах процент урбанизации превышает 51% и, как правило, составляет 65–80%, а также, беря во внимание негативную динамику Республики Молдова, в этой связи можно утверждать, что наша страна приближается к низшему порогу урбанизации (34%) согласно международной классификации.

Пример истории

Мы все помним рассвет “Солнечной Молдавии” в 60–80-е годы, когда благодаря плановому размещению более 300 крупных предприятий (отрасли перерабатывающей, лёгкой промышленности, в областях электроники, приборостроения и др.) и параллельным развитием соответствующей городской инфраструктуры, республика прошла этап активной урбанизации.

В период с 1961-го по 1990 годы городское население Молдовы выросло в более чем 3 раза — с 670 тысяч до 2,1 миллиона человек. Как результат — сформировалась городская система из 21 города (1 большой, 3 средних и 17 малых) и 45 ПГТ (посёлка городского типа).

Сегодня Молдова (включая Приднестровье) насчитывает 63 города: 1 город — свыше 500 тысяч чел., 3 города — свыше 100 тысяч чел., 10 городов — от 20 до 50 тысяч чел., и 49 городов с населением менее 20 тысяч человек.

Шаги к развитию

Учитывая текущее состояние дел в национальной экономике, становится очевидной необходимость новой индустриализации и урбанизации Молдовы в условиях систем государственного устройства и принципах рыночной экономики XXI века.

Для этого ПКРМ предлагает предпринять следующие шаги:

1. Изменить модель (экономического роста);
2. Создать условия (для привлечения инвестиций);
3. Распределить рост (по всей территории).

Первое. Необходима замена инерциальной модели роста, основанной на потреблении, которое подпитывается денежными переводами от мигрантов, на новую, основанную на привлечении масштабных инвестиций, для роста внутреннего производства и экспорта.

Суть настоящей модели роста экономики в РМ (Экспорт молдаван — импорт товаров) необходимо изменить.

Второе. Необходимо создать базовые условия для привлечения масштабных инвестиций — создать системные гарантии соблюдения правил игры внутри страны и внешнеполитическую стабильность.

Правовое государство, консолидация демократических институтов в руках всего народа, а не олигархов, включая прямое формирование народом судебной власти, прокуратуры, Счётной палаты и т. д., — гарантия на уровне системы, а не отдельного человека (политического лидера, государственного деятеля или чиновника) соблюдения прав каждого инвестора.

Молдова без коррупции — базовое условие для нового экономического и социального рывка Молдовы.

Интеграционная открытость, стратегические отношения с Востоком и Западом обеспечат так необходимую Молдове внешнеполитическую стабильность для ускоренного экономического и социального развития. Прочные отношения с Европейским и Евразийским экономическим союзами, с разными степенями интеграции, тесное экономическое сотрудничество с Российской Федерацией и Китайской Народной Республикой, обеспечат необходимый доступ к международным финансовым центрам, капиталу и рынкам.

В этой связи уход от “удавки” Международного валютного фонда ПКРМ считает важной задачей. Грубое навязывание чужой воли и интересов идёт во вред национальным интересам. Сегодня порядка 1 миллиарда “лишних” заимствованных средств не крутятся в национальной экономике Молдовы, а искусственно держатся в Национальном банке, а фактически на счетах западных банков.

Эти и другие заёмные и инвестиционные средства необходимо направить на создание целевых государственных фондов для инвестиций в экономическое и социальное развитие Молдовы.

Третье. Распределить рост как экономический, так и социальный — вовлечь всю страну, всё общество в процесс модернизации, ускоренного развития является одной из ключевых задач.

Для этого ПКРМ планирует провести реальную децентрализацию власти — административную и финансовую, усиление роли местных властей, реализацию национальных целевых программ “40 городов” и “Молдавское село”.

“40 Городов”

Эта программа, основанная на концепции центров роста, ускоренного экономического развития. Примеры тому можно найти в ближайшей истории — Франция 60-х годов, Ирландия в 80-х годах, Юго-Восточная Азия и Китай 90-х годов.

В рамках “40 Городов” предполагается разработка отдельных программ для каждого центра роста, создание особых условий для привлечения инвестиций и экономического роста, включая индустриальные кластеры, бизнес-инкубаторы, инновационные центры и технопарки, девелоперские проекты по новой застройке и др.

“Молдавское село”

Эта программа — новая жизнь на селе в современных условиях, решение проблем занятости и инфраструктуры (дороги, вода и канализация, энергоэффективность и новые технологии строительства домов, зданий).

Отдельное внимание в программе развития будет уделено роли автономий и активизации роли территорий.

ПКРМ видит особо важную роль Гагаузии через укрепление автономии экономически и административно, обеспечение её ускоренного развития посредством использования особых связей с “тюркским” миром — такими странами как Турция, Казахстан, Киргизия, Азербайджан, Узбекистан и не только.

Специальный статус национально-культурного района ПКРМ предлагает определить Тараклии посредством особого экономического и культурного сотрудничества с Болгарией стимулировать ускоренное развитие этого важного района на юге Республики Молдова.

ПКРМ принципиально будет продвигать приоритет регионального развития, децентрализации и усиления территориальных автономий, активизацию роли территорий в комплексном развитии страны. Всё это, сочетая с дружеской и сбалансированной национальной политикой инклюзивного характера, создаст необходимые условия для разрешения Приднестровского конфликта. Который ПКРМ видит как масштабный прорыв для всей страны, залог её стабильного развития на многие десятилетия.

Sursa: comunist.md, puls.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet