Intervenţia militară a Rusiei în Ucraina şi ocuparea cu forţa a unei regiuni dintr-un stat, a aplicat o lovitură fatală aranjamentelor care asigurau pacea şi stabilitatea în Europa după căderea Zidului Berlinului. Se destramă întregul sistem euro-asiatic de securitate şi garanţii reciproce din care făcea parte până nu demult şi Federaţia Rusă. Acest cataclism geopolitic ameninţă pacea, stabilitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a majorităţii statelor care nu fac parte din alianţe şi blocuri militare. Astfel Republica Moldova, ca şi Ucraina vecină, sunt puse în faţa unei situaţii destul de primejdioase — lipsa garanţiilor internaţionale, în special în cazul ameninţărilor la adresa integrităţii teritoriale, a suveranităţii statului şi libertăţii poporului.

Câteva zile în urmă, cancelarul german Angela Merkel, într-o discuţie telefonică i-a cerut lui Vladimir Putin să nu încerce să destabilizeze situaţia în Republica Moldova. Această îngrijorare a Germaniei intervine pe fondul temerilor că, după anexarea peninsulei Crimeea, Rusia ar planifica o acţiune similară în estul şi sudul ţării noastre cu sprijinul forţelor separatiste din regiunea transnistreană şi forţelor anti-moldoveneşti din autonomia găgăuză.

Recent, comandantul forţelor armate NATO din Europa, generalul Phillip Breedlove, a declarat că forţele armatei ruse, concentrate la hotar cu Ucraina, ar putea ajunge în regiunea separatistă transnistreană. Generalul a mai adăugat că Rusia se comportă ca un adversar şi nu poate fi considerat partener în efortul de stopare a escaladării conflictului din regiune.

Fostul premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker, candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, îndeamnă Uniunea Europeană să protejeze Moldova, pentru ca aceasta să nu devină următoarea victimă a Rusiei. Înaltul oficial a mai declarat că Bruxelles-ul ar trebui să semneze rapid Acordul de Asociere cu Moldova. Şi asta pentru a-l descuraja pe Vladimir Putin să facă în Moldova ceea ce a făcut în Crimeea.

Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara că anexarea Crimeei de Rusia reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa stabilităţii Europei de la sfârşitul Războiului Rece până acum. “Crimeea este doar un exemplu, doar un element în strategia pe termen lung a Rusiei, sau cel puţin a lui Putin. Marea noastră îngrijorare este dacă Rusia va merge mai departe de Crimeea, dacă va interveni şi în alte regiuni din est”, a declarat secretarul NATO.

Mai mulţi oficiali americani avertizează că scenariul din Crimeea ar putea fi repetat şi în Moldova. Senatorul John McCain a declarat că Vladimir Putin nu se va mulţumi doar cu peninsula desprinsă din teritoriul Ucrainei. Senatorul american susţine că prin acţiunile sale, preşedintele rus încearcă refacerea fostului Imperiu Sovietic, iar următoarea ţintă a Kremlinului ar fi Republica Moldova.

Premierul interimar de la Kiev, Arseni Iaţeniuk afirmă că Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, vrea să destabilizeze situaţia din Ucraina înaintea alegerilor prezidenţiale anticipate, programate pentru data de 25 mai. El a precizat că are dovezi despre racolarea de către Serviciile de securitate de la Moscova a aşa-zişilor protestatari pro-ruşi, cărora le-a fost ordonat să organizeze un nou val de proteste violente în sudul şi estul Ucrainei. Activiştii ar fi fost aduşi de la bazele ruseşti din regiunea transnistreană. Şeful Cabinetului de miniştri de la Kiev afirmă că Moscova nu se va limita la anexarea Crimeei şi că vrea să-şi extindă influenţa şi în alte state din fostul spaţiu sovietic.

“Regimul lui Putin se gândeşte la mai mult decât o alipire a Crimeei. Ceea ce se întâmplă în ţara vecină este un motiv de temere pentru Republica Moldova, iar Rusia nu se va opri aici, ci va dori şi anexarea regiunii transnistrene”. Declaraţiile aparţin ambasadorului Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov. Totodată, Ucraina întăreşte securitatea frontierei dintre Transnistria şi regiunea Odessa.

Militarii ruşi din regiunea transnistreană se află în “alertă de război”, iar unităţile lor din zonă au primit veste antiglonţ şi muniţie de luptă. De asemenea şi trupele separatiste din subordinea Ministerului Apărării, Afacerilor Interne şi Serviciului de Securitate (KGB) de la Tiraspol se află în alertă maximă “din cauza situaţiei din Ucraina”. Reprezentanţii grupului operativ al forţelor armate ruse susţin că într-o lună, în stânga Nistrului va avea loc o ultimă etapă a aplicaţiilor la care va fi utilizată şi tehnica militară grea. Anume exerciţiile militare cu participarea forţelor armate din subordinea Federaţiei Ruse, inclusiv a formaţiunilor paramilitare a regimului separatist de la Tiraspol, pot fi şi un început de operaţiune militară de anvergură în teritoriul din dreapta Nistrului, in special în sudul ţării.

Partidul Forţa Poporului consideră că Republica Moldova se află în pericol atât timp cât pe teritoriul naţional mai rămân dislocate trupele străine ale unui stat care a atacat ţara vecină, Ucraina, şi nu-şi ascunde ambiţiile teritoriale în spaţiul post-sovietic. În eventualitatea unor astfel de scenarii de schimbare în forţă a frontierelor în zona de “interese speciale” ale Rusiei, formaţiunile militare şi paramilitare din regiunea transnistreană au de jucat un rol cheie în planurile geostrategice puse la cale de Kremlin.

În raioanele populate de minoritatea găgăuză mocneşte un nou focar al separatismului pro-rus şi antistatal, iar liderii acestei unităţi administrativ-teritoriale au şi anunţat despre crearea propriilor “forţe armate”. Formaţiunile politice care se declară de stânga, dar promovează cu insistenţă interesele imperiale ale Moscovei, agită vehement nişte lozinci anti-europene, menite să antagonizeze şi mai mult societatea, râvnesc la revanşa politică şi blocarea cursului pro-european al ţării.

În astfel de împrejurări deloc simple, care mai conţin ameninţări reale la adresa securităţii naţionale, doar deputaţii moldoveni îşi păstrează “calmul olimpic”. Întruniţi pe data de 21 martie într-o şedinţă cu uşile închise, aceşti “aleşi ai poporului” au discutat, la o adică, despre securitatea statului moldovean, fără a adopta vre-o hotărâre la finele acestei “şezători” ordinare. Cetăţenii îngrijoraţi de evoluţiile din regiune şi situaţia tensionată din estul şi sudul ţării, s-au ales cu nişte declaraţii sterile de gen “situaţia este sub control …nu există motive de panică … autorităţile statului îşi fac datoria … astfel încât un eventual impact negativ … să fie redus”.

Partidul Forţa Poporului, ţinând cont de reacţiile superficiale, birocratice şi anemice ale actualei majorităţi parlamentare faţă de situaţia în care se află Republica Moldova, consideră că actuala conducere a statului nu este capabilă să evalueze obiectiv şi în mod responsabil ameninţările şi pericolele de ordin militar, generate de activitatea subversivă a serviciilor speciale străine în Moldova. În actuala situaţie de criză, diletantismul, incompetenţa, laşitatea şi gradul înalt de corupere a clasei guvernante prezintă un pericol eminent la adresa independenţei şi revenirii poporului acestei ţări pe făgaşul dezvoltării europene şi civilizate.

Republica Moldova are suficiente pârghii legale, politice şi diplomatice, mecanisme şi instituţii pentru a reacţiona la timp şi în mod adecvat la orice ameninţări şi pericole la adresa securităţii naţionale. În plus, Republica Moldova se bucură de încrederea şi sprijinul politic al partenerilor strategici — în primul rând Uniunea Europeană şi SUA. Un singur lucru îi lipseşte statului moldav — o guvernare matură, responsabilă şi profesionistă, care ar acţiona în mod hotărât şi adecvat într-o situaţie ieşită din comun şi profund marcată de destrămarea unui sistem care asigura până nu demult securitatea şi stabilitatea în Europa Centrală şi de Est.

Sursa: www.pfp.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet