Populaţia Republicii Moldova se reduce dramatic, pe parcursul ultimilor 3 ani micşorîndu-se cu circa 10 mii de persoane anual, a declarat vicepreşedintele PDM, Valentina Stratan, în cadrul unei conferinţe de presă. Partidul Democrat a avut o iniţiativă legislativă privind ameliorarea situaţiei în domeniu, prin oferirea de facilităţi familiilor tinere, demararea unui proiect naţional de locuinţe sociale etc., dar care nu a fost adoptat. În consecinţă, neglijarea acestei probleme duce la agravarea situaţiei.

Prin intermediul transferurilor, emigraţia a servit drept instrument important de supravieţuire pentru gospodăriile casnice. În acelaşi timp, acest fenomen influenţază asupra situaţiei demografice. O consecinţă dureroasă a emigraţiei este dezintegrarea definitivă a multor familii prin divorţ formal sau informal, atunci cînd unul din soţi a emigrat pe termen lung. Astfel, familia, ca instituţie socială fundamentală, a fost zdruncinată definitiv.

Preşedintele Forului Organizaţiilor de Femei din RM, Elena Burcă, a menţionat că evoluţia proceselor demografice în mare măsură depinde de numărul căsătoriilor şi divorţurilor. În ultimii ani s-a observat atît creşterea căsătoriilor, cît şi a divorţurilor. În anul 2006 au fost înregistrate 27,1 mii căsătorii şi 12,6 mii divorţuri. În mediu, la 1000 căsătorii revin 465 divorţuri. Aproape 25 la sută din numărul total al divorţurilor este constituit de grupul perechilor tinere, după o durată de căsnicie mai puţin de 5 ani, 1/5 — dupa o perioadă de peste 5–9 ani şi tot atîtea căsătorii se desfac după o perioadă de 12–14 ani. Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ în 2005 a fost de 12 ani.

Situaţia demografică în Republica Moldova este nesatisfăcătoare. Creşterea tendinţei de îmbătrînire a populaţiei este însoţită de scăderea natalităţii, cu un număr stabil înalt de decese, înrăutăţirea problemelor familiale, prezenţa migraţiei, ceea ce determină o situaţie dificilă în domeniul resurselor umane. Nivelul jos al natalităţii şi înalt al mortalităţii este rezultatul influenţei îndelungate a unui şir de factori soviali şi economici. Copiii în prezent devin factorul esenţial al sărăciei, de aceea refuzul familiei de a naşte copii sau limitarea numărului lor este modul social de autoapărare.

În ceea ce priveşte populaţia aptă de muncă, în timpul apropiat fenomenele social-demografice vor exercita presiune asupra lor. Pînă în prezent creşterea numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă a fost influenţată de doi factori: 1) intrarea în această grupă a născuţilor din perioada creşterii relative a natalităţii din anii 80; 2) ieşirea din ea a grupelor reduse de populaţie, formate din născuţii în anii celui de-al doilea război mondial. Începînd cu anul 2007, poziţia o determină numărul mic al născuţilor din prima jumătate a anilor ’90 şi, pe de altă parte, ieşirea din vîrstele de muncă a generaţiilor de după război, care sînt mai numeroase. Ca urmare, populaţia în vîrstă aptă de muncă se reduce dramatic, ceea ce va crea probleme sociale grave.

La sfîrşitul întîlnirii cu ziariştii, gazdele conferinţei de presă au declarat că aşa-zisele stabilitate şi creştere economică în Republica Moldova este un mit, deoarece este demonstrat că creşterea economică nu poate avea loc în condiţiile unui declin demografic avansat.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet