Educaţia şi cercetarea sunt doi piloni pe care poate fi fundamentată o societate modernă. Anume de aceste domenii de activitate depinde nivelul de pregătire a specialiştilor calificaţi şi a tehnologiilor noi pentru diverse ramuri ale economiei. În anii de independenţă a Republicii Moldova grija statului pentru dezvoltarea atât a educaţiei, cât şi a cercetării a fost diminuată şi a condus la generarea unor probleme serioase de sistem.

Platforma Demnitate şi Adevăr consideră că situaţia actuală din domeniul educaţiei şi cercetării din Republica Moldova este una critică şi necesită efectuarea unor reforme complexe de ordin conceptual, structural şi financiar în ceea ce priveşte pregătirea specialiştilor pentru economia ţării pe profiluri şi specialităţi.

Situaţia demografică catastrofală (care a început prin anii 90 ai secolului trecut din cauza exodului masiv al populaţiei generat de incompetenţa guvernanţilor) a condus la apariţia unor grave probleme în domeniul educaţiei. Din an în an avem tot mai puţini absolvenţi de licee şi tot mai puţini studenţi în cele circa 30 de universităţi din ţară. În ultimii cinci ani numărul de absolvenţi ai liceelor s-a diminuat cu 38%, iar în anul de studii 2016/2017 la studiile liceale s-au înscris mai puţin de 10 000 elevi. Această situaţie influenţează direct activitatea instituţiilor superioare de învăţământ. Astfel, în anul curent de studii, în universităţi au fost înmatriculate 15,4 mii persoane (cu 2,3 mii mai puţine faţă de anul trecut).

O problemă serioasă în sistemul educaţional o constituie lipsa coordonării şi continuităţii studiilor la toate nivelurile de pregătire: gimnazial, liceal, de licenţă, masterat, doctorat. În prezent pregătirea unui specialist cu studii superioare are loc pe parcursul a 17 ani, însă nivelul şi volumul de cunoştinţe necesare pentru activitatea profesională uneori este mai slab, comparativ cu cei 15 ani de studii ce se făceau cu 30–40 ani în urmă. Studiile de master deseori poartă un caracter formal. Până în prezent, după mai mult de 15 ani de la iniţierea studiilor de master, în Republica Moldova nu există un cadru legal care ar oferi un statut financiar-profesional conform calificării absolventului. Aceasta din urmă diminuează importanţa acestor studii, influenţează negativ calitatea serviciilor prestate pe piaţa de muncă. Admiterea la studii superioare şi pregătirea specialiştilor se face fără a ţine cont de necesităţile pieţei de muncă. În rezultat, la unele profesii constatăm un surplus considerabil de specialişti care într-un final nu se pot angaja în câmpul muncii conform calificării obţinute şi, totodată, o lipsă acută de specialişti în domenii importante ale economiei naţionale. E vorba, în primul rând de specialităţi inginereşti, pedagogice, profesii din domeniul culturii etc.

O problemă dureroasă pentru întregul sistem educaţional din Republica Moldova este problema finanţării atât a învăţământului preuniversitar cât şi a celui universitar. Salarizarea proastă generează, la rândul său, mai multe probleme ce ţin de calitatea cunoştinţelor obţinute de către elevi şi studenţi, continuitatea generaţiilor de pedagogi în sistemul educaţional, diminuarea intereselor faţă de unele profesii importante pentru dezvoltarea şi consolidarea societăţii. Salariile mici din sistemul de învăţământ generează, într-un final, şi pensii mici. Un cadru didactic cu merite deosebite în activitatea profesională, ajungând la pensie, este umilit şi înjosit de penurie.

Printre alte probleme la fel de grave cu care se confruntă sistemul educaţional se numără: lipsa unei politici clare de asigurare a calităţii studiilor, conţinuturi educaţionale deseori irelevante pentru piaţa muncii, ineficienţa cheltuielilor în sistemul educaţional, condiţii de studii neadecvate pentru elevi şi profesori, în special în zonele rurale, etc.

O situaţie la fel de tristă se observă şi în domeniul cercetării. În ultimii 20–25 de ani Republica Moldova a pierdut sute de savanţi talentaţi, deţinători de grade ştiinţifice, care au plecat peste hotare din cauza salariilor mizerabile şi a lipsei de utilaje, de laboratoare moderne, necesare pentru desfăşurarea activităţii ştiinţifice. Au dispărut un şir de şcoli ştiinţifice, cunoscute pe vremuri departe peste hotarele ţării. În prezent, circa 70% din toţi deţinătorii de grade ştiinţifice (pentru unele domenii această cifră ajunge şi la 90%) activează în instituţii superioare de învăţământ. Acest potenţial ştiinţific nu este folosit pe deplin în activităţi de cercetare, iar unele cadre didactice nu sunt deloc implicate în astfel de activităţi.

În contrast cu această situaţie gravă, continuă politizarea excesivă a instituţiilor de învăţământ care au devenit în ultimii 8 ani ţinta unor abordări propagandistice din partea anumitor partide aflate la putere. Este de neacceptat situaţia în care mai mulţi rectori, decani, directori de licee, şcoli, colegii, şcoli profesionale, profesori au devenit agenţi electorali ai unor partide care fac presiuni şi manipulează elevii şi studenţii în interes politic propriu.

Obiectivul fundamental al politicilor în domeniul educaţiei constă în crearea unui capital uman performant. Sistemul educaţional trebuie să formeze cetăţeni conştienţi, cu spirit critic, cu dragoste şi atitudine responsabilă faţă de ţară.

Platforma Demnitate şi Adevăr menţionează că nesoluţionarea problemelor din domeniile de educaţie şi cercetare va avea urmări grave pentru economia ţării şi declară că va lupta pentru reforme serioase ce se referă în primul rând la:

• Identificarea şi stabilirea unui larg consens naţional în societate cu privire la politicile educaţionale cu scopul asigurării unei continuităţi în implementarea politicilor indiferent de ciclurile politice;
• Consolidarea sistemului de asigurare a calităţii pentru tot sistemul educaţional. O atenţie specială va fi acordată consolidării instituţionale a Inspectoratului Şcolar, Agenţiei Naţionale pentru Curriculum şi Evaluare, Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional şi altor instituţii responsabile de control asupra calităţii şi evaluare. Este extrem de importantă consolidarea capacităţilor Ministerului Educaţiei.
• Crearea unui sistem eficient de formare a cadrelor didactice prin consolidarea instituţiilor care pregătesc pedagogi. Un element important al acestei politici va consta în crearea unui sistem eficient de formare continuă a cadrelor didactice. La fel, este necesară promovarea mobilităţii cadrelor didactice pentru acumularea experienţei internaţionale care poate fi implementată în Republica Moldova;
• Crearea unui sistem de motivare a cadrelor didactice şi creşterea prestigiului profesiei de pedagog;
• Reformarea integrală a sistemului de salarizare astfel încât în 2–3 ani salariul minim de bază pentru cadrele didactice din învăţământ şi cercetătorii ştiinţifici şă pornească de la salariul mediu pe economie;
• Modernizarea conţinuturilor educaţionale, inclusiv prin creşterea calităţii proceselor de predare/învăţare/evaluare. Este necesară utilizarea noilor metode de predare cu un accent sporit pe utilizarea tehnologiilor informaţionale;
• Încurajarea admiterii la specialităţi absolut necesare pentru Republica Moldova printr-un sistem preferenţial de burse, asigurare deplină cu cămin, un şir de alte facilităţi de ordin financiar şi social;
• Elaborarea cadrului legal de oferire a unui statut financiar-profesional conform calificării absolventului studiilor de master;
• Stimularea activităţilor de cercetare ştiinţifică în universităţi prin micşorarea normei didactice, introducerea anului sabatic, în special pentru deţinătorii de grad ştiinţific.

Sursa: www.platformada.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet