Onorat Parlament!

Iată-ne încă o dată nevoiţi să amintim Guvernului, dar şi unul altuia, faptul că politica în domeniul impozitelor, taxelor vamale şi a bugetului are menirea şi reprezintă, de fapt, prin esenţa sa un instrument, utilizat şi orientat pentru a genera creştere economică şi dezvoltare a sferei sociale. Sporirea acumulărilor bugetare, umplerea componentelor Bugetului Public Naţional, creşterea veniturilor şi, respectiv asigurarea şi crearea pe această cale a posibilităţilor pentru cheltuielile publice şi investiţiile necesare — sunt doar consecinţele dezvoltării economice, rezultate ale unor politici corecte, adică echilibrate, stimulatorii şi totodată disciplinare în domeniul fiscal, vamal şi bugetar.

Constatăm însă cu regret că tocmai aceasta proprietate şi misiune a politicii bugetar fiscale lipseşte din proiectul discutat. Orientarea acestuia spre dezvoltare nu poate fi văzută, cu toată dorinţa, nici chiar sub microscop.

Desigur că se poate trăi un timp oarecare cerşînd “cu mîna întinsă” de la “partenerii de dezvoltare”, care din milă sau alte motive vor mai oferi un anumit suport strict condiţionat, pentru ca Guvernul nostru, smirit şi subordonat cerinţelor impuse, cedînd suveranitatea naţională, să mai poată astupa ceva timp găurile bugetare în mărimea unei pătrimi din buget.

Şi aici nu vorbim în nume rău de parteneri. Poziţia partenerilor de dezvoltare în acest caz este uşor de înţeles, pentru ca ei, în felul lor, au perfectă dreptate atunci cînd impun Guvernului condiţii şi solicită acestuia reducerea cheltuielilor bugetare. Partenerii noştri, absolut justificat, nu pot înţelege de ce, în timp ce de la ei se cer bani mulţi, pe intern — Guvernul acumulează puţin. Din perspectiva finanţelor străine acest lucru este clar şi explicabil.

Dar societatea moldovenească nu mai acceptă şi nu mai poate fi satisfăcută cu o astfel de abordare, bazată pe îndatorare continuă şi tăierea permanentă a cheltuielile bugetare. Oamenii trebuie să se alimenteze normal, să nască şi să crească copii, să-i înveţe, să trăiască, să se trateze, să-i susţină pe cei vulnerabili, pe cei în etate — şi toate acestea la un nivel destoinic, apropiat nivelului european. Toate acestea nu pot fi realizat fără dezvoltare economică, iar în proiectul propus nu există măsuri ţintite şi orientate spre o astfel de dezvoltare.

Care ar trebui să fie priorităţile politicii fiscal bugetare?Trebuie ele să fie cele anunţate în proiectul discutat? În opinia fracţiunii PCRM obiectivele enunţate nu pot fi prioritare pentru ţara noastră.

Declarăm repetat, noi avem nevoie prioritară de dezvoltare economică. Avem, deci, nevoie de investiţii directe, care ar genera ca şi efecte — sporirea volumelor de producţie a mărfurilor şi serviciilor, noilor locuri de muncă, adică extinderea bazei fiscale. Avem nevoie de o creştere a ocupării, de majorarea salariilor, pensiilor, tuturor prestaţiilor sociale pentru asigurarea creşterii cererii publice interne solvabile (capabile de plată). Avem nevoie de sporirea competitivităţii, nevoie de pieţe, unde am putea vinde şi presta serviciile, adică de extinderea exportului, pentru majorarea eficienţei investiţiilor. Avem nevoie de o societate sănătoasă şi de educaţie adecvată, pentru a putea corespunde şi a răspunde acestor investiţii cu o muncă calificată şi productivă.

Anume astfel, în formă de ascensiune pe spirală, poate fi propulsat progresul şi dezvoltarea.

Cine poate să-şi asume curajul să ne arate în proiectul azi discutat cel puţin o măsură, orientată spre atingerea obiectivelor sus menţionate de dezvoltare a economiei naţionale?

După părerea fracţiunii noastre astfel de măsuri în proiect nu există. Însuşi Ministrul Finanţelor a confirmat acest fapt.

Ba mai mult chiar, lipseşte cu desăvărşire şi consecvenţa guvernanţilor în atingerea chiar şi acelor dubioase obiective programate enunţate. Deşi acestea sunt detalii, dar ele sunt totuşi relevante.

Ne întrebăm, spre exemplu, cum are de gînd Guvernarea să se descurce cu inflaţia targetată, majorînd impozitele (accizele) la combustibil şi gaz; majorînd impozitul pe venit din plăţile efectuate în folosul persoanelor fizice la livrarea de către aceştea a producţiei agricole în formă naturală; majorînd impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice, etc. Consideraţi că aceste măsuri nu vor influenţa preţurile? Rezultă, că inflaţia va fi reţinută prin restrîngerea veniturilor populaţiei şi, deci prin reţinerea dezvoltării cererii agregate. Aceasta este calea directă către restrîngerea ulterioară a economiei, către blocarea procesului investiţional, reducerea ocupării, căderea exportului, creşterii emigrării,reducerii sporului natural al populaţiei, înrăutăţirea accesului la servicii educaţionale şi de sănătate. Statul va fi în continuare în imposibilitate să propună noi servicii publice necesare, iar pentru a le asigura pe cele vechi deja prevăzute de legislaţie, va fi nevoit din nou să întindă mîna în exterior. Astfel, printr-o mişcare pe spirală descendentă tara va urma în continuare calea spre regres.

Stimaţi colegi,

Faptul că politica fiscală este propusă de Guvern pănă la anul nou şi faptul că, deşi cu întîrzieri, dar ea se discută de noi deja astăzi — este un lucru din albia normalităţii.

Fracţiunea noastră consideră însă că Guvernul a venit în Parlament cu nimic.

În proiect lipsesc cu desăvărşire stimulentele pentru creştere economică, măsurile propuse sunt împovărătoare, sporind şi mai mult presiunea fiscală asupra agenţilor economici şi cetăţenilor, nu există premize pentru dezvoltare, nu se întrevăd surse pentru stingerea creditelor externe, nu sunt propuse măsuri compensatorii pentru presiunea eminent sporită asupra bugetului a datoriei externe.

Fracţiunea PCRM în repetate rînduri şi argumentat a propus măsuri ţintite spre dezvoltare economică. Iniţiativele noastre sunt înregistrate şi se află pe rol la diferite etape în proceduri legislative.

Noi propunem restabilirea cotei zero pe profitul reinvestit; realizarea într-un mod anumit a reducerii condiţionate a presiunii fiscale generată de taxele sociale aplicate fondului de remunerar; prevederea restituirii sumelor taxelor pentru poluarea mediului, incluse în sinecostul producţiei, livrată spre export; asigurarea prioritizării investiţiilor infrastructurale de stat; direcţionarea unei cote din veniturile în creştere acumulate din accizele pe produsele din tutun către Fondurile Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală, suplimentînd astfel fondurile în sănătate; introducerea compensării (în bază de programe) a costului creditului bancar din contul impozitului pe venit achitat de către băncile comerciale; instituirea unui suport financiar pentru închirierea spaţiului locativ destinat familiilor tinere din contul legalizării şi oficializării plăţilor obţinute din oferirea în locaţiune a imobilului locativ, şi multe alte măsuri care ar putea şi neapărat ar impulsiona dezvoltarea economiei noastre şi a sferei sociale.

Toate Guvernele începănd cu 2010 încoace se fac a nu vedea şi a auzi aceste propuneri ale PCRM.

Regretabil, domnilor din majoritatea parlamentară!

Participarea în implementarea măsurilor de dezvoltare nu sunt mai puţin apreciate de societate decît propunerea acestor măsuri.

În concluzie, proiectul politicii fiscale pentru 2017 este unul defectuos care va menţinerea direcţia greşită de mişcare a Republicii Moldova pe contrasensul dezvoltării economice şi sociale, motiv pentru care Fracţiunea PCRM nu va susţine categoric acest proiect.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Sursa: www.pcrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet