Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | avere.md
Partidul Forţa Poporului constată, cu îngrijorare, faptul că aşa-numitele măsuri de reformare a Procuraturii, în realitate, sînt o mimare şi o tentativă evidentă a sistemului oligarhic creat în Moldova de a-şi menţine controlul asupra acestei instituţii de drept importante. Aceste măsuri se înscriu perfect în acţiunile guvernării actuale de a sfida în continuare legea şi bunul-simţ, asigurîndu-şi imposibilitatea de a fi traşi la răspundere penală. După cum a fost enunţat, Guvernarea a creat un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei cu privire la reformarea Procuraturii. Criteriile de selectare a acestor membri au fost tradiţionale — persoane loiale puterii, devotate şi angajate potrivit criteriilor de rudenie şi de carieră. În orice caz, în componenţa acestui grup de lucru nu s-au regăsit personalităţi din comunitatea juridică, persoane cu experienţă din acest domeniu.
Dincolo de declaraţiile acestui grup şi a înalţilor demnitari care afirmau că în cadrul elaborării acestei Strategii vor fi luate în calcul şi propunerile specialiştilor din domeniul juridic, ale societăţii civile, vor fi organizate discuţii şi dezbateri, ei bine, acest lucru nu s-a întîmplat. Dimpotrivă, a fost învăluită în secretomanie, iar proiectul acestei Strategii, care nu a fost făcut cunoscut opiniei publice, este unul vag, fără concept şi fără o abordare sistemică, lipsit de propuneri concrete de modificare a legislaţiei în vigoare.
Constatăm, cu regret, că în Conceptul de reformare a sistemului organelor procuraturii nu este clar identificat locul şi rolul Procuraturii în sistemul de drept al Republicii Moldova la etapa actuală de tranziţie, care ar asigura respectarea drepturilor omului, a proprietăţii, a securităţii statului, respectarea principiului egalităţii în faţa legii. Anume din acest concept urmează să fie stabilite şi competenţele clare ale organelor procuraturii, ca organ independent şi fără vreo afiliere politică. Autorii s-au limitat doar la descrierea unor practici din unele state europene care se referă în principal la numirea Procurorului General, care, pînă la urmă, propun de a lăsa aceeaşi modalitate care există în prezent, adică desemnarea candidaturii Procurorului General de către Preşedintele Parlamentului pe un termen de 5 ani. De aici se vede clar intenţia clanurilor oligarhice de a-şi menţine şi pe viitor influenţa politică şi pîrghiile sale asupra acestei funcţii importante. Acest fapt s-a demonstrat recent la desemnarea Procurorului General de către actuala guvernare oligarhică, cînd Preşedintele Parlamentului, urmărind interesele înguste de partid şi ale patronilor săi, a ignorat în totalitate chiar şi rezultatele comisiei de selectare a candidaţilor la această funcţie, pe care tot dînsul a şi creat-o în acest scop. Această batjocură se propune de a fi păstrată şi pe viitor, numai că, în loc de o comisie ad-hoc, s-a “inventat” un alt organ, care, practic, este totalmente sub influenţa Procurorului General — Consiliul Superior al Procurorilor. Prin urmare, grupul de lucru propune de a păstra intactă influenţa politică asupra procedurii de selectare a candidaturii la funcţia de Procuror General. Este ignorat pe deplin un organ important al procuraturii, în acest proces, ca Adunarea generală a procurorilor, care ar fi o propunere de alternativă pentru înaintarea candidaturii la funcţia de Procuror General. Nu se pune în discuţie nici faptul dacă urmează sau nu să fie luate în considerare de către Preşedintele Parlamentului, la desemnarea Procurorului General, aceste propuneri? Şi dacă nu, care este sensul acestei mascarade?
Nu se propune nimic concret referitor la destituirea Procurorului General care, fiind la cheremul oligarhilor, nu-şi îndeplineşte obligaţiunile stipulate în lege : sînt tergiversate la infinit dosarele de rezonanţă în societate (dosarul 7 aprilie); nu sînt remise în instanţele de judecată dosarele deschise înalţilor funcţionari de stat; nu sînt intentate dosare persoanelor cu funcţii de răspundere în urma rezultatelor controalelor Curţii de Conturi; nu este solicitat în regres prejudiciul adus statului de către instanţele de judecată şi procurori în cazurile de condamnare la CEDO etc., etc. Este necesar de a asigura independenţa Procuraturii, dar, în acelaşi timp, este nevoie de a o responsabiliza la maximum.
Un alt aspect important, care ar asigura cît de cît independenţa procurorilor în activitatea lor, este conferirea titlului de magistraţi, cu atît mai mult, cu cît în această ordine de idei există o vastă practică internaţională. Acest aspect foarte important în reformarea organelor procuraturii a fost ignorat, în pofida faptului că asupra acestui subiect, nu o dată, s-a pronunţat şi Comisia de la Veneţia.
În majoritatea ţărilor, organele procuraturii nu au competenţe în alte domenii decît în domeniul penal. Astfel, îşi îndeplinesc atribuţiile sale constituţionale. În Republica Moldova, din păcate, se întîmplă altfel. Organele de drept şi de control sînt totalmente supuse politicienilor şi clanurilor oligarhice. Legea nu este aplicabilă unor categorii de persoane care şi-au creat o imunitate exclusivă. Aceasta s-a demonstrat pe deplin prin atacurile “raider”, însuşirea proprietăţii statului, prin evaziuni fiscale, privatizări deghizate şi multe alte fărădelegi. Constatăm, cu regret, că Procuratura nu este un organ de stat independent care ar stopa jefuirea statului şi a acestui popor, ar trage la răspundere persoanele care au contribuit la distrugerea statului, ar cere socoteală pentru genocidul faţă de propriii cetăţeni, cu toate că astfel de competenţe sînt clar prevăzute. Adică, alte organe de stat nu-şi îndeplinesc atribuţiile sale legale şi nu este un organ de stat independent care ar cere socoteală înseşi organelor de stat pentru nerespectarea legii. Acest fapt nu este caracteristic statelor cu o democraţie funcţională şi unde este pus în aplicare principiul statului de drept. Situaţia creată este o realitate dură. O Procuratură independentă şi competentă ar putea reduce semnificativ aceste dificienţe, care, în mod drastic, blochează dezvoltarea statului moldav. Adică, nu ar fi de neglijat păstrarea temporară a unor prerogative ale procuraturii de apărare reală a intereselor statului şi controlul respectării legii de către înseşi organele de stat. Ar fi o măsură temporară pînă la crearea unui stat de drept, dar mai puţin periculoasă decît o anarhie şi o iresponsabilitate.
Partidul Forţa Poporului consideră că menţinerea actualei stări de lucruri în justiţie şi în organele procuraturii pune în pericol progresele democratice din Republica Moldova, împiedică eforturile de integrare europeană ale statului nostru şi pericliteză întregul sistem constituţional existent.
În acest scop, partidul nostru, în comun cu toţi cetăţenii de bună-credinţă, intenţionează să participe activ la stoparea fărădelegilor din ţară, să participe la dezbaterile în vederea reformării reale a Procuraturii, cu propuneri concrete, inclusiv cu propunerea unui Concept de alternativă. Dacă vom rata această ocazie de reformare reală a Procuraturii şi nu vom reveni la cadrul legal şi eficient, la un mecanism de control riguros din partea organelor de drept asupra respectării legii de către toate instituţiile de stat, reformele în Republica Moldova vor fi numai la nivel de discuţii, iar viitorul, incert. Clanurile oligarhice se vor simţi în siguranţă. Numai implicarea activă a societăţii ar scoate Republica Moldova din captivitate. Viitorul ţării aparţine tuturor cetăţenilor.
Sursa: www.pfp.md