Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
PDM propune lista priorităţilor pentru viitoarea guvernare
|
|
Partidul Democrat din Moldova a propus, în cadrul discuţiilor pentru formarea unei noi majorităţi pro-europene, un set de măsuri şi priorităţi pe baza cărora ar trebui elaborat noul program de guvernare.
În document sunt cuprinse reformele necesare implementării în ritm accelerat a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi măsurile ce se impun pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi asigurarea independenţei instituţiilor.
Printre propunerile PDM se numără măsuri privind asigurarea unei guvernări transparente, cu oameni profesionişti şi integri, precum şi crearea unui Minister al Integrării Europene. Totodată, PDM consideră prioritare continuarea reformelor din Justiţie şi identificarea responsabililor pentru fraudele din sistemul bancar.
În lista priorităţilor pentru viitoarea guvernare sunt incluse măsuri cu privire la îmbunătăţirea relaţiei dintre stat şi agenţii economici din Republica Moldova, precum şi adoptarea unor decizii care să ducă la relansarea economică a ţării.
O prioritate aparte a măsurilor propuse de PDM o constituie asigurarea unei protecţii sociale reale, inclusiv în ce priveşte sistemul de pensii şi accesul populaţiei la serviciile medicale de calitate.
Totodată, democraţii insistă ca viitoarea guvernare să asigure securitatea energetică a ţării, stimularea producătorilor agricoli, respectiv crearea unui mediu de afaceri care să genereze noi locuri de muncă.
Lista priorităţilor de guvernare propuse de PDM
1. Formarea Guvernului
1.1. Formarea unui guvern din care vor face parte persoane profesioniste în domeniile respective şi fără probleme de integritate.
1.2. Fiecare ministru va da publicităţii informaţiile cu privire la averea sa, sursele de venit, şi eventualele conflicte de interese.
2. Accelerarea implementării Acordului de Asociere şi de Liber Schimb (AA/DCFTA) cu UE
2.1. Înfiinţarea, în cadrul Guvernului, a unui Minister al Integrării Europene (cu funcţie de Vice-prim ministru), care va coordona la nivel naţional toate eforturile pentru implementarea AA/DCFTA, cu raportare lunară a progreselor realizate.
3. Sectorul financiar-bancar
3.1. Continuarea şi accelerarea investigaţiei fraudei bancare şi recuperarea activelor fraudate.
3.2. Selectarea şi nominalizarea unei persoane integre şi profesioniste, fără afiliere politică, pentru funcţia de Guvernator al BNM.
3.3. Adoptarea legislaţiei ce ţine de consolidarea sistemului bancar şi asigurarea independenţei BNM (solicitate şi agreate cu Banca Mondială (DPO II) şi FMI), inclusiv:
3.3.1. Aprobarea şi implementarea legislaţiei, care ar asigura transparenţa acţionariatului, până la declararea şi raportarea ultimului beneficiar, persoană fizică.
3.3.2. Modificarea legislaţiei prin introducerea sancţiunilor penale mai dure pentru iregularităţi în sectorul financiar-bancar (inclusiv asigurări).
3.3.3. Organizarea unui singur registru şi depozitar al acţiunilor entităţilor de interes public, administrat de BNM.
3.3.4. Elaborarea şi implementarea legislaţiei ce ţine de guvernanţa corporativă.
4. Stabilitatea macro-financiară şi accesarea finanţării externe, prin negocierea şi încheierea unui acord cu FMI
5. Reforma Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei
5.1. Adoptarea noii legi a Procuraturii, în redacţia recomandată de experţii UE, societatea civilă şi Comisia de la Veneţia (CoE).
5.2. Reformarea instituţională a agenţiilor cu atribuţii în lupta cu corupţia (CNA, CNI, instanţe judecătoreşti anti-corupţie etc.) şi a procedurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în baza concluziilor şi recomandărilor UE, ca rezultat al analizei peer review realizat de UE.
5.3. Formarea Agenţiei Naţionale de Recuperare a activelor dobândite ilegal, în baza celor mai bune practici şi a recomandărilor UE, respectiv aprobarea legislaţiei privind urmărirea şi confiscarea averii dobândite ilicit.
5.4. Iniţierea modificărilor în Constituţie ce ţin de anularea imunităţii parlamentare, sau identificarea unei proceduri de renunţare benevolă.
5.5. Elaborarea şi implementarea unui nou sistem, transparent şi electronic, privind achiziţiile publice, luând în considerare cele mai bune practici şi recomandări UE.
6. Securitatea energetică
6.1. Consolidarea eforturilor privind identificarea surselor alternative de energie:
6.1.1. Atragerea companiilor internaţionale în domeniul explorării şi exploatării zăcămintelor de gaz natural.
6.1.2. Identificarea surselor alternative de furnizare a energiei electrice (altele decât Centrala Cuciurgan, prin achiziţii din România, Ucraina, Federaţia Rusă etc.).
6.2. Aprobarea noii legislaţii cu privire la gazul natural, energia electrică, şi energia regenerabilă.
6.3. Efectuarea unei analize, cu asistenţă UE (Comunitatea Energetică Europeană), a capacităţilor şi eficienţei ANRE, pentru a consolida independenţa şi profesionalismul ANRE (inclusiv prin schimbarea componenţei regulatorului).
6.4. Accelerarea proceselor de interconectare energetică cu UE/România, prin construcţia liniilor de interconectare electrică şi a conductei de gaz, respectiv a staţiilor de convertire (back to back).
6.5. Identificarea soluţiilor şi garantarea prin lege a modalităţilor de recuperare a pierderilor/devierilor suportate de operatorii şi furnizorii de energie.
6.6. Elaborarea şi aprobarea unui plan de contingenţă (anti-criză) în domeniul energetic.
7. Mediul de afaceri
7.1. Suspendarea pe o perioadă determinată a tuturor controalelor care vizează agenţii economici şi elaborarea unor mecanisme transparente de efectuare a acestora.
7.2. Excluderea atribuţiilor Ministerului Afacerilor Interne de control şi investigaţie a fraudelor economice.
7.3. Aprobarea unor mecanisme şi a unei legislaţii fiscale stabile şi atractive, precum:
7.3.1. Introducerea unei rate unice la impozitul pe venit pentru persoanele juridice şi persoanele fizice.
7.3.2. Introducerea mecanismului de soluţie fiscală individuală anticipată.
7.3.3. Interzicerea, prin lege, a modificărilor în legislaţia fiscală, pentru o perioadă de cel puţin 3 ani, până la intrarea în vigoare (elaborarea şi aprobarea politicii fiscale pentru o perioadă de 3 ani, fără modificarea acesteia).
7.3.4. Elaborarea şi aprobarea legislaţiei preţului de transfer.
7.3.5. Elaborarea şi implementarea mecanismelor noi de impozitare a imobilelor.
7.4. Introducerea şi implementarea ghişeului-unic pentru toate operaţiunile de raportare şi obţinere a permiselor/autorizaţiilor pentru agenţii economici. Inclusiv prin simplificarea procedurilor de raportare financiar/fiscală.
7.5. Elaborarea şi implementarea unor noi mecanisme de subvenţionare în agricultură.
7.6. Stabilirea unor mecanisme de facilităţi pentru agenţii economici în domeniul agricol (proceduri simplificate de raportare, rate reduse de TVA, facilităţi la creditare bancară etc.).
7.7. Elaborarea şi implementarea noilor prevederi în Codul muncii, ce vor aduce garanţii suplimentare pentru angajatori în administrarea capitalului uman din întreprinderi.
8. Administrarea proprietăţii statului
8.1. Elaborarea şi implementarea criteriilor de performanţă pentru conducerea întreprinderilor de stat, şi stabilirea bazei pentru a evalua mărimea salariilor şi premiilor.
8.2. Selectarea celor mai importante întreprinderi de stat şi contractarea fondurilor străine, cu renume, pentru administrarea acestora.
9. Protecţia socială, domeniul sănătăţii
9.1. Identificarea soluţiilor şi garantarea prin lege a compensaţiilor pentru acoperirea diferenţelor la majorarea tarifelor, pentru populaţia social-vulnerabilă.
9.2. Revizuirea, elaborarea şi implementarea unui nou sistem de asigurare socială (pensii) prin completarea sistemului cu pensii facultative/opţionale şi pensii private.
9.3. Revizuirea şi implementarea celor mai bune practici şi legislaţie ce ţin de medicamente (stabilirea preţurilor, desfăşurarea licitaţiilor etc.), inclusiv prin implementarea unui sistem de compensaţii a medicamentelor.
9.4. Elaborarea şi implementarea sistemului de co-plată, pentru impulsionarea dezvoltării medicinei private, dar cu acces fără discriminare a populaţiei, folosind poliţele de asigurare medicală de stat.
9.5. Efectuarea unui audit internaţional pentru verificarea modului de administrare a CNAM şi CNAS.
Sursa: www.pdm.md
