1. Sistemul electoral uninominal nu corespunde scopurilor declarate în vederea dezvoltării dinamice a ţării

• Campania “Votul tău — deputatul tău”, lansată de Partidul Democrat, se prezintă ca şi unica posibilitate de a desemna în Parlament omul “nostru”, care cunoaşte cel mai bine problemele locului. Însă, împărţirea administrativ-teritorială a Moldovei exclude crearea circumscripţiilor electorale conform graniţelor unităţilor administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, locuitorii majorităţii raioanelor nu vor obţine un deputat “al lor”, ci un deputat din raionul vecin, unde situaţia poate fi complet diferită. Unde mai pui că şi candidatul va fi o persoană total necunoscută.
• Corupţia politică, împotriva căreia trebuie să lupte sistemul uninominal, nu doar că nu va dispărea, ci, dimpotrivă — va spori şi mai mult. Pur şi simplu va costa ceva mai ieftin. Este una să cumperi un partid întreg sau un politician renumit, care ocupă o funcţie serioasă în partidul său şi care ştie preţul mandatului de deputat, şi alta este cumpărarea unui proaspăt deputat. În mare parte, iniţiatorului trecerii la sistemul uninominal îi este absolut indiferent cine va învinge la o circumscripţie sau alta — practic fiecare dintre învingători poate deveni o pradă uşoară pentru “cumpărători”. Cu alte cuvinte, este vorba despre privatizarea totală a procesului electoral şi a întregului sistem politic din Republica Moldova.
• Utilizarea resurselor administrative şi cumpărarea alegătorilor vor deveni acţiuni cheie în cadrul noului sistem electoral. Deja la faza de colectare a semnăturilor în susţinerea candidatului potrivit (iar pentru înaintarea unui candidat se impune colectarea a o mie de semnături, iar acestea nu trebuie să se dubleze în alte liste de semnături), candidaţii inconvenabili pot fi strînşi la perete. Comisia electorală de circumscripţie, aflată sub presiune administrativă va putea rebuta orice listă de semnături în baza “suspiciunilor” de falsificare. S-a mai întîmplat aşa cu semnăturile colectate pentru organizarea referendumului.
• Se deschid noi posibilităţi pentru provocări împotriva candidaţilor incomozi. Pentru asta este doar necesar de a “depista” omul necesar, care, chipurile, va primi bani contra semnăturii. Atunci, candidatul nu doar că va putea fi exclus din cursă, ci ar putea deveni chiar subiectul unui dosar penal.
• Sistemul electoral uninominal deschide uşile Parlamentului pentru persoanele cu reputaţie dubioasă, dar cu bani. Anume pentru asta şi este criticată în România vecină. Astăzi, în ţara vecină, se pune serios problema modificării sistemului electoral uninominal anume din această cauză.
• Autorii şi propagandiştii trecerii la sistemul majoritar numesc printre “avantajele” acestuia — posibilitatea de rechemare a deputatului. În realitate, însă, acesta este un truc publicitar. În primul rînd, Constituţia interzice mandatul imperativ (mandatul în baza căruia alegătorii pot rechema deputatul în baza diferitor motive politice). În acest fel, fie că mecanismul de rechemare va fi exclus din proiectul de lege, fie că, odată cu adoptarea acestui proiect de lege va fi încălcată, din nou, Constituţia. În al doilea rînd, în conformitate cu trecerea la sistemul uninominal, rechemarea deputatului va fi posibilă în al doilea şi al treilea an de executare a mandatului său. În al treilea rînd, pentru iniţierea procedurii este necesar de a colecta semnăturile a o treime din numărul alegătorilor regiunii. În al patrulea rînd, referendumul pentru revocarea deputatului va trebui să fie permis de judecată, care este controlată de autorităţi. În al cincilea rînd, teoretic, posibila revocare a deputatului în urma referendumului local este o sarcină irealizabilă în practică. În orice caz, timp de 25 de ani de independenţă, în urma referendumurilor locale nu a fost demis din funcţie niciun primar.
• În acelaşi timp, deputatul incomod pentru autorităţi va putea fi revocat în condiţiile utilizării resurselor administrative.

2. Sistemul electoral uninominal va dezbina definitiv ţara

• Sistemul electoral existent “O singură ţară — o singură circumscripţie” le permite şi locuitorilor din Transnistria să participe la alegeri. Oamenii din stînga Nistrului au posibilitatea să voteze la secţiile de votare deschise în localităţile din dreapta Nistrului. Proiectul de lege promovat de Partidul Democrat presupune organizarea circumscripţiilor electorale pe teritoriul nerecunoscutei RMN. În actualele condiţii acest lucru este pur şi simplu imposibil. În acest fel, locuitorii din Transnistria, care deţin paşapoarte ale Republicii Moldova, vor fi lipsiţi, chiar şi teoretic, de posibilitatea de a participa la alegeri şi, în consecinţă, la determinarea căii de dezvoltare a ţării. În asta şi constă riscul politic enorm: în esenţă, autorităţile, odată cu excluderea transnistrenilor din procesul electoral, de facto, renunţă la Transnistria, recunosc existenţa graniţei pe Nistru. Şi anume în asta constă riscul lichidării statalităţii în perspectivă medie sau de lungă durată. Ne mai vorbind deja despre faptul că cotele rezervate pentru deputaţii din Transnistria nu vor fi completate, iar Parlamentul va fi incomplet.
• Se presupune că alegerile în baza noului sistem se vor desfăşura într-un singur tur. Cine a acumulat mai mult, acela a şi cîştigat. În cazul în care numărul candidaţilor într-o circumscripţie va fi mare, pentru învingător vor fi suficiente 15 — 30 la sută din voturi. Ceea ce înseamnă că opinia majorităţii alegătorilor circumscripţiei nu va fi luată în calcul.
• În conformitate cu proiectul de modificare a sistemului electoral, teritoriul Republicii Moldova va fi împărţit în 101 de circumscripţii electorale. De la sine înţeles, circumscripţiile vor fi “tăiate” în aşa fel ca să se excludă “votarea nedorită”. Respectiv, localităţile cunoscute pentru viziunile lor de stînga vor fi “dizolvate” în cadrul circumscripţiilor cu preferinţe de dreapta. Spre exemplu — Chişinău. La crearea municipiului, din componenţa lui au fost excluse satele cu alegători vorbitori de limbă rusă. În rezultat, de fiecare dată, suburbiile decid soarta alegerilor primarului capitalei.
• Din acelaşi motiv este puţin probabil de a obţine în Parlament, desemnat în baza sistemului uninominal, o componenţă mai mult sau mai puţin reprezentativă a diferitor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Acest lucru este posibil doar în acele circumscripţii, unde o etnie sau alta locuieşte compact şi se referă doar la găgăuzi şi bulgari.
• În cazul sistemului uninominal, este imposibil de a asigura o reprezentanţă de 40 la sută a femeilor. Adică, amendamentele propuse de democraţi vin în conflict cu legislaţia în vigoare.

3. Sistemul electoral uninominal este nefuncţional

• Despre una dintre problemele care limitează funcţionalitatea Parlamentului, ales în baza sistemului uninominal, s-a menţionat deja: cota reprezentanţilor Transnistriei nu va fi asigurată, iar, în consecinţă, organul legislativ nu va fi completat.
• Decizia populistă de a alege deputaţi din partea “diasporei”, 70 la sută dintre care, dacă e să credem sondajelor de opinie, niciodată nu vor mai reveni în Moldova, încîlcesc serios situaţia. Autorii proiectului de modificare a Codului Electoral propun ca din partea diasporei să se aleagă patru deputaţi — doi din Vest şi doi din Est. Este o divizare geografică foarte relativă. Estul este Rusia, Belarus, Kazahstan, China sau Turcia? Dar oare problemele cu care se confruntă diaspora din Rusia nu se deosebesc de problemele concetăţenilor noştri din Kazahstan sau Turcia? Doi din Occident — este vorba despre Italia, Germania, Canada, SUA, Portugalia, Spania, Franţa sau aceeaşi Turcie? Cărei diaspore i se va da prioritate? În baza cărui principiu? În fiecare ţară, imigranţii noştri se confruntă cu probleme specifice. Însă, toate aceste probleme sînt departe de problemele Moldovei şi cîmpul ei politic. La fel pe cît de departe sînt înşişi imigranţii de Moldova. După ce i-au dat cap de cap pe părtaşii vectorului occidental şi cei ai vectorului estic, autorităţile încep să confrunte diaspora din vest şi din est, de asemenea, cetăţenii Moldovei care locuiesc în interiorul ţării cu cetăţenii Moldovei care locuiesc în afara ţării. Aceasta este o nouă linie de confruntare, divizare pe care intenţionează să joace guvernarea.
• Sistemul electoral uninominal va genera numeroase conflicte atît la etapa campaniei electorale, cît şi la finalul acesteia. Cu siguranţă, vor exista o mulţime de plîngeri pe marginea încălcărilor comise în timpul campaniei, procese de judecată, nu se exclud alegerile repetate. Parlamentul nu se va putea completa pe parcursul a cîtorva luni, ceea ce va face nefuncţional organul legislativ. Va activa el oare în componenţă incompletă sau nu va funcţiona? Dacă va funcţiona, atunci, care va fi soarta legilor adoptate de un Parlament incomplet? Pentru că, pînă la completarea corpului de deputaţi, majoritatea care a votat pentru o lege sau alta, se poate transforma în minoritate. Ce se întîmplă în asemenea caz — este anulată legea? Se votează repetat?
• Parlamentul format în baza sistemului electoral uninominal nu va putea formula un program consolidat şi complex de dezvoltare a ţării. Fiecare candidat va veni cu programul său teritorial, care se va potrivi pentru alegerea autorităţilor locale, dar, nicidecum, pentru organul reprezentativ al statului.
• Cei aleşi în baza promisiunilor de a soluţiona problemele teritoriale vor putea fi foarte uşor de manipulat de grupurile oligarhice. Pentru soluţionarea unei probleme mărunte din programul personal al deputatului, acesta ar putea fi determinat să voteze o lege antipopulară şi antisocială.
• Deputaţii uninominali, departe de disciplina partinică, vor crea haos în activitatea Parlamentului.
• Din procesul electoral se va exclude un element important cum este concurenţa programelor politice, a abordărilor complexe în ceea ce priveşte dezvoltarea Republicii Moldova. Candidatul circumscripţiei uninominale, chiar dacă doreşte foarte mult şi, posibil, are capacităţi, nu este în stare să propună, cu atît mai mult să realizeze, un program de dezvoltare solid pentru toată ţara.

4. Sistemul electoral uninominal este benefic doar pentru Partidul Democrat

• Niciun regim, mai ales unul de genul celui actual, nu va adopta niciun fel de decizii care ar putea să-i dăuneze. Sistemul electoral uninominal vine să consolideze regimul de la guvernare în frunte cu cel care deţine cea mai înaltă rată anti-rating din ţară (peste 90 la sută), preşedintele PDM, Vlad Plahotniuc. În condiţiile păstrării sistemului proporţional actual, Partidul Democrat nu are practic nicio şansă nu doar ca să se menţină la putere, dar, în general, să mai ajungă în Parlament. Sistemul majoritar va permite PDM-ului nu doar să-l introducă în Parlament pe liderul lor, va cumpăra voturi cu nemiluita într-o circumscripţie uninominală loială, dar şi să obţină majoritate parlamentară, pînă la constituţională. Deţinînd resurse administrative şi financiare nelimitate, partidul de la guvernare planifică să treacă prin circumscripţii aşa numiţii deputaţi “independenţi” şi “populari”, care, în consecinţă, se vor uni într-o majoritate pro-guvernare ascultătoare.
• Exemplul Găgăuziei, care alege Adunarea Populară în baza sistemului uninominal, demonstrează cum anume se întîmplă acest lucru. Nimerind în Adunarea Populară în calitate de candidaţi independenţi, într-un final, aceştia formează majoritatea în frunte cu unicul deputat ales din partea PDM. Acum democraţii intenţionează să repete acest focus, deja la nivelul întregului stat.
• Pînă cînd PDM şi Plahotniuc nu au ajuns în Parlament cu banii lor mari, actualul sistem electoral nu a trezit niciun fel de probleme. Corupţia politică nu se înrădăcinează în sistemul electoral, ci la guvernare. Pentru a scăpa de corupţie nu trebuie să modificăm sistemul electoral, ci guvernarea.
• În condiţiile unui stat capturat, modificarea sistemului electoral este acelaşi lucru cum ai băga capul la ghilotină aşa cum îi convine călăului. În legătură cu acest fapt, precum şi în condiţiile unor eventuale tîrguri între Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor, considerăm că este principial să renunţăm la complicitatea în orice fel de modificare a Codului Electoral — fie că este vorba despre sistemul uninominal, fie că este vorba despre sistemul electoral mixt.

Sursa: www.pcrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: info@adept.md
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet