Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Răspunsul venit din numele Preşedintelui Voronin la adresarea Preşedintelui Partidului Democraţiei Sociale, Dumitru Braghiş
|
|
La 2 aprilie 2007, Preşedintele Partidului Democraţiei Sociale, deputatul Dumitru Braghiş a făcut publică Scrisoarea deschisă adresată Preşedintelui Republicii Moldova, prin care îi solicita acestuia să demisioneze din funcţia pe care o deţine.
În scrisoarea sa Dumitru Braghiş a făcut o evaluare principială a celor şase ani de dictatură comunistă. Concluzia acestei evaluări este următoarea: “Poporul a obosit. A obosit de minciunile comuniste, de cinismul comunist, de dezmăţul şi fărădelegile comuniste. A obosit de mizeria apăsătoare, de sentimentul depresiei, pe care îl trăieşte zi de zi fiecare cetăţean, de salariile şi pensiile mizerabile, de nesiguranţa pentru ziua de mîine. Poporul nu doreşte să trăiască în statul poliţienesc-oligarhic. Şi doar plecarea lui Voronin ar putea oferi ţării noastre şansa de a prospera!”
Care a fost reacţia puterii comuniste la adresarea liderului formaţiunii de opoziţie?
Prima. De îndată ce Scrisoarea a fost făcută publică, Puterea a declanşat represiuni împotriva activiştilor Partidului Democraţiei Sociale. La 2 aprilie, la doar cîteva ore după ce Dumitru Braghiş a susţinut conferinţa de presă, cîţiva cetăţeni simpli şi activişti ai Partidului Democraţiei Sociale din raioanele Edineţ şi Leova au fost chemaţi la procuratură sau au primit citaţie de a se prezenta în instanţele de judecată, motivaţia de bază fiind activitatea lor politică, apartenenţa la PDS sau participarea la întîlnirile cu deputatul Braghiş.
Prin aceste acţiuni anticonstituţionale, puterea comunistă a oferit opiniei publice moldoveneşti, dar şi celei internaţionale dovezi suplimentare ale faptului că în Republica Moldova a fost instituit un regim poliţienesc autoritar, în care organelor de forţă le revine rolul “cîinilor de pază” — gata să se arunce, la ordinele venite din clădirea prezidenţială, asupra celor care nu sunt de acord cu “ordinea” instituită de stăpînul lor.
A doua. A binevoit să comenteze Scrisoarea deschisă a Preşedintelui PDS, deputatului Braghiş către Preşedintele Voronin consilierul acestuia pentru politica internă, Marc Tkaciuk. Comentariul acestuia nu este deloc întîmplător or, în mare parte anume Tkaciuk este responsabil pentru fărădelegile şi dezmăţul declanşat în ţară, pentru că nemijlocit el îl sfătuie pe Preşedinte ce şi cum trebuie să facă, ce politică să promoveze.
Evident că dl Tkaciuk nu a dorit să comenteze cifrele şi învinuirile concrete aduse de Dumitru Braghiş în adresa Preşedintelui Voronin, ele fiind extrem de neplăcute pentru putere. Nu e dificil să ne dăm seama de ce: puterea nu dispune astăzi de argumente explicite întru susţinerea acţiunilor sale. Din aceste considerente, Tkaciuk s-a prefăcut că “nu observă” problemele descrise de Braghiş în adresarea sa.
Într-adevăr, de ce ar observa problemele cu care se confruntă populaţia ţării din vina actualei puteri? Voronin, Tkaciuk şi alţi reprezentanţi ai echipei de guvernare şi-au soluţionat demult problemele lor personale. Şi de aceea nici nu-i mai interesează faptul că marea majoritate a cetăţenilor moldoveni se revoltă de salariile şi pensiile mizere, de lipsa locurilor de muncă, de inflaţia galopantă, de situaţia dezastruoasă din sfera ocrotirii sănătăţii şi învăţămîntului, de dezmăţul poliţiştilor şi al funcţionarilor. Ei trăiesc într-o altă Moldovă, edificată prin sîrguinţa lor pentru oligarhi. În acestă Moldovă doar a lor, ei duc o viaţă liniştită, fără lipsuri.
Tocmai de aceea ei privesc cu nepăsare la restul Moldovei, în care trăiesc cetăţenii simpli. Ei nu doresc să vadă şi, cu atît mai mult, să examineze problemele acestei Moldove şi ale populaţiei care trăieşte în ea.
Răspunsul consilierului prezidenţial Marc Tkaciuk este unul plin de cinism, lipsit de constructivism, care evită problemele stringente şi urmăreşte scopul lustruirii situaţiei din ţară pentru a nu supăra ochiul Preşedintelui. Acest răspuns încă odată ne convinge că între actuala putere şi popor s-a deschis o prăpastie enormă. Mai mult chiar, această putere este una antipopulară. De aceea o astfel de putere nu mai poate fă tolerată. Ea trebuie să plece. Mai rău nu va fi. Mai rău va fi doar dacă această putere va rămîne şi în continuare.
Şi o ultimă observaţie. Domnul Tkaciuk menţionează despre acutizări primăvăratice şi problemele provocate de acest fenomen în preşedinţie. Societatea civilă din Republica Moldova demult bănuia că la Preşedinţie se întîmplă lucruri stranii. Astăzi deja tuturor le-a devenit clar: puterea comunistă a intrat în perioada climaxului politic. Şi acest proces este ireversibil.
În cele ce ţin de lozinca “Partidule, lasă-mă la cîrmă” — nu suntem atît de naivi ca să nu înţelegem că PCRM s-a încleştat de cîrma puterii şi nu o va ceda nimănui. Istoria ne-a demonstrat adesea şi convingător (acest lucru ar trebui să-l cunoască foarte bine şi antropologul Tkaciuk), că conducătorii comunişti niciodată de bună voie nu au plecat de la putere. Ei întotdeauna au fost scoşi din politică.
Şi o ultimă constatare. Am nutrit speranţa că vom reuşi să modificăm această tradiţie jalnică. Însă răspunsul lui Tkaciuk ne-a convins că situaţia este cu mult mai gravă decît am crezut-o noi.
Andrei Balan,
consilier pentru problemele politicii interne al Preşedintelui Partidului Democraţiei Sociale, deputatului Dumitru Braghiş
