|||
PR (astăzi
PL) / 24 aprilie 2005
Timp de patru ani, guvernarea comunistă ne tot spune că economia Republicii Moldova este în permanentă creştere, că în fiecare an creşte produsul intern brut (PIB-ul), că au fost majorate salariile, bursele şi pensiile.
Adevărul, însă, este că factorul principal al creşterii economice nu este meritul Partidului Comunist, ci sporirea cheltuielilor de consum ale gospodăriilor casnice, obţinute în urma transferurilor de milioane de euro de peste hotare de către cetăţenii noştri plecaţi la munci grele din cauza sărăciei provocate de nepromovarea reformelor democratice după înlăturarea de la putere a forţelor democratice prin alegerile anticipate din 1994. În perioada 1994–1998, în loc să mergem prin reforme spre Europa, parlamentul şi conducerea republicii de atunci, speculând cu ideea naţională, au blocat reformele democratice şi au reîntors direcţia politică spre Federaţia Rusă. Iar astăzi, după o pierdere de timp de 10 ani, perioadă în care are loc sărăcirea populaţiei şi plecarea cetăţenilor în toate colţurile lumii, comuniştii au înţeles că fără reforme democratice republica nu are viitor şi au început să promoveze ideile noastre de atunci, idei, care, dacă ar fi fost realizate la timp, astăzi Republica Moldova ar fi în Uniunea Europeană, alături de Ţările Baltice.
Aşadar, pot fi consideraţi aceşti factori de creştere a economiei un rezultat al guvernării comuniste? În situaţia când:
- creşterea preţurilor la produse şi servicii, inclusiv la pâine, a redus la zero acea mică majorare la salarii, pensii şi burse;
- inflaţia în republică a căpătat dimensiuni imense;
- creşterea producţiei industriale a fost neînsemnată, iar cota sectorului de producere în PIB este în continuă scădere;
- comerţul exterior a înregistrat o continuă scădere;
- experţii FMI afirmă că climatul investiţional şi mediul de afaceri din republică nu sunt favorabile pentru investiţii;
- privatizarea întreprinderilor a fost una mai mult politică decât economică, întrucât fabricile de vinuri şi coniacuri au fost vândute investitorilor din Rusia şi republica nu are de unde primi investiţii şi tehnologii avansate, deoarece Federaţia Rusă însăşi este în căutarea acestor investiţii şi tehnologii;
- privatizarea “MoldTelecom”-ului, Reţelelor de distribuţie a energiei electrice “Red-Nord”, “Nord-Vest” a eşuat, nemaivorbind de faptul că reţelele de gaze au fost vândute cu pachetul majoritar de acţiuni Rusiei în contul datoriilor;
- republica rămâne în continuare una dintre cele mai sărace ţări din Europa.
Mai mult decât atât, guvernarea comunistă a promovat politica de renaţionalizare (hotelul “Dacia”, “Air Moldova”, “Farmaco”), fără a oferi investitorilor compensaţiile corespunzătoare, ceea ce a subminat şi mai mult încrederea investitorilor occidentali.
O creştere economică a republicii ar fi fost posibilă în urma:
- reorganizării strategice a economiei pentru dezvoltarea serviciilor şi a industriei;
- creării climatului investiţional şi de afaceri pentru investitorii occidentali;
- apărării pieţei interne, reducând substanţial importul produselor şi al mărfurilor, deoarece o mare parte dintre ele sunt de o calitate inferioară celor autohtone.
Congresul II al PL consideră că ieşirea din criza social-economică a statului poate avea loc numai în cazul:
- creării cadrului legislativ pentru o economie liberă şi concurenţială, dezvoltând în primul rând businessul mic şi mijlociu, contribuţia cărora la bugetul de stat este mai mare decât cea a companiilor mari;
- reducerii procedurilor administrative privind obţinerea autorizaţiilor, aprobărilor şi avizelor;
- unificării optimale a tuturor tipurilor de impozite;
- reducerii impozitelor pe venit ale cetăţenilor, realizând astfel garanţia constituţională a unei vieţi decente;
- reducerii cotei de impozit pe profit, ceea ce va încuraja inovaţia, productivitatea, crearea de noi locuri de muncă şi micşorarea ponderii economiei subterane;
- evitării dublei impuneri, aplicării nediscriminatorii a TVA şi a accizelor;
- simplificării licenţierii, înregistrării businessului şi a gestionării fiscale;
- combaterii corupţiei şi a economiei subterane;
- introducerii unui mecanism pentru a combate contrabanda (până se va soluţiona problema transnistreană) de percepere a sumelor asiguratorii echivalente cu suma accizelor pentru tranzitarea teritoriului republicii sau transportarea mărfurilor în Transnistria, sumă ce va fi restituită agenţilor economici la scoaterea produselor din republică.
/Timpul de dimineaţă, nr. 18 (200), 6 mai 2005/