Partidul Democrat din Moldova a analizat astăzi, în cadrul şedinţei săptămânale, informaţiile privind situaţia în domeniul implementării reformei în educaţie şi optimizare a şcolilor pentru ultimii ani şi a susţinut planul de măsuri propus de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării pentru remedierea problemelor semnalate.

Ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc, a declarat în cadrul briefingului de presă de după şedinţă că în anii 2010–2017 au fost închise 218 şcoli şi alte 303 au fost reorganizate. Totodată, ea a afirmat că în realizarea reformei s-au luat unele măsuri pripite şi au fost făcute erori fundamentale, care au avut un impact negativ asupra comunităţilor, elevilor şi cadrelor didactice. Monica Babuc a anunţat că Ministerul va elabora, până la 1 februarie 2018, o strategie de redimensionare a reţelei de educaţie, astfel încât în anul şcolar următor să existe o viziune nouă, mai bună.

“Nu negăm reforma, dar vorbim despre corectarea unor greşeli, care să nu mai fie admise pe viitor. Ne dorim ca toţi beneficiarii — cadrele didactice, elevii şi comunităţile — să fie satisfăcuţi de modul cum decurge reforma în educaţie”, a punctat ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

La fel, Monica Babuc a mai anunţat că urmează simplificarea curriculei şcolare, scop în care au fost create 30 de grupuri de lucru. Acestea vor reevalua conţinutul curriculei şi al testelor de bacalaureat, astfel încât acestea să corespundă realităţilor zilei şi nevoilor elevilor.

În ceea ce ţine de formarea continuă a cadrelor didactice, Ministerul a venit cu iniţiativa să fie transferate către bugetul de stat cheltuielile de formare profesională suportate la moment de către pedagogi. “Până în anul 2010 statul îşi asuma costurile pentru instruirea continuă a pedagogilor. Ulterior însă, aceste taxe sunt achitate din buzunarele profesorilor. Perfecţionarea cadrelor didactice este însă o prioritate a statului, care urmează să-şi asume aceste costuri”, a explicat Monica Babuc.

O altă iniţiativă prezentată de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării ţine de debirocratizarea muncii pedagogilor, care se ciocnesc de o avalanşă de rapoarte — în număr de 190, care trebuie prezentate în mod periodic către 23 de instituţii. Astfel, numărul instituţiilor care pot vor rapoarte de la cadre didactice, precum şi numărul rapoartelor propriu-zise va fi redus cu cel puţin 30%.

Ministrul Monica Babuc a informat de asemenea că va fi reglementată prin acte normative neobligarea profesorilor să stea în şcoli după terminarea orelor de clasă. Ea a afirmat că unii directori obligă cadrele didactice să rămână în şcoli după cursuri, deşi profesorii şi-ar putea organiza mai bine timpul inclusiv în afara şcolii pentru a se pregăti.

Luând cuvântul în partea a doua a briefingului, ministrul Justiţiei Vlad Cebotari a informat că a fost discutat în şedinţa PDM un proiect de lege care modifică mai multe articole ale Codului Penal, Codului de Procedură Penală, Codului Contravenţional, Legii cu privire la controlul de stat şi a Legii cu privire la Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Ministrul Justiţiei a declarat în intervenţia sa că acest proiect urmăreşte eliminarea abuzurilor şi reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituţiilor de forţă în procesul de constatare şi investigare a unor fapte încadrabile în Codul Penal sau cel Contravenţional.

Noile prevederi vor interzice ridicarea documentelor, suporturilor de informaţie sau chiar şi a bunurilor utilizate în procesul economic fără de care este imposibilă continuarea activităţii agenţilor economici. Va fi introdus de asemenea mecanismul de garanţii financiare asupra acelor bunuri ce cad sub incidenţa sechestrării. De asemenea, se propune excluderea aplicării măsurilor de arest în cazul infracţiunilor economice pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea mai mică de 5 ani. Foarte important, agenţilor economici le va fi stabilit un mecanism de înlăturare benevolă a neconformităţilor, iar dacă aceştia se conformează va fi exclus caracterul penal al faptei. “La modul practic, agenţii economici nu vor mai fi vizitaţi de reprezentanţii organelor de poliţie sau CNA pentru a constata încălcarea, ci doar de organul constatator stabilit de lege. Organele de control, după constatarea încălcări,i vor fi obligate să prezinte o perioadă de remediere şi să propună repararea prejudiciului”, a explicat Vladimir Cebotari.

Ministrul Justiţiei a precizat că, prin prezentul proiect, este revăzut locul şi rolul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), care se va ocupa doar de ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a economiei naţionale. În acelaşi timp, Poliţia economică va dispărea, iar CNA nu va mai investiga infracţiuni economice, păstrându-şi doar investigarea actelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei.

Sursa: www.pdm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet