În ultima perioadă de timp, Banca Naţională a Moldovei (BNM), nemijlocit responsabilă pentru promovarea eficienta a politicii monetare şi valutare a statului, precum şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor şi combaterea inflaţiei, întreprinde nişte acţiuni pe piaţa valutara care contravin în mod flagrant acestor scopuri strategice şi intereselor economice ale statului. Tot mai mulţi cetăţeni î-şi dau seama că situaţia nenormala de pe piaţa valutara interna se datorează unor manipulări cinice la care se dedă Banca Naţionala, care şi mai mult reduc din capacitatea de cumpărare a cetăţenilor şi au deja consecinţe negative pentru economia naţionala.

Dorin Draguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, explicăfenomenul deprecierii dramatice a leului moldovenesc în raport cu moneda unica europeana în totalitate prin evoluţiile economice din Statele Unite ale Americii şi din Uniunea Europeană. Şeful băncii centrale mai recurge la tot felul de argumente uşuratice şi chiar aberante, care se reduc la raportul dintre dolarul SUA şi Euro pe piaţa valutara internaţionala.

Pentru orice profesionist în domeniul de referinţa este clar ca căderea vertiginoasă a leului este provocata înmod intenţionat de BNM prin injectarea pe piaţa valutara a unei cantităţi enorme de lei. O practica de fapt speculativa, folosita de banca la o scara mult mai modesta de la începutul anilor nouăzeci, pentru a completa rezervele valutare ale statului. Aceste manipulări au fost utilizate şi din 2009 încoace, astfel păstrându-se stabilitatea monedei naţionale într-un culoar care pana nu demult nu depăşea anumite limite cât de cât raţionale.

Argumentul conform căruia BNM anticipează fluctuaţiile sezoniere a cererii şi ofertei valutei forte pe piaţa interna de asemenea nu justifica deprecierea permanenta pe parcursul ultimilor luni a valutei naţionale. Mai există şio alta “poveste” de adormit naivii în conformitate cu care creşte competitivitatea exportatorilor înurma reducerii ratei de schimb a monedei naţionale. Fără a menţiona că majoritatea exportatorilor procura resurse energetice, materii prime şi componente importate din afara ţării. Şi fiecare ciclu ulterior de producţie necesită importuri la noile preţuri existente pe piaţa internă.

Devine tot mai clar că instituţiei bancare centrale a statului i sa pus sarcina prin toate mijloacele, inclusiv prin intermediul surselor de informare înmasa aservite puterii, sa ascundă cauzele adevărate ale deprecierii premeditate a valutei naţionale, precum şiconsecinţele dezastruoase ale aplicării acestei scheme frauduloase şi ilicite pentru economia naţionala. Dar cine şi in ce scop, intr-un mod atât de cinic, primitiv şi obraznic provoacă deprecierea valutei naţionale? In a cui buzunar merg banii celora care profita în urma deprecierii leului?

Printre profitori sunt grupările oligarhice care controlează Banca Naţionala şi mai multe bănci comerciale folosite ca instrumente pentru a stoarce banii din populaţie. Mai apoi speculanţii şi birocraţii corupţi care din timp au acces la informaţia referitoare la operaţiunile puse la cale de Banca Naţionala, şi profita în urma prăbuşirii cursului leului. În finala, reprezentanţii puterii care în perioada preelectorala urmăresc scopuri imediate ca în urma aplicării unor astfel de scheme “monetariste” sa adune resurse suplementare prin convertirea înlei a transferurilor la buget învaluta forte — TVA la import, creditele de la donatori externi, granturile şi altele. Ca mai târziu să fericească populaţia cu noi basme despre creşterea economiei naţionale şi a PIB-ului pe cap de locuitor.

Impactul negativ şi imediat al căderii monedei naţionale se resimte în mod acut intr-o economie care rămâne una dezechilibrata, vulnerabila, dependenta în mare măsura de remitenţe şi importurile din exteriorul ţării. Aceste scheme oculte şi pseudo-strategii “monetariste” destabilizează şi mediul de afaceri. In primul rând prin decapitalizarea activelor. Altfel zis, întreprinderile, afacerile,băncile, etc. devin mai ieftine, inclusiv şi obiectivele care vor fi supuse privatizării la începutul primăverii.

Piaţa locala reacţionează la astfel de intervenţii bizare ale Băncii Naţionale prin creşterea impulsiva a preţurilor la mărfuri şi servicii, ceea ce loveşte dur în cetăţenii veniturile cărora rămân cronicîn urma creşterii preţurilor la mărfurile de larg consum şi servicii. Fenomen care deja are un efect negativ asupra sferei sociale şiprejudiciază dezvoltarea economica a statului. Suferă populaţia, în primul rând oamenii săraci şi cei care sunt socialmente vulnerabili. Adică majoritatea covăsitoare a cetăţenilor ţării.

Mai mult ca atât, în sistemul bancar al Republicii Moldova au loc procese destul de primejdioase care nu sunt controlate de Banca Naţională. Reprezentanţii EBRD au şi menţionat tendinţele de “offshorizare” a structurilor de acţionari care se manifesta tot mai pregnant pe parcursul ultimilor ani. Iar lipsa de transparenţăşi a informaţiilor veridice referitoare la proprietarii companiilor paravan, care stau înspatele acestor grupuri anonime de acţionari, afectează negativ şi în mod direct climatul investiţional din ţarăşi perceperea gradului de stabilitate a pieţii autohtone.

Partidul Forţa Poporului consideră ca banca centrala statului este expusa presiunilor din partea grupărilor oligarhice şi a exponenţilor guvernării care o folosesc pentru a stoarce banii din populaţia tarii, subminând astfel stabilitatea socială şieconomia naţională. În situaţia dată PFP cere Parlamentului şi Guvernului să intervină în regim de urgenta şi prin acţiuni concrete pentru a stabiliza situaţia pe piaţa valutară, a contracara tendinţele primejdioase de depreciere a monedei naţionale îninteresul unor grupări obscure de profitori care se îmbogăţesc pe seama poporului.Fiind tolerate, aceste acţiuni vor destabiliza politica monetara a statului, ceea ce va afecta negativ stabilitatea preţurilor şi, respectiv, situaţia economică din ţară.

PFP cere Guvernului Republicii Moldovasă-şi intensifice eforturile îndreptate spre reformarea sistemului naţional bancar, asigurarea transparenţei acestuia, în primul rând prin punerea la dispoziţia publicului larg a informaţiei veridice despre adevăraţii proprietari ai băncilor din Moldova. Creşterea nivelului de transparenţaînacest sector are o importanţăcapitală pentru securitatea economică a statului.

Doar înlăturarea tendinţelor periculoase în activitatea BNM poate asigura stabilitatea preţurilor pe termen lung. În acest sens, cadrul legal şi instituţional trebuie să stabilească reguli clare conform cărora banca centrală interacţionează cu alte instituţii ale statului. Totodată, este necesar de eliminat multiplele pârghii care expun BNM riscului unor presiuni din partea grupărilor oligarhice şi politice.

PFP consideră că independenţa excesiva a Băncii Naţionale a Moldovei în condiţiile oligarhizării economiei şiluării în captivitate a instituţiilor statului, în special însistemul de justiţie şi organelor de ocrotire a legii, riscă să submineze definitiv capacitatea acesteia de a combate inflaţia, a asigura stabilitatea preţurilor şi a sistemului bancar in ansamblu. Totodată, se impune abordarea problemei băncii centrale într-un context larg al reformelor economice şicombaterii activităţii criminale a grupărilor oligarhice care tind spre a lua sistemul bancar sub un control total.

Sursa: www.pfp.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet